Page 53 - 1958-12

Mr. 1241
Pentru sporirea producţiei CĂRŢI
= d e l a m i n a t e r — _ transformată în anul viitor ba­ obţinerea unei fonte mai curate da, deoarece există încă rezerve
Drumul spre victorie
Incepind din dimineaţa zilei Hunedoara au fost privaţi de o O primă măsură o constituie
de 4 decembrie a. c., 1am!m io­ serie de sortimente.
rii hunedoreni lucrează în con­
tul anului 1959. Este o mare
victorie, pentru cucerirea căreia
au muncit timp de 11 luni. Şi,
ca totdeaf&.a, prezintă mare in­
teres modul cum s-a cucerit vic­
toria.
La obţinerea acestui succes
au contribuit mai mulţi factori.
O măsură demnă de luat în sea­
mă a fost aceea adoptată de
conducerea secţiei privind pre­
gătirea profesională a muncito­
rilor. S-a ajuns la concluzia că
pentru a se obţine rezultate îm­
bucurătoare, muncitorii trebuie fi satisfăcute toate cererile be­ de productivitate sepcifică spo­
să dispună de o calificare su­ neficiarilor.
perioară, să cunoască bine pro­ Laminatorii au întîmpinat librare la linia de laminare, re­
cesul tehnologic. Iată de ce a greutăţi şi din cauza oţelă-ri-ei. tíucînd în acest fel timpul de la­
fost organizat cursul de minim Aici se in'tîrzie uneori evacua­ minare pe unitate de produs.
tehnic, chiar de la începutul a- rea şarjei datorită faptului că Este de asemenea necesar să
nului.
Un alt factor care a contribuit gătit la timp, sau şticul (gura pentru acţionarea căilor cu role
mult la îndeplinirea planului a-
nual înainte de termen l-a con­
stituit întrecerea socialistă. La
secţia laminoare, ea a fost îm­
brăţişată de toţi muncitorii la­
minatori.
întărirea disciplinei în produc­ ză că ansamblul de turnare nu-i
ţie şi-a adus şi ea contribuţia.
Un merit deosebit în această di­
recţie revine organizaţiei de
partid, care, prin agitatorii ei,
a reuşit să alcătuiască un colec­
tiv de muncitori bine sudat. In
acţiunea aceasta s-a remarcat şi
maistrul şef de schimb Iosif
Trifu, care a reuşit să creeze un
climat tovărăşesc între toţi şefii
de schimb. El a fost primul care
s-a angajat să predea schimbul
său în cele mal bune condiţiuni
pentru ca schimbul următor să
nu albă greutăţi şi deci să poa­
tă lucra cît mal bine.
Mult s-au gîndit maiştrii şi
inginerii secţiei laminoare la in­
troducerea unor metode noi, a-
vansate. Pînă la urmă au pus
în aplicare metoda sovietică de
laminare a rotundului cu ghi­
daje cu role. De unde pînă a-
funci productivitatea muncii era
de 16 tone pe oră, în urma apli­
cării acestei metode s-a ajuns la
o productivitate de 22 tone pe
oră. Diferenţa de 6 tone oe oră
este elocventă.
Obţinerea de economii la pre­
ţul de cost a constituit de ase­
menea o preocupare permanentă
a colectivului de laminatofi. In
urma eforturilor lor, în primele
10 luni, aceste economii s-au ri­
dicat la 1.000.000 lei. S-a ajuns
aici prin reducerea consumurilor
specifice, reducerea cheltuielilor
de regie, cit şi prin micşorarea
procentului de rebut admis.
Şi productivitatea muncii a
crescut. Cele 7 procente de creş­
tere faţă de 1957, justifică hăr­
nicia şi priceperea cu care a
muncit vrednicul colectiv.
Cîfevâ aspecfe negative... ducţiei de oţeluri aliate laminate du-şi bortă în pita cea mai albă...
Cu toate că planul global a
fost îndeplinit cu aproape o lună
înainte de termen, la planul pe
sortimente s-au înregistrat unele
Poterile occidentale refuză si dea cops notele sale în problema Berli­ pasiunile în jurul problemei
I propunerilor realiste ale U.R.S.S. in problema Berlinului
Cercurile guvernamentale din
R. F. Germană, care nu doresc
normalizarea situaţiei din Ber­
linul occidental, caută să-şi a-
sigure în această problemă spri­
jinul deplin al puterilor occi­
dentale. In acest scop guver­
nul R. F. Germane a propus
organizarea unei conferinţe a
miniştrilor Afacerilor Externe
ai S.U.A., Angliei, Franţei şi
R. F. Germane, conferinţă, care
după cum s-a anunţat, a înce­
put la 14 decembrie a.c. în ca­
pitala Franţei.
In legătură cu aceasta un
purtător de cuvînt al Ministe­
rului Afacerilor Externe al Re­
publicii Federale Germane a
declarat la o conferinţă de pre­
să că Ia Bonn a avut Ioc la
5 decembrie o şedinţă a grupu­
lui consultativ al celor trei pu­
teri şi al R.F. Germane pentru
pregătirea acestei conferinţe.
Judecind după ştirile apărute
în ultimul timp în presă, cercu­
rile guvernante din R. F. Ger­
mană contează în primul rînd
pe sprijinul S.U.A'. în promo­
varea politicii îndreptate spre
menţinerea situaţiei anormale dare din Europa centrală trebuie guvernului sovietic conţinute în de a înfierbînta Ia maximum terminarea războiului,
deficienţe. O parte dintre bene­ cestor obiective s-au propus cî-
ficiarii Combinatului siderurgic teva măsuri de ordin tehnic.-
In general, la laminte.se con?
stată că materialul sosit de la
oţelărie este necorespunzător din
punct de vedere calitativ, fiind
supus declasării. Aşa, de exem­
plu, un oţel OL 60 se declasea­
ză la OL 70. Or, de aici rezultă
două mari dezavantaje. In pri­
mul rînd, nti poate,fi îndeplinit
planul la OL 60, şi în al doilea
rînd, se creează un stoc de OL
70 necerut prin nici o comandă.
Va trebui aşteptat cu el pînă la
găsirea unui beneficiar. Iată
deci un motiv pentru care nu pot
ansamblul de turnare nu-i pre­ se asigure motoare de rezervă
de evacuare) e incorect astupat
şi deci destuparea lui nu se face
în timpul prevăzut. Se mai in-
tîrnplă ca unele lingouri să apară caz, funcţionarea laminorului va
cu incluziuni nemetalice şi deci
să fie rebútate. Aceasta din cau­
îngrijit montat, în sensul că
nu-i bine curăţit.
Indiscutabil, apar din analiza
de mai sus, sarcini menite să
ducă la eliminarea majorităţii
deficienţelor.
Oţelarii vor trebui să-şi dea
silinţa în ma-i mare măsură pen­
tru a da material de bună cali­
tate. Dar, pe lîngă aceasta, se
face tot mai mult simţită nevoia
unui laborator rapid, pentru a-
nailize.
Serviciul energetic al combi
natului va trebui să supraveghe
ze mai atent aparatajul electric
pentru a nu maii provoca declan
sări şi deci pentru a contribu
la micşorarea procentului de de
clasate. De asemenea, va trebu
respectat întocmai graficul repa
raţiilor utilajului electric — pu
nîndu-se mare accent pe călită
tea reparaţiilor — pentru a nu
se mai produce deranjamente de
ordin tehnic în sistemul energe­
tic.
Oţelăria va trebui să ia mă­
suri pentru ca ansamblurile de
turnare să fie la timp făcute şi
de calitate corespunzătoare ce­
rinţelor.
Spre noi succese
In anul viitor, conform proiec­ ea aride nu te-aştepţi, provocitida-ţi sen' gînda-le nectarul şl vlaga, strlclndu-k nind cu discreţie şi umilinţă că a-
tului de plan, sarcinile laminoa-
relor vor fi sporite cu 9 la sută. zaţiile reci, ce-ţi încreţesc pielea, ca parfumul...
Prin Expunerea tovarăşului Gh.
Gheorghiu-Dej la recenta plena­
ră a C.C. al P.M.R., laminatorii
au sarcina să mărească numărul
de sortimente, să îmbunătăţească
calitatea laminatelor. Faţă de
1958, proiectul de plan pe anul
viitor prevede o sporire a pro­
cu cca. 40 la sută. De asemenea,
se prevede o simţitoare creştere
a productivităţii muncii şi o
scădere a preţului de cost.
Evident, pentru realizarea a- scîrboasă deasupra cupelor florilor, sa- narea să ceară a fi lăsată in pace.
din Berlinul occidental, situaţie
care periclitează pacea în Eu­
ropa. Ziarele relevă declaraţia
lui Adenauer la mitingul elec­
toral al Uniunii creştin-demo-
crate din Berlinul occidental,
în care el a arătat că recent
a primit o scrisoare personală
din partea secretarului de stat
al S.U.A., DuHes, în care aces­
ta l-ar fi anunţat că „apăra­
rea" Berlinului va îi asigurată.
Toate aceste consultări care
au avut loc între Was­
hington, Londra, Paris şi Bonn
în vederea pregătirii conferin­
ţei miniştrilor Afacerilor Exter­
ne ai celor patru puteri occi­
dentale, au ca scop elaborarea
coordonată a unui răspuns Ia
iniţiativa constructivă întreprin­ regimului de ocupaţie, pentru
să de Uniunea Sovietică în pro­
blema Berlinului.
Odată în plus Washingtonul
şi aliaţii săi se străduiesc să
torpileze propunerea sovietică
prevăzînd o ieşiie paşnică din
situaţia anormală pe care în­
săşi puterile occidentale au pro­
vocat-o în Berlinul de vest.
Dar periculosul focar de încor-
întreţinerea intr-o perfectă sta­
re de funcţionare, a agregatelor.
La aceasta se va ajunge in ur­
ma unei judicioase planificări şi
organizări a reparaţiilor de toate
genurile, cu respectarea tuturor
normelor tehnice.
Cum din experienţa anilor tre­
cuţi, s-a observat că mai au loc
încă opriri accidentale în pro­
cesul de producţie, se vor lua
măsuri pentru totala lor înlătu­
rare, permiţînd în acest fel res­
pectarea întocmai a tehnologiei
cerute.
Pentru realizarea unui indice
rit se va revizui schema de ca­
de la cajele tinisoare, ştiind că
dacă acestea vor lipsi se va opri
laminarea sau, în cel mai bun
fi greoaie.
E necesară terminarea rapidă
a acelor lucrări de investiţii ca­
re vor permite respectarea teh­
nologiei corecte a oţelurilor alia­
te şi calmate. Este vorba de mo­
dificarea cuptoarelor de încălzi­
re, prelungirea halei de la ajus-
taj şi înzestrarea ei cu toate a-
gregatele necesare, construirea
cuptoarelor pentru recoacerea 6-
ţelurilor de rulmenţi etc.
Desigur, o parte din sarcinile
de mal sus depăşesc nivelul sec­
ţiei laminoare. Cu toate acestea
ele trebuie rezolvate. In acest
sens conducerea combinatului
siderurgic are un cuvînt greu
de spus.
Nu trebuie uitat că din partea
laminatorilor hunedoreni se aş­
teaptă anul acesta mai mult ca
oricînd. Multe dintre întreprin­
derile industriei noastre con­
structoare de maşini, depind de
rezultatele obţinute de munci­
torii hunedoreni. Iată de ce se
impune acum laminatorilor, un
sprijin mai eficace.
Irig. N. ANDRONÁCHE }
E o girigante in­ LIBARCA
expresivă, prăsită
din murdărie şi în­
tuneric. Te izbeşti de
ta atingerea unei moluşte.
Trăieşte aparent umilă, ca un melc
In cochilia sa, auînd impresia că vrea
să spună: „Eu n-am nimic cu nimeni,
deci şi alţii să mă lase în pace,..“.
Adevărat, libarca n-are de-a face ca
nimeni, dar avem noi de-a face cu ea, bucîndu-şi a furie ochii şi de-ar fi a- toasă, crezînd că ’ astfel îl va putea
că mai e surprinsă şi azi scăldinda-şi vut putere ar fi fost. în stare să ducă îmbrobodi pe procuror.
cirligele labelor în miere, ori făctn- ta pieire întreaga lume, pentru a-şi
Deci cum să nu ceară gîngania să
fie lăsată în pace, cîrtd (dacă nu-i
Ibăgată în seamă I) îşi Iveşte platoşaJ
totuşi să fie înlăturat. Aceasta
o cer interesele păcii şi securi­
tăţii în Europa. Popoarele ur­
măresc cu deosebit interes felul
în care va fi rezolvată actuala
situaţie din Berlinul occidental,
transformat de către puterile
occidentale într-un centru de
spionaj, diversiune şi provocări
împotriva lagărului socialist.
Faptele arată că în prezent
regimul de ocupaţie cu mani­
festările sale negative a deve­
nit o primejdie pentru securi­
tatea populaţiei din Berlinul
occidental, a întregii Germanii
şi a întregii Europe. Tocmai de
aceea guvernanţii de ia Bonn
în frunte cu Adenauer se pro­
nunţă pentru permanentizarea
continuarea activităţii organi­
zaţiilor de spionaj, diversiune
şi sabotaj din Berlinul occiden­
tal, pentru intensificarea pre­
gătirilor militare.
In această situaţie se impune
necesitatea de a se ajunge la
un acord cu privire la modul
cel mai raţional în care ar pu­
tea fi înfăptuite propunerile
DRUMUL SOCIALISMULUI
APĂRUTE (Urmare din pag. I-a)
ŢARAS
ŞEVGWKO
FIZICA — CH IM IE
B . V . Io ffe — Refractome-
trie pentru chimişti.
232 pag. — 8,55 lei.
Ed. tehnică
MEDICINA
S e r g iu H a g i D u v a n — Re­
animarea cardiacă —
Fiziopatologie — te­
rapeutică.
188 pag. -- 10,75 lei.
I.M.F. Bucureşti
r * — Igiena muncii şi
boli profesionale („Bi­
blioteca analelor romî-
no-sovietice“ — seria 1
medicină).
136 pag. — 4,40 lei
1.5. R.S. statutare, nu desfăşura o activi­
* — Probleme de bio­
chimie — nr. VI/1958
(„Biblioteca analelor
romino-sovîetice“
seria medicină).
148 pag. — 5,05 lei
1.5. R.S. muncă în care sînt prevăzute
P E R IO D IC E
— 'R evista
m edicală rom ină —
(in lim ba ru să ) — nr.
311958.
104 p ag. — 15 lei.
Ed. m edicală.
Cîndva şl-a avui şl ea florile sale; hoţ incorigibil, născut dintr-o mamă
clndva ea se răcorea cu rouă picurată
din truda harnicelor furnici şi-şi umfla
rotunjimile la un loc cu trintorii, fu-
rînd dulceaţa neostenitelor albine.
Cînd toate acestea i-au fost luate,
s-a zvîrcolit ca-n ceasurile morţii, but- miţa în sac să invoce originea-i sănă­
feri de vătămare fiinţa-i nevolnică.
O, sfîntă schimbare la faţă, cil de
repede eşti îmbrăţişată uneori...
Că mai are şi-acum libarca neruşi­
nului.
Exprimînd furia cercurilor zolvarea ei.
politice conducătoare din Occi­
dent în legătură cu ecoul pu­
ternic pe care l-au avut recen­
tele propuneri sovietice privi­
toare la Berlin, cancelarul A-
denauer reluînd vechile calom­
nii cu privire ia existenţa unei
pretinse ameninţări din partea
Uniunii Sovietice, şi-a expri­
mat speranţa că puterile occi­
dentale vor respinge categoric
toate propunerile sovietice cu
privire la reglementarea proble­
mei Berlinului. El a mers atît
de departe îneît a declarat :
„Nota sovietică trebuie să dis­
pară, deoarece Uniunea Sovi­
etică ameninţă libertatea şi
securitatea Berlinului".
Situîndu-se pe această pozi­
ţie, cancelarul apare făţiş în ro­
lul de instigator şi organizator
ai campaniei împotriva propu­
nerilor sovietice în problema
Berlinului, care prevăd lichi
darea unui focar serios şi foar­
te primejdios, de fricţiuni şi
disensiuni între marile puteri
şi în general între statele eu
ropene. Apelul adresat de uni
conducători ai puterilor occi
dentate de a „se menţine o fer
mitate absolută" faţă de Uni
unea Sovietică nu poate îi caii
ficat altfel decît ca o încercare
•"W ''VW O.V
Importante obiective de plan
teria nr. 2 Ab-der-Halder în car- ca aspect exterior. De asemenea, interne care trebuie şi pot fi va­
bofluid. Această transformare alimentarea furnalului va fi mai lorificate. Ar putea fi mai bine
prezintă o mare importanţă prin uşoară.
faptul că va duce la scăderea ÎNTREBARE : Ce posibilităţi producţie; vor trebui să creas­
preţului de cost (nu se vor mai are uzina pentru realizarea sar­ că indicii de folosire ai furnale­
folosi aceleaşi piese de schimb,
la a căror confecţionare este în­
trebuinţat ferocromul, material
din import, destul de scump).
In vederea îndeplinirii planu­
lui la producţia de fontă, va fi
modificat furnalul nr. 1 mărin-
du-i-se capacitatea cu 56,44 la
sută faţă de cea actuală. De re­
marcat că odată cu modificarea
furnalului nr. 1 va fi pusă în
funcţiune şi banda de turnare.
Prin aceste două transformări se
obţin o serie de avantaje impor­
tante, printre care: creşterea oprit mai mult asupra capitolu­ reşti în valoare de B.’OOO.OOO lei,
productivităţii muncii, prin redu­ lui ce se ocupă cu siderurgia'. în afară de construcţiile din fon­
cerea numărului de posturi; u- Partidul ne trasează măreaţa dul întreprinderii.
Un începyf bon
La cîteva zile după ce a avut
loc adunarea generală de alegeri
în organizaţia de bază U.T.M.
de la secţia de panificaţie a în­
treprinderii „1 Mai“ din Deva,
am luat contact cu noul birou
pentru a-1 ajuta să-şi înceapă
activitatea.
Trebuie să spun că vechiul
birou a desfăşurat o activitate
sub orice critică. Biroul n-avea
plan de muncă, nu convoca a-
dunărife generale la termenele
tate continuă de educare a tine­
retului.
Noul birou, în care au fost a-
leşi candidaţi de partid, cei mai
buni utemişti din întreprindere,
este hotărît să pună capăt aces­
tei stări de lucruri. Pînă acum
biroul şi-a întocmit un plan de
sarcini concrete pentru fiecare'
utemist. Principala preocupare a
biroului manifestată încă de la
început este cea cu privire la
antrenarea tuturor tinerilor din
secţie in forme tinereşti de mun­
că. A fost creată o brigadă de
tineret, în fruntea căreia mun­
ceşte comunistul Ion Malea. In
brigadă muncesc şi tineri neute-
mişti. Primul rezultat al activi-
cînd ea-şl vîră fără
jenă labele-i încîrlu
gate în tot ce-v bun
şi frumos, susţi-
cesie acţiuni ii sînt în drept. E ca un
prinţesă şi tată negustor, care azi se
pretinde proletar fiindcă a ajuns să se de folosire a furnalelor să pro­
strecoare Intr-un post de gestionar sau du că în anul v iito r cu 52.300
de mintiilor de materiale pe vreun şan­
tier, pentru ca atunci cînd e prins cu
Dar nimeni n-o mai ia în serios.
Existenţa-i dvdnătoare îşi anunţă sfîr. g a tă e x p e r ie n ţă in to p ir e a m e ta ­ c ă r c a r e ş i a ju s ta r e a c u p to a r e lo r
şitul. Libarca îşi oferă azi ultimele
spasme, semne Urzii ale unei lumi de
mult asfinţite.
1. STRAUT
Berlinului şi de a complica re­
Cancelarul de la Bonn a
fost cuprins acum de o atît de
mare dragoste pentru acordul
cvadripartit îndeosebi în ceea
ce priveşte numai statutul Ber­
linului. Aceasta se vede chiar
clin discursul său referitor Ia
problema Berlinului, în care el
a formulat în mod făţiş reven­
dicări teritoriale faţă de vecina
din răsărit a Germaniei — Po­
lonia populară în dispreţul o-
ricăror prevederi ale acorduri­
lor postbelice. Astfel, R. F.
Germană a apărut încă odată
în faţa popoarelor, de data a-
ceasta prin şeful guvernului
său ca singurul stat care cere
revizuirea frontierelor stabilite
în Europa după cel de-al doi­
lea război mondial.
Poziţia şi acţiunile şefului gu­
vernului R.F.G., care contează
pe faptul că conferinţa miniştri
lor Afacerilor Externe ai S.U.A.,
Franţei, Marii Britanii şi Ger­
maniei occidentale îi va susţi­
ne, nu face decît să confirme
cît de oportune sînt propune­
rile sovietice cu privire Ia lichi­
darea unui focar primejdios rde
încordare, reprezentat de men­
ţinerea unor trupe de ocupaţie
fa Berlin, acum la 13 ani după
W^^Aa/N^Aa/V ,AVX Aa/V-Aa/' VA y V i
Pag. 3
şurarea muncii fizice, nemaifolo- sarcină de a spori cantitatea de
sindu-se spargerea m anuală; metal. Vom putea ? Gu-siguranţă
folosite capacităţile utilajelor de
cinilor trasate prin Expunerea lor. De asemenea, vom căuta să
tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej scurtăm termenele de dare în fo­
la şedinţa plenară a C.C. al losinţă a furnalului nr. 1, modi­
P.M.R. din 26-28 noiembrie ficat, şi a bateriei nr. 2.
1958 ?
M-a bucurat de asemenea sar­
RĂSPUNS : Expunerea to­
varăşului Gh. Gheorghiu-Dej cina trasată de partid privitoare
mi-a umplut inima de bucurie. la înlocuirea unor materiale din
Am citit-o şi recitit-o. Mai bine import, care ridică preţul de
zis am studiat-o. După părerea coşt. Aşa cum am mai arătat,
mea, această expunere este un noi am ţinut seama de acest lu­
vast program de lucru al tuturor cru.
oamenilor muncii din ţara noas­
tră. Şi, ca să fiu sincer, m-am Mai vreau să adaug că tot
pentru anul 1959, am prevăzut
construcţii de locuinţe muncito­
taţii tinerilor in brigadă este a- Un merit al brigăzii de tine­
cela că au reuşit să întărească ret este şi acela că a chemat la
disciplina în muncă. Tinerii care întrecere celelalte schimburi,
mai lipsesc nemotivat, întîrzie pentru îndeplinirea lozincii „Pîi-
de la muncă-, sau care nu acordă ne cit mai multă şi de bună ca­
,aienţie cuvenită calităţii pîinii, litate“. Chemarea a fost primită
sînt aspru criticaţi de către cu satisfacţie de celelalte două
membrii brigăzii. schimburi.
Fără îndoială că întărind dis­ Biroul organizaţiei de bază
ciplina în muncă, acordînd aten­ U.T.M. de la secţia de panifica­
ţie calităţii pîinii, brigada va ra­ ţie a întreprinderii „1 Mai“ din
porta la sfîrşitul fiecărei luni în­ Deva a luat şi alte măsuri de
semnate succese în producţie. educare a fineretultui. In cercul
Pînă acum, brigada obţine reali­ de învăţămînt U.Tj.M. „Să ne
zări frumoase în fiecare zi. Se cunoaştem patria“ ) au fost înca­
evidenţiază în muncă tinerii draţi toţi tinerii. ’
loan Alba, secretarul organiza­
ţiei de bază, coeătorul Matei De asemenea, periodic biroul
Weber, precum şi tinerii Elena organizează conferinţe pe dife­
Va-ncea şi loan Munteanu care. rite teme educative.
se califică la locul de muncă.
Acest început bun trebuie să
De un real folos le sînt tine­ fie continuat, pentru ca tinerii
din secţie să aducă o contribu­
rilor sfaturile lui „moş“ Alexan- ţie tot mai însemnată la înde­
dru G,recU) un om fn vîrs{^ de plinirea planului de producţie.
60 de ani, care este în perma- GHEORGHE DUBINCllIC
nenţă în miflocul lor.
A seoretar al Comitetului orăşenesc
U.T.M. — Deva
Pregătiri pentru îndeplinirea
planului în anul viitor
S id eru rg iştii com bin atu lu i din creşterea sim ţito a re a coeficien-
, H unedoara fac in ten se p regătiri tiilui de u tiliza re a furnalelor şi
pentru a îndeplini sarcin ile tra­ la redu cerea co n su m u lu i d e cocs.
sa te d e plen ara C.C. al P.M .R . in p rezen t se ex p erim en tea ză
d in 2 6 — 28 noiem .brie a. c., care îm bunătăţirea d o ză rii şarjelor
a s ta b ilit ca în an u l v iito r sa ce se încarcă în furnale pe baza
fie rea liza tă o creştere sim ţito a ­ unui co n su m d e co cs m a i redus.-
re a p r o d u c ţie i d e m e ta l. In
consfătuirile de producţie care N ici oţelarii nu s-au lăsat m ai
au ap ut loc pe m argin ea aces­ p r e jo s . E i au. h o tă r ît c a in c e ­
tui im portan t docum ent ju rn aliş­ pind cu luna ianuarie să reducă
tii din secţia I şi-au propus ca durata, m edie de elaborare a şa r­
jelor cu o oră faţă de cea plani­
pe baza îm bunătăţirii ¦indicilor ficată. A stfel se va obţin e lunar
un sp o r d e o ţel d e circa 1.200
tone. O ţela rii şi-au propu s, p rin ­
tre altele, îm bu n ătăţirea siste­
to n e d e fo n tă m a i m u lt d e c ît în m ului d e in versa re a focului in
cuptor, scurtarea tim pu lu i de în­
a cest an. in a cest sco p m m e r o ş i
jurnalişti, m ulţi d in tre ei cu bo­
lului, au făcut va lo ro a se propu ­ şi de evacuare a zgu rei, m ărirea
neri m enite să asigure acest ca p a cită ţii oalelor de turnare.
spor d e producţie. Pentru a sig u ­
rarea furnalelor cu ca n tită ţi sp o ­ in vederea sporirii producţiei
d e la m in a te ş i a reducerii, con­
rite de m inereu prăjit, de exem ­ sum ului specific, lam in atorii au
plu, ju rn a liştii au p ropu s să fie p ropu s in trodu cerea tre p ta tă a
m ărită ca p a cita tea pră jitp a relo r gazului, m etan la în că lzirea lin -
cu încă 8 cuptoare. S-a propus, gou rilo r la cu ptoarele adin ei, re-
de asem enea, construirea din re­ dueîndu-se astfel consum ul de
surse locale a unei in sta la ţii de păcură, confecţionarea unei cutii
ciuruire a cocsului şi elim i­ cu role pentru lam inarea unui
nare a prafului de cocs şi volum m ai m are de ţa g le rotun­
m in e re u . A c e a s ta v a d u c e Ia d e e tc . j
««««»< .
<*>
¦<> A N U N Ţ
*¦ ATELIERUL DE ARTĂ MANUALA AL COOPERATIVEI
t DE INVALIZI „PROGRESUL" DIN DEVA, execută pentru
t populaţie următoarele obiecte :
t — montări de perină. w
¦t — casete. de pălării pentru femei şi copii.
*¦¦¦ — transformări
|
cooperativei.
¦ — De asemenea, se găsesc şi gata. confecţionate. ¦
¦ Comenzile se primesc zilnic între orele 7,30 şi 13 şi după X
¦masa între orele 17 şi 19 ia atelierul din strada Cuza Vodă •
¦nr. 37. >t
¦ t
C
G PR©H@SP0RT
L-
Participaţi la concursul special Pronosport de dumini- «j
Lcă 21 decembrie care pe lîngă premiile obişnuite în bani, v ă -]
( oferă gratuit valoroase premii în obiecte: 1
l — 2 automobile „Wartburg" }
—• 2 scutere „Cezeta" 1
— 2 motociclete „MZ" 125 cmc. 1
— 6 scutere romîneşti 1
— 10 aragazuri cu 3 ochiuri şi butelie 1
I
— 20 biciclete
7
— 20 aparate foto „Orizont" 1
— 150 ceasornice de mină, etc. 1
Complectaţi cît mai multe variante ia acest concurs.
1
1
Cereţi Ia toate agenţiile prospectul acestui concurs care se}
[ distribuie gratuit.
J.w/u./v-.' U_/u _/V. tu tuJu JuJuJ l /u.7u7u/ uJuJ