Page 54 - 1958-12
P. 54
Pag« 4 ggflM W gW lj m u M ÜL SO CIALISM U LU I Nr. 1241
B B W W W H B W W WIWWWWBBBBI
Interului acordat de Otto
redactorului şef al ziarului
„N eu es D e u ts c h la n d “
BERLIN 15 (Agerpres). A- Berlinului, O. Grotewohl a de
genlia A.D.N. a transmis inter clarat că încercarea de a men
viul acordat de preşedintele Con ţine regimul de ocupaţie în Ber
siliului de Miniştri al R. D. Ger linul occidental nu va duce de-
mane, 0 . Grotewohl, redactoru cît la aceea că inspiratorii aces D e c la ra fia g u v e rn u lu i so v ietic Cea de-a 1 3 -a sesiu n e
lui şef al ziarului „Neues Deut- tei politici vor suferi un eşec
schland“ în legătură cu viitoa ruşinos. Din punctul de vedere
rea sesiune a Consiliului NATO al dreptului internaţional, pre
a t a f i guvernelor statelor membre ale N. . T. .de la Paris. O. Grotewohl a ară tenţiile la ocupaţia Germaniei
tat că există toate motivele să au pierdut de mult orice temei 9 0 a A d u n ării G en erale O.N.U.
se manifeste temerea că hotărî- după ce puterile occidentale au MOSCOVA 15 (Agerpres) — început fie chiar şi pe scară re vitură împotriva bazelor de ra şi-a încheiat lucrările
rile viitoarei sesiuni a Consiliu renunţat cu totul la scopul ocu TASS transmite: La 13 decem dusă, chete şi arme nucleare ale
lui NATO vor duce la o nouă paţiei : crearea unei Germanii brie Ministerul Afacerilor Ex Guvernul sovietic consideră de NATO.
accentuare a încordării interna unite, democratice şi paşnice. terne ai U.R.S.S. a trimis gu asemenea necesar ca în viitorul In declaraţie se subliniază că NEW YORK 15 (Agerpres). Rezoluţia celor 17 ţări din Asia
ţionale, . deoarece hotărîrile a- Interesele tuturor popoarelor vernelor tuturor statelor mem cel mai apropiat să fie regle consimţămîntul pentru amplasa ¦— In şedinţa plenară din seara şi Africa, adoptată de Comitetul
doptate pînă în prezent în ca europene, a subliniat Otto Gro bre ale organizaţiei tratatului mentată problema Berlinului, a rea de baze americane atomice zilei de 13 decembrie a Adună Politic, în care se recunoaşte
drul conferinţelor ţărilor membre tewohl, cer încetarea imediată a Atlanticului de nord textul de cărui ocupare de către trupe şi de rachete ar reprezenta o rii Generale a O.N.U., a fost a- dreptul poporului algerian la
ale NATO au avut întotdeauna înarmării atomice a Germaniei claraţiei guvernului sovietic în străine constituie o sursă serioa acţiune fatală, care ar apropia probat raportul comitetului pen independenţă, se exprimă îngri
asemenea urmări. O. Grotewohl occidentale şi crearea garanţiei legătură cu sesiunea Consiliu să de încordare internaţională. mult primejdia declanşării unui tru problemele împuternicirilor. jorarea în legătură cu continua
lui NATO, care urmează să aibă Stabilirea statutului de oraş li război cu arme rachete şi arme
a declarat: Guvernul R. F. Ger că o agresiune din partea mili loc la Paris. ber, demilitarizat pentru Berli- nucleare. Delegatul Ungariei a protestat rea războiului in Algeria şi se
mane duce o politică de pe po tarismului german nu se va mai nul occidental este propusă ca categoric împotriva ' dispoziţiei
ziţii de forţă. Niciodată n-a Gopii ale acestei 'declaraţii au o bază potrivită pentru rezolva- Referindu-se la planurile de impuse comitetului de către Sta arată că actuala situaţie din Al
fost atît de clar ca în prezent repeta. Guvernul R. D. Germa fost trimise guvernelor tuturor rea problemei Berlinului. creare a aşa-zisului „comanda tele Unite de a nu adopta ho- geria constituie o ameninţare
că guvernul vest-german şi, în ne avertizează împotriva spriji ţări’lor cu care Uniunea Sovieti ment al NATO pentru Marea tărîri in legătură cu împuterni pentru pacea şi securitatea in
nirii acelor forţe din Germania că întreţine relaţii diplomatice, In declaraţia guvernului so Baltică“, ceea ce înseamnă sub cirile delegaţiei Republicii Popu ternaţională, nu a fo,st. adoptată,
primul rînd, cancelarul Adenauer occidentală şi din Berlinul occi precum şi guvernelor altor ţări vietic se subliniază că după cum ordonarea Danemarcei planuri lare Ungare. deoarece nu a obţinut două
sînt duşmanii destinderii încor dental care încearcă acum Ia membre ale O.N.U. o dovedeşte întreaga activitate lor militare ale Germaniei occi treimi din voturi.
dării internaţionale şi depun Paris să împiedice orice destin practică a NATO ea este o or dentale, guvernul sovietic decla Delegaţii U.R.S.S., Albaniei,
toate eforturile pentru accentua Declaraţia guvernului sovietic ganizaţie militară închisă, pro ră că el este pentru o altă evo Bulgariei, Cehoslovaciei, Romî- Pentru rezoluţie au votat 35
rea ei. dere a încordării în problema adresată guvernelor statelor fund ostilă intereselor menţine luţie a evenimentelor în acea niei, Poloniei, Iugoslaviei, Indiei, de delegaţii, împotriva ei 18 de
Berlinului şi se pronunţă pentru membre ale NATO cuprinde trei rii păcii şi care îşi grupează stă regiune. U.R.S.S. şnrijhă Republicii Arabe Unite au decla legaţii ale ţărilor colonialiste şi
Beferindu-se la poziţia pu continuarea înarmării atomice a propuneri. participanţii pe platforma cursei întrutotul acţiunile R. D. Ger rat că, deşi sprijină raportul, ale ţărilor dependente de aces
terilor occidentale în problema Germaniei occidentale. înarmărilor, a aţîţării prin toate mane şi Poloniei pentru tran delegaţiile respective nu şi-au tea, 28 de delegaţii — in primul
PRIMA PROPUNERE: Să se mijloacele a „războiului rece“, sformarea Mării Baltice intr-o rînd ţările Americii Latine —
Documentele adoptate de conferinţa de la Accra încheie între ţările care fac par a subminării colaborării paşni zonă a păcii. Uniunea ° wieti- schimbai atitudinea faţă de pro s-au abţinut de la vot.
te din NATO şi din organizaţia ce dintre state. că, ca şi alte state de pe litora blema reprezentării R.P. Chineze
a popoarelor Africii Tratatului de Ia Varşovia un lul Balticei, se spune in decla in O.N.U. şi faţă de hotărîrea Astfel, din cauza opoziţiei pu
pact de neagresiune, aşa după După cum se arată în declara raţie, nu va putea însă să nu Adunării Generale cu privire la terilor colonialiste şi a ţărilor
'ACCRA 15 (Agerpres). — rie de alte probleme concrete cum au mai propus în mod ofi ţie, Uniunea Sovietică ar saluta ia în consideraţie pregătirile mi împuternicirile delegaţiei Unga dependente de ele, Adunarea Ge
TASS a n u n ţă L a 13 decembrie privind mişcarea de eliberare cial ţările participante la Tra orice acţiune; orice propunere a litare ale NATO amintite mai riei. nerală nu şi-a îndeplinit datoria
şi-a încheiat lucrările conferinţa naţională din Africa. tatul de Ia Varşovia. NATO îndreptată spre micşora sus. faţă de poporul algerian.
popoarelor Africii. Conferinţa, la rea încordării internaţionale şi Declaraţii similare în legătu
care au participat peste 300 de Conferinţa cheamă ţările afri Guvernul sovietic propune să ar fi gata să răspundă neîntîr- NATO, se subliniază în decla ră cu reprezentarea R.P. Chine Cu aceasta cea de a 13-a se
delegaţi 'din partea partidelor şi cane să organizeze în viitoarele se cadă de acord ca în textele ziat la asemenea acţiuni şi pro raţia guvernului sovietic, se eri ze în O.N.U. au făcut delegaţii siune a Adunării Generale a
două luni „Ziua solidarităţii A- tratatelor nord-atlantic şî de la puneri. Dar N.A.T.O. nu a ma jează tot mai mult în jandarm Indoneziei, Birmaniei, Marocu O.N.U. şi-a încheiat lucrările.
Varşovia să fie introdusă o lui şi Cambodgiei.
clauză care să prevadă că sta Ea îşi va relua activitatea la
20 februarie 1959 pentru discu
sindicatelor din 28 de ţări ale frîcii cu Algeria“ pentru strin- tele participante Ia aceste tra nifestat niciodată o astfel de internaţional, chemat să înăbu După aceea, Adunarea Gene tarea unei singure probleme —
continentului african, a adoptat gerea fondurilor în vederea a- tate nu vor acorda ajutor mili iniţiativă.
o declaraţie, un apel către O.N.U. tar şi economic sau sprijin mo şe mişcarea de eliberare naţio rală a trecut la dezbaterea rapor aceea a independenţei Cameru-*
şi rezoluţii cu.privire la imperia ral nici unui agresor.
lism şi colonialism, împotriva jutorării victimelor represiuni Dimpotrivă, se subliniază în nală din ţările coloniale şi de tului şi a rezoluţiei Comitetului nului, care este sub tutela au ?
rasismului, în problema algeria lor din Algeria şi să condamne A DOUA PROPUNERE: Să declaraţie, sesiunile Consiliului pendente. Guvernul sovietic de Politic in problema algeriană. torităţilor franceze şi engleze.
nă, în legătură cu situaţia din războiul colonialist din Algeria, se cadă de acord într-un viitor NATO sînt folosite în mod sis clară că încercările ideologilor
Caţperun şi în legătură cu o se prin organizarea de demonstra apropiat asupra creării în Eu tematic pentru respingerea ori „războiului rece“ de a sădi în CONGRESUL
ţii de masă, petiţii şi ¦proteste. ropa centrală a unei zone în căror propuneri urmărind slăbi mintea popoarelor ideea nefi Uniunii Tineretului Cehoslovac
care să nu existe arme nucleare rea încordării internaţionale şi rească că în faţa omenirii nu
Candidatei Sa alegeri!© prezidenţiale şî arme rachetă, în baza propu încetarea cursei înarmărilor. există altă cale decît un război PRAGA 15 (Agerpres). CETE de democraţie populară precum
nerilor guvernului polonez care atomic nimicitor sînt sortite e- RA transmite : La 13 decembrie şi reprezentanţi ai mişcării pro
D M FRÂNJA ţin seama în multe privinţe de După cum constată guvernul şecului. s-a deschis la Praga cel de-al gresiste de tineret din mai multe
considerentele exprimate în ţă sovietic, în cercurile NATO nu III-lea congres al Uniunii Tine ţări capitaliste.
PARIS 15 (Agerpres). — In de ştiinţe naturale a universr rile occidentale. se face un secret din faptul că Guvernul U.R.S.S. este ferm retului Cehoslovac. La congres
numărul său din 14 decembrie taţii din Paris, a fost propusă şi la sesiunea de la Paris se convins de ^.eplina posibilitate M. Vecker, preşedintele C.C.
„L.e Journal Oficiel“ publică tis- de organizaţia politică de stîn- A TREIA PROPUNERE : Să vor discuta modalităţile de ac şi de necesitatea 'dezvoltării con participă delegaţia C.C. al Par
ta candidaţilor desemnaţi in se procedeze-Ia o reducere, ho- celerare a operaţiunilor de am tin u e, a, relaţiilor, .internaţionale tidului Comunist din Cehoslo al Uniunii Tineretului Cehoslo
legătură cu alegerile preziden ga „Uniunea forţelor democra tărîtă de "Comun acord;' a efec plasare a bazelor americane pen pe calea înţelegerii între state, vacia, delegaţiile organizaţiilor vac, a prezentat raportul de ac
ţiale din Franţa, care vor avea tice“ şi sprijinită de partidul tivelor trupelor străine de pe tru arma nucleară şi rachetă pe calea suspendării actualei în tivitate al Comitetului Central
joc la 21 decembrie. Pe această teritoriile ţărilor NATO şi ale pe teritoriile acelor state mem treceri în fabricarea de bombe
socialist autonom francez. Tratatului de la Varşovia, Ia bre ale NATO unde- asemenea nucleare şi rachete şi a întăririi
baze nu există deocamdată. legăturilor paşnice fireşti între
listă figurează trei candidaturi In declaraţia sa, guvernul so toate statele. de tineret din U.R.S.S. şi ţările al Uniunii.
— Charles De Gaulle, Georges Greva distribuitorilor de ziare vietic consideră necesar să atra ROA1A. — Partidul Comunist
Marrane şi Albert Chatelet. din New York gă din nou atenţia asupra con
. Candidatura lui De Gaulle, secinţelor grave pe care le-ar
actualul şef al guvernului fran NEW YORK 15 (Agerpres). nited Press International, trata implica realizarea planurilor de Italian a editat o „Carte albă“ - . a -g -~
cez, este sprijinită de partidul — In urma grevei distribuitori tivele care au loc între reprezen creare a bazelor americane pen despre încălcarea libertăţilor
de dreapta U.N.R. — „Uniunea tru arme nucleare şi arme ra *3 JL JM E
constituţionale şi ilegalităţile co
chetă pe teritoriile ţărilor din
pentru noua republică“. lor de ziare din New York, de 4 tanţii greviştilor şi editorii zia Europa occidentală, membre ale mise în cursul ultimelor luni de brilor comunişti ai consiliilor brie a fost semnat comunicatul
zile şi-au încetat apariţia 9 din relor nu au dus pînă acum la NATO. municipale, provi.nciale şi regio comun cu privire la tratati' le
Biroul Politic al C.C. al Par cele mai mari cotidiene cu un nici un rezultat. Preşedintele a- autorităţile democrat - creştine. nale. dintre delegaţiile Partidului Mun
tiraj de 5.500.000 de exem sociaţiei editorilor din New In cazul unei agresiuni împo Hotărîrea cu privire la publica citoresc Unit Polonez şi Parti
tidului Comunist Francez a pro plare, printre care „New York, reprezentînd pe editorii triva U.R.S.S. şi a statelor so HELSINKI. — La 13 decem dului Socialist Unit din Germa-
York Times“, „New York Herald ziarelor, a declarat că „perspec cialiste aliate cu ea, se spune în rea acestei cărţi a fost luată la brie s-a deschis la Helsinki ple nh precum şi dintre delegaţiile
pus candidatura lui Marrane, Tribune“, „New York Post“ etc. tivele de reglementare nu sînt declaraţie, necesităţile militare 18 septembrie în cadrul unei a- nara Comitetului Central al Par guvernamentale ale R. P. Polo
prea îmbucurătoare“. vor face inevitabilă o contralo- tidului Comunist din Finlanda.
primarul suburbiei pariziene După cum transmite agenţia U- dunări ţinute Ia Roma cu par
ticiparea parlamentarilor şi mern-
Ivry sur Seine. *
Candidatura prof. Chatelet,
dec.anul de onoare al facultăţii
tOOQOtKiOOOOOOOOOOOOOQQCl 'XKXXXJOOCXÎOOOOQOQOOOGQQCXXXXXXXXÎQOOGOOOQOGOQOOOOOQCOCX A. Aaltonen, preşedintele Parti ne şi R. D. Germane.
dului Comunist, a prezentat ra SOFIA. — In şedinţa sa din
mate în trecut, ca Germania oc nifestat cu deosebită violenţă 13 decembrie, Consiliu! de.M i
„Com unitatea atlantică“ cidentală să participe cu drep între statele membre ale NATO portul cu privire la situaţia in niştri al R. P. Bulgaria a exa
turi depline la fabricarea de în ultima vreme. Problema Ci ternaţională, internă şi econo minat propunerile cuprinse în
mică a Finlandei.
prului care opune trei membri declaraţia din 28 noiembrie a.c.
şi divergenţele care o macină1* submarine, proiectile teleghida ai blocului NATO — Grecia, PARIS. — Waldeck Rochet, a guvernului sovietic cu privire
Duminică au început la Paris mărilor, îndeosebi înzestrarea pentru rachete balistice. In a- te cu rază de acţiune scurtă şi pe de o parte, Anglia şi Tur preşedintele grupului parlamen la măsurile pentru preîntîmpina-
conferinţele, întrunirile şi trata forţelor militare vest-europene cest scop McElroy a făcut zi medie, tancuri, avioane cu reac cia, pe de altă parte — răz tar al Partidului Comunist Fran rea unui atac prin surprindere
tivele de culise legate de sesi cu cele mai moderne mijloace lele acestea, după cum a decla ţie etc. De altfel, Germania oc cez, a adresat lui De Gaulle, şi a adoptat o declaraţie în care
unea anuală a miniştrilor de de exterminare în masă. Acea rat el însuşi, o vizită în Italia cidentală, care produce deja boiul economic care este pe şeful guvernului, o scrisoare în se spune că guvernul bulgar
bombardiere grele, va dispune cale să se dezlănţuie în Europa sprijină întrutotul propunerile
în scurt timp de armament a- occidentală între „piaţa comu care îi atrage atenţia asupra ne guvernului sovietic în legătură
tomic pentru forţele sale mili nă“ şi celelalte 11 ţări vest- cesităţii de a se lua măsuri ur cu această problemă şi este dis
tare. europene care nu fac parte din gente în apărarea intereselor vi pus să cadă de acord asupra
tale ale oamenilor muncii şi ale
pentru „a pune la punct înzes In ce priveşte discuţiile care
Externe, de Finanţe şi de Răz stă chestiune formează obiectul trarea Italiei cu rachete balis au început duminică la Paris această uniune vamală, în ca familiilor lor. stabilirii unor posturi de control
boi ai ţărilor care fac parte din conferinţei de joi şi vineri a tice cu rază medie de acţiune“ asupra problemei Berlinului, co re se ciocnesc în primul rînd
blocul Atlanticului de nord. Se comitetului militar al NATO, interesele Angliei şi Franţei, VARŞOVIA. — La 14 decem şi pe teritoriul R. P. Bulgaria.
siunea propriu-zîsă începe as care va prezenta sesiunii miniş şi pentru a discuta proiectele mentatorii politici arată că ele opoziţia guvernului danez şi a
tăzi ea fiind precedată, după trilor de Externe concluziile la ch transformare a Cataniei în au drept scop să pună de a- altor guverne nordice faţă de
MIERCURI 17 DECEA4BR1E 1958
cum se ştie, de discuţiile con dezbaterile sale. port destinat staţionării perma cord poziţiile occidentale faţă planurile militare expansioniste
Se ştie că Statele Unite in nente a flotei militare america de propunerile sovietice.
sacrate problemei Berlinului, ale R.F.G. sînt tot atîtea do Sp e c ta c o le cinem atografice
la care au participat miniştrii tenţionează să sporească buge ne din Mediterana. Măsuri si Atitudinea neconstructivă şi vezi concrete ale absenţei mult DEVA : Legenda cetăţii Sadoşen ; sare; Dincolo de brazi; S1MERIA:
de Externe ai S.U.A., Angliei tul militar pe anul viitor cu milare se iau şi în Norvegia obstrucţionistă adoptată de pu trîmbiţatei „comunităţi atlanti ALBA 1ULIA: Noapte de carnaval ; Clinele grănicerului; LONEA : Cîine-
şi Franţei, precum şi cel al Re cel puţin un miliard de dolari. unde în nordul ţării va li dis terile occidentale faţă de solu ce“. La acestea se adaugă şi Înşelat pînă la moarte; 1LIA: Neamul le grănicerului; ZLATNA; Gu faţa
publicii Federale Germane. La Paris reprezentanţii ameri locat un batalion înzestrat cu ţiile cuprinse în nota sovietică încercările guvernului francez Gheracilor; BRAD: Surorile; HAŢEG: spre public; TEIUŞ : Adevăratul sfîr
cani vor pretinde aliaţilor lor rachete americane de tip „Ho- din 27 noiembrie cu privire la de a introduce Franţa în gru Tosca ; SEBEŞ : Bravul soldat Sweik ; şit al războiului; APOLDU DE SUS
Problema Berlinului figurea sporiri corespunzătoare a bu viitorul statut al Berlinului a ORAŞTIE: Noile aventuri ale mota Dreptul la .dragosle; BARU MARE
ză şi pe ordinea de zi a sesiu nest John“. In regiunea Oslo provocat nemulţumiri şi îngri pul aliaţilor principali —- SUA nului încălţat; PETROŞANI; Idolul de O carieră rata!.!
nii NATO care, după cum re getelor lor militare deşi, după se află deja un batalion norve jorare în opinia publică occi şi Anglia. Aceste încercări,
latează agenţia oficioasă a Ca cum scrie „New York Times“, gian înarmat cu rachete ame după cum se ştie, au fost pri
sei Albe, va examina de ase- în special ţările mici din ricane de tip „Nike“. Aceste ra dentală. Aceasta dezaprobă po mite cu multă răceală Ia Was ® îl O î
^ menea situaţia politică interna NATO cer cu multă insistenţă chete pot transporta şi încăr litica guvernului american ca hington ş i . Londra, dar mai a- Programul I : 6,15 Emisiune pentru cert de muzică populară romînească;
ţională, problema consultărilor să se revizuiască programele cătură nucleară. re, împreună cu guvernele sate; 6,25 Muzică populară romîneas- 16,50 Gurs de limba rusă; 17,20 Răs
politice între membri, care se militare ale blocului nord-A- Franţei şi Angliei şi sprijinit les Ia Bonn, unde cercurile că î 8,00 Materiale din presă; 9,00 pundem ascultătorilor; 17,55 Sfatul
pune cu deosebită acuitate, mai tlantic, în sens invers — în In cadrul aceloraşi proiecte cu deosebită îndîrjire de cance conducătoare vest-germane as Muzică uşoară ! 9,30' Vreau să ştiu ; medicului: „Despre eczeme şi cauzele '
ales în urma propunerilor for sensul reducerii alocaţiilor mi de intensificare a înarmărilor, larul Adenauer, este hotărît să piră ca, cu sprijinul american, 10,00 Opera: „Gianni Schicchi“ de lor" i 19,00 Teatru la microfon : „Ge
mulate de generalul De Gaulle litare. în care i se atribuie un loc de acţioneze în sensul permanenti să obţină hegemonia în siste Puccini; 11,45 Muzică de estradă ; 12,20 menii" adaptare radiofonică după pie
cu privire !a crearea aşa-numi- prim plan Germaniei occiden mul alianţelor vest-europene. Ce e nou în librării s 12,35 Muzică u- sa scriitorului chinez Go Mo-jo; 21,15
Pe de altă parte, ’după cum tale, reprezentanţi ai aşa-zisei
In această situaţie se. consi
tului „directoriu anglo-franco- reiese din declaraţiile ministru „Uniuni a Europei occidentale“ zării ocupaţiei Berlinului şi, de deră că actuala sesiyne NATO, şoară j 14,00 Muzică romînească de Din folclorul popoarelor ; 23,15—24,00
american“, precum şi proiectele lui de Război al S.U.A., Mc- au discutat recent la Londra fapt, a întregii Germanii. de la Paris, convocată cu pri estradă; 15,40 Emisiune literară; 16,15 Goncert de noapte.
de activitate ale blocului nord- Elroy, delegaţia americană va organizarea „producţiei în co lejul elaborării politicii acestui Vorbeşte Moscova; 18,00 In slujba pa
Atlantic pe 1959. Pe primul mun“ a armamentelor de tipul Discuţiile care vor avea loc bloc agresiv pentru anul viitor, triei; 19,52 Noapte bună, copii; 20,30 BULETINE DE ŞTIRI; 5,00:6,00:
plan al preocupărilor acestei pretinde la actuala sesiune gră la Paris vor fi, după părerea va fi teatrul unor violente cioc Jurnalul satelor; 22,45 Muzică uşoa 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
sesiuni stă intenţia Statelor birea ritmului de construire în ce! mai modern. S-a stabilit, în unanimă, mult îngreunate de o niri între membrii acestui bloc, ră ;; 23,15 Melodii populare romîneşti.- 20,00; 22,00; 23,52 (programul 1),
Unite de a accelera cursa înar ţările vest-europene a bazelor contradicţie cu obligaţiile asu serie de ciocniri care s-au ma- militar condus de S.U.A, - , • Programul II,: 14,30 Emisiune litera 14,00; 16.00; 18,00; 21,00; 23,00; (pro-
OOCCOrxXKJCCOaOCOOOOOOCOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOLXXX«ÎOCOOOOO< ^OOCXXXXXXXXXSOOaOOOOoDOOOOOoCOCOOOOOOÔOGOOOOCOCCOOfXXXXXOCOOOCOÔOW * ră; 14,50 Goncert de prînz; 16,15 Con- gramul II).
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Marile nr. 9, Telefon» 1881 189 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .T .l.R , nr, Z30.32U din 0 noiembrie 1949. — Tiparuls întreprinderea Poligralică M AI“ — Deva.
/