Page 55 - 1958-12

P R O L E T A R I DIN TO ATE ŢĂRILE. U N IŢI-VA I
Anul X Nr. 1242
.•:<r
h număr însemnat de cărţi pentru
Zi LEI DE 30 DECEMBRIE
> 0 0 0 0 0 0 0 0 -OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c
ŞI A CONFERINŢEI REGIONALE de PARTID
I n f i e c a r e zi
Peste 100 de tone de cărbune în plus
In toate cele 11 luni trecute
minerii de la Uricani s-au situat
în fruntea întrecerii socialiste pe
bazin. Faptul acesta a făcut ca
acum să extragă cărbune în
contul celei de-a doua jumătăţi
a lunii februarie 1959,
Minerii din Lupeni dau cărbune peste plan
Se ştie că în acest an, mine­
rii de la Lupeni au avut de lup­
tat cu unele greutăţi cauzate de
stabilizarea personalului şi de
calificarea insuficientă a acestu­
ia.
In ultimele luni, urmînd exem­
plul comuniştilor, minerii de aici
au învins în bună măsură gre­
utăţile, obţinînd fot mai însem­
nate depăşiri de plan. Bunăoa­
ră, în decembrie, în primele 11
zile lucrătoare, minerii de la
Lupeni au trimis cocsarilor de la
Hunedoara peste 900 tone de
cărbune cocsificabi! in afara
olanului.
importante economii
de combustibil convenţional
La 'depoul 0. F. R. Petroşani,
34 de locomotive din c e le 40
existente au economisit în luna
noiembrie 404 tone! combustibili
convenţional. Pe depou, econo­
mia anuală pînă la data' de 1
decembrie se ridică la 5.210 tone
combustibil convenţional.
Numai în luna' decembrie, pî-
CIFRE şl FAPTE
Din raionul Ilia
In anii regimului de democraţie
populară, şalele si comunele din
raionul Hia au căpătai un aspect
cu toiul nou. Locul mizeriei şi al
neşliinţei de carte l-au luat astăzi
belşugul şi cultura. Peste, tot în-
tiLiieşli mugurii vieţii noi care se
dezvoltă neîjicelat. Pentru a ne da
seama de acest lucru c suficient
să amintim numai construcţiile de
interes obştesc ce s-au realizat în
anul 1958, an care s.a dovedit a
ţi cel mai rodnic în această direc­
ţie. Totodată nu trebuie neglijată
nici contribuţia oamenilor care, de
la mic la mare, au pus umărul pen­
tru a schimba aspectul satelor şi
comunelor lor.
S-au construit, de pildă, 7 loca­
luri de şcoală cu 18 săli de clasă
'care satisjac in mare măsură cerin­
ţele mereu crescinde ale învăţă­
mântului. Printre şcolile construite
in acest an se numără una în Cer­
tej, cu 7 săli de clasă, alta în Văr-
maga, cu 5 săli de clasă, în Sirbi,
ca două săli, şi atlete.
De asemenea, pentru a asigura
condiţii corespunzătoare dezvoltării
continue a ariei şi culturii, mimai
în acest an s-au construit şi dai
in folosinţă, aiit din jonduri cen-
iresponsabila bibliotecii ie casă
Miercuri 17 decembrie 1958
N T 11 M P H N A R E / f c
In luna decembrie, minerii de
la Uricani se situează tot în pri­
mele rînduri ale colectivelor
fruntaşe din Valea Jiului. In 11
zile lucrătoare din această lună,
minerii de aici au dat peste
1.300 tone de cărbune în afara
prevederilor planului.
La obţinerea acestor succese
frumoase au colaborat aproape
toate sectoarele minei. S-au evi­
denţiat în mod deosebit colecti­
vele sectoarelor I A, I B, II şi
III, care, împreună şi-au depăşit
planul cu peste 2.200 tone căr­
bune cocsificabi I.
Minerii frontalişti din sectorul
II au dat în afara planului 995
tone de cărbune.
Trebuie remarcat succesul ob­
ţinut acum cîteva zile de mine­
rii sectorului II, care şi-au în­
deplinit sarcinile anuale de plan.
Acum, frontaliştii din brigăzi-
nă la data de 12, au fost econo­
misite aproape 100 de tone.
In această frumoasă acţiune
s-au evidenţiat- în mod deosebit
mecanicii de locomotivă: Alexan­
dru Gălugăru, Aurel -Albit, Pe­
tru Ţintoiu, şi fochi.ştii: Nicotae
Bogdan, Ladislau Gostian şi
Garol Ianoşi.
=1 ®=
Iratizate cit şi din contribuţia vo­
luntară a cetăţenilor, un număr de
6 cămine culturale în satele Meri-
şor, Muncel, Almaşul Sec, Glod.
ghileşti, Brădăţel şi Burjuc.
In comuna Almaş—Sălişte, care
in irecut a !ost joarle vitregită din
punct de vedere sanitar, s-a con­
struit un dispensar. Aici, oamenii se
bucură acum de o asistenţă sanita­
ră gratuită, calificată şi permanentă.
Un alt lucru, care a contribuit la
schimbarea aspeciului satelor din
raionul llia, este şi construcţia a
tuimeroase poduri prin contribuţia
şi munca voluntară a cetăţenilor.
Numai in acesl an s-au construit
în raion un număr de 6 poduri.
Trebuie arătat că la ioate aceste
lucrări cetăţenii din satele şi comu­
nele raionului lua au prestat peste
24.500 ore de muncă voluntară aăt
cu braţele cit şi cu atelajele.
In cadrul intîlnirilor care au avut
loc de curind între deputaţi şi ale­
gători. cetăţenii şi-au manifestat do­ sectorului I inginerul Emerik Kovacs,
rinţa de a contribui şi pe viitor la
înfrumuseţarea continuă a satelor
şi comunelor tor.
TEOFIL POPA
corespondent Radu, Constantin Lazăr şi alţii.
Cele mai bune rezultate le
obţin în prezent, minerii din bri­
găzile conduse de comuniştii Du­
mitru Vascul, Vasile Hriţcan,
Vasile Apostol, precum şi mine­
rii din abatajele nr. IV A şi IX
din sectorul II al minei.
le conduse de Andrei Nagy şi
loan Popa de la sectorul 11 dau
cărbune în contul primelor zile
ale anului 1959.
Dirs acB vifalea
brigăzilor de muncă
P A T R IO T IC Ă
C ele 58 brigăzi de m uncă pa­
triotică din centrul siderurgic
H unedoara, din care fac parte
p e ste 1.200 d e tin eri, se pot
m indri pe drept em irii cu ac­
t i v i t a t e a lo r. ’s
P rintre succesele în registrate
de aceste brigăzi se n u m ă ră :
să p a rea a p e ste 1.300 d e g ro p i
pentru plantatul, pom ilor, de că­
tre b rig ă zile form ate din elevii
şcolilor p ro fesio n a le; efectua­
rea a p e ste 2.000 ore de m un­
că vo lu n ta ră la con stru irea unei
hale noi, unde se vor fabrica
m otoare D iesel-electrice, de că­
tre b rig ă zile din cadrul com bi­
natului. s id e r u r g ic ; o ca să de
locuit cu două apartam en te, a
că rei co n stru c ţie a în cep u t in p-
raşul m uncitoresc H unedoara, şi
încă m u lte altele.
Discutând planul
«¦ ¦ w«n»r:nwiMr,—nio———» ducţie.
pe anul v iilo r.
Minerii din Vulcan
aragaj am erate
Zilele trecute a avut loc la mina
Vulcan şedinţa de lucru pentru prelu­
crarea sarcinilor de plan pe anul 1959,
la care au participat numeroşi munci­
tori fruntaşi, şefi de brigăzi, ingineri
şi tehnicieni, precum şi conducătorii
organizaţiei de partid şi organizaţi­
ilor de masă.
După un scurt bilanţ al realizărilor
obţinute în cursul acestui an, tov. lo-
sif Cotoţ, şeful exploatării, a prezentat
sarcinile de plan pe anul 1959.
Numeroşi participanţi au discutat pe
marginea noului plan, făcînd propuneri
preţioase şi luîndu-şi noi angajamente.
Astfel, comunistul Emerik Csiki, şef
de grupă la sectorul I, s-a angajai
să dea peste plan împreună cu ortacii
săi, cantitatea de 5.000 tone cărbune,
să economisească 60 m.c. lemn şi 50
kg. exploziv. De asemenea, în numele
s-a angajat să realizeze economii la
preţul de cost în valoare de 200.000
lei.
Asemene* angajamente şi-au mai
luat şi tovarăşii Gheorghe Drob, loan
Comunistul Ere-
mie Oprea este
prim-încălzHor la ba­
teria IlI-a a seini,
cocseriei de la Că-
lan. El s-a făcut
remarcat prin res­
pectarea procesului'
tehnologic.
IN CLIŞEU7 E-
remie Oprea contro­
lând debilele şi pre­
siunea gazului şi
aerului care formea­
ză agentul de flui­
dizare.
Foto: 1, TEREK
Presa germana
4 pagini 20 bani | Era prin luna octombrie cînd
tovarăşa Cornelia Haldu s-a
- ------ —--- prezentat la biblioteca raională
din Petroşani să împrumute un
înfiinţarea unei biblioteci de casă
în pavilioanele muncitorilor cefe­
rişti.
Vestea aceasta a bucurat mult
pe muncitorii şi mai ales pe
gospodinele pavilionului C.F.R.
De cum au auzit, au şi venit să
împrumute cărţi gospodinele
isabela Popescu, Adela Berian
şi muncitorii Puiu Lungu şi
Aurel Buza.
Tovarăşa Cornelia Haidu e
cunoscută de către aceştia încă
din anul 1946, cînd a venit în
Valea Jiului. A fost asesoare
Deputaţii — gospodari
buni şi harnici
In comuna Baru Mare s-au ob­
ţinut in acest an, prin munca
deputaţilor, multe realizări care
au transformai aspectul comunei
şi viaţa cetăţenilor de aci.
Cel mai important obiectiv
realizai a fost electrificarea co­
munei.
Pentru aceasta, deputaţii Dio-
nisie Frenţoni, Petru Racotă,
Lasou Revitea şi alţii, au mobi­
lizat cetăţenii să execute prin
muncă voluntară transportul stil*
| pilor, fasonatul lor, săpatul gro-
VASILE CIRIPELU
inginer
şeful sectorului I al minei Lonea.
Sectorul condus de el şi-a depăşii
pianul pe intervalul 1 ianuarie—
1 decembrie cu 21,1 la sută.
L \ F III! A I U R A i.HJPEN»
ACŢIUNI
ALE TINERETULUI
Datorită felului cum se preo­ la Filatura Lupeni a fost evi­
cupă de activitatea tineretului denţiată ca una din cele mai
in procesul de producţie, de bune din raionul Petroşani.
ţ organizarea timpului liber, or- Iată cîteva din realizările a-
i ganizaiţia de-bază U.T.M. de cestei organizaţii.
Mirncâ voluntara
î
Din luna martie şi pină in seţarea străzilor etc. S-au
prezent, utemiştii de la Fila­ strins în acest timp 6 vagoa- î
tura Lupeni au efectuat un ne de fier vechi, s-a amenajat j
număr de peste 1.100 ore de un parc pentru copii şi s-au |
muncă voluntară pentru strin- întreprins mai multe acţiuni I
gerea de fier vechi, înfrumu- de înfrumuseţare a întreprin- ¦
derii. . ,
Activitatea în producţie
Antrenând toate cple 21 Pentru continua creştere a
brigăzi de tineret in întrece­ nivelului profesional al ute-
rea socialistă, biroul organi­ miştilor a funcţionat în acest
zaţiei de bază a reuşit să ri­ an, patronat, de organizaţia
dice nivelul profesional al ti­ de, bază U.T.M., un cerc de
nerilor, la cerinţa sarcinilor minim tehnic în care peste
ce le revin in procesul de pro­ 30 de utemişti şi-au reîm­
prospătat cunoştinţele tehnice.
In ţoale cele 11 luni care Preocuparea ‘¦organizaţiei
au trecut, utemiştii din cadrul U.T.M. pentru creşterea con-
Filaturii Lupeni şi-au îndepli­ linuă a calificării tinerilor nu
nit şi depăşit cu toţii sarcinile a întîrziat să' dea roade. 6
de plan. 27 de tineri au fost utemişti au făcut în această
declaraţi fruntaşi in producţie, perioadă inovaţii care au a-
iar 4 brigăzi de tineret şi-an dus întreprinderii economii
realizat înainte de termen pla­ în valoare de 120.000 lei a-
nul de producţie anual. nual.
t în ümpuî liber
t
t Pentru folosirea instructivă concurs, 68 au primit insig­
a timpului liber al tineretului na „Prieten al cărţii“, iar
din întreprindere, organizaţia alţi 37 le vor primi în cursul
de bază U.T.M. a organizat acestei săptămîni.
un număr de 48 joi de tineret. La Filatura Lupeni există
In cadrul acestora s-au ţinut şi o echipă artistică patronată
aproape 50 de conferinţe pe de tineret. Pînă acum echipa
terne educative, ştiinţifice şi a prezentat aproximativ 20
politice. .Conferinţele, au fost do spectacole in întreprinderi
urmate de dans: şi cu ocazia festivalurilor,
De asemenea organizaţia primind un număr de 60 di­
plome. In anul care vine, se
| U.T.M. s-a preocupat şi de a- va intensifica şi mai mult ac­
tragerea tinerilor la concursul tivitatea echipei artistice. Tot­
„Iubiţi cartea“. Din cei peste odată, va lua fiinţă şi o bri­
100 de tineri participanţi la gadă de agitaţie.
Sarcini de viitor
Expunerea făcută de tovară­ şi raţionalizări.
şul Gh. Gheorghiu-Dej la ple­ In scopul creşterii producti­
nara C.C, al P.M.R. din no­ vităţii muncii şi reducerii pre­
iembrie a.c., prevede şi pen­ ţului de cost se vor crea noi
tru organizaţiile de tineret o puncte utemiste de control,
serie de sarcini importante. se va intensifica lupta împo­
In lumina acestora, organiza­ triva risipei de materiale, pen­
ţia de bază U.T.M. a Filaturii tru cit mai multe , economii.
Lupeni îşi va ghida activita­ Se vor crea de asemenea
tea de viitor pentru mobili­ brigăzi de muncă patriotică
zarea -tuturor tinerilor la lupta permanente în care vor fi an­
pentru înfăptuirea cu succes trenaţi toţi tinerii din între­
a prevederilor planului de prindere la acţiuni de folos
producţie pe anul 1959. obştesc, înfrumuseţarea între­
Pentru îmbunătăţirea conti­ prinderii şi stringerea de fier
nuă a muncii depuse de tineri vechi.
in procesul de producţie, se In acest fel organizaţia de
va intensifica activitatea tineret a Filaturii Lupeni va
cursului de minim tehnic, a- continua să fie şi pe viitor
cordindu-se o şi mai mare a- una1’din cele mai bune din ra­
tenţie propunerilor de inovaţii ionul Petroşani.
» i I ! • • •' •#
6 •••!»•# i
elogiază opereta
populară 3 ani consecutiv, iar
anul trecut a fost aleasă pentru „PLUTAŞUL DE PE
a treia oară deputată de circum­
scripţie în pavilioanele C.F.R. BISTRiTA"
Cînd are timp mai muit la dispo­
ziţie povesteşte cîte ceva din ") BERLIN (Agerpres). — După pre-
viaţa sa trăită în trecut şi astăzi. ^ micra operetei „Plutaşul de pe Bis-
^ triţa", prezentată în cadrul ,L iţelor
Ca deputată a intervenit pen­ Vfestive ale Berlinului“, în ziarele \
tru deschiderea în circumscripţia 1germane au apărut numeroase cro-)
sa a unui aprozar şi a unui ma­ ) nici elogioase referitoare la această j
gazin alimentar. Rezultate bune ^ manifestare artistică.
a obţinut tov. Haidu şi în mun­ ) Ocuplndu-se pe larg de libretul
ca pe care o duce cu biblioteca j operetei şi mai ales de muzica a-
1 cestcia, com.pusă de Filaret Barbu,
de casă. La ea s-au abonat în ) laureat al premiului de stal, săpiă-
\ minatul „Soniag" remarcă : „Mu.
timp de o lună şl jumătate un •{ zică acestei Lucrări vesele este me-
]) lodioasă, lirică, apropiată de accen-
număr de 32 cititori care au citit ) tete muzicii populare româneşti. Mu- D
peste 100 cărţi şi broşuri.
R. BALŞAN
corespondent
j zică lui Filaret Barbu nu ilustrează )
) numai evenimentele, ci le sublinia- J
ză, ie interpretează“. 1
pilor şi plantarea stilpilor. La „O intimplare. fericită pentru spec
apelul făcut, zeci de cetăţeni din dacol a fost desigur prezenţa teno­-
comună au răspuns cu elan la
lucrările necesare montării liniei rului bucureşiean Ion Dacian, cu31 )
de curent.
1vocea sa clară şi caldă, se spune)
O altă problemă pentru co­
muna Baru Mare, şi in special in acelaşi săpiăminal german, iar)
pentru satul Pietros, a fost pro­
blema reparării drumurilor. Şi JH . Seeger in „Neues Deutschland“j
in această direcţie deputaţii au
avut o preocupare. Mai intii, mo­ ldin 4 decembrie scrie că „regizoral).
bilizaţi de deputata Maria Şo-
tîngă, cetăţenii au efectuat prin \Egon Maiwald a dat o notă mai')
muncă voluntară şanţurile de
scurgere. In numai două zile cei 1vie montării aducind ca ador prin-
peste 50 de cetăţeni, mobilizaţi
cipal pe iatentatui tenor Ion Da-f
cian din Bucureşti. y
Spectacolul cu opereta românească)
\„Plutaşul de pe Bistriţa“, considerat)
in general de cronicari „o seară del
•)deosebită bucurie“, a satisfăcut din)
) plin pretenţiile unui' public exigaitt.j
de deputată, au efectuat aproape Un schimb de experienţă cu
1.000 ore de muncă voluntară,,
făcând şanţuri pe o lungime.de preţioase învăţăminte
aproape 300 m.
, (pag. 11-a)
S-a trecut apoi la refacerea
propriu-zisă a drumurilor. In La Deva se impune impulsio­
frunte cu deputaţii Ciurea Iile,
Munteanu Zamfira şi alţi d ep u ­ narea activităţii cultural-
taţi! cetăţenii au reparat prin
sportive (pag. 11-a)
(Cpntlnuare în pag. 2-a)
Oameni ai zilelor noastre:
Miculjc — prim - topitorul.
(pag. îli-a)
rSS®:
S tu d en ţii anului V al In stitu tu lu i de m ine P etroşan i m ai
au p u ţin p în ă c în d v o r ieşi. in g in e ri. In to t tim p u l s tu d e n ţie i au
a vu t leg ă tu ră cu practica, fieca re in dom en iu l in care a vru i să
s e 'specializeze.
IN C L IŞE U : Studentul O ctavian G ropeanu din anul V
electrom ecan ică, îm preu n ă cu frezo ru l Ş tefa n C o zm a d e la
U .R .U .M .P ., cen trează m aşina de frezat pentru ro ţi din ţate.
Noile cabinete medicale
cu piaţă de la Petroşani
Desfiinţarea cabinetelor medi­ venea de la o monedă metalică
cale particulare şi înfiinţarea de pe care aşa-zisul medic o aşeza
policlinici speciale cu plată a in spatele pacientului în timpul
fost primită de corpul de medici consultaţiei. Incasa apoi suma.
şi personalul sanitar din Petro­
şani cu satisfacţie, această for­
mă fiind aprobată în întregime. Acest lucru nu se mai poate
Medicii şi-au exprimat dorinţa întimpla acum, căci controlul
sinceră de a activa în noua for­ este asigurat atît prin deplina
mă — cabinetele speciale cu conştiinciozitate a doctorilor, cit
plată. şi prin filiera ce se formează în
consultaţie: fişier-soră-doctor-
director-soră.
Astfel au luat fiinţă în Petro­ La vechile cabinete se dădeau
şani cabinete cu plată pentru diagnostice umflate, aceasta şi
specialităţile : interne, chirurgie, datorită posibilităţilor tehnice re­
obstretică şi genicologie, radio­ duse pe care doctorul particular
logie şi pediatrie. le avea. Diferite analize nu se
Cetăţenii vin cu încredere la puteau efectua în cabinetul par­
aceste cabinete. In mai puţin de ticular, diagnosticul fiind astfel
o lună s-au efectuat aproape 300 neprecis.
consultaţii, îormîndu-se un fond Astăzi, toate analizele se fac
de peste 8.000 lei.
gratuit cu aparataju! policlinicii
Cunoscutul chirurg Constantin după cele mai noi metode medi­
Lepădatu, directorul spitalului cale, Intr-un viitor apropiat po­
de adulţi din Petroşani, distins liclinica specială cu plată va a-
cu titlul de medic emerit al Re­ vea propriul el aparataj, delimi-
publicii Populare Romîne, ne-a tîndu-se astfel de policlinica de.
relatat : stat. Deocamdată, la începutul
„Şi eu am avut un cabinet anului viitor, noi vom deschide
particular de chirurgie. De a- în afara cabinetelor speciale e-
ceea, vreau să fac o distincţie xistente, încă alte patru cabine­
între fostul cabinet particular şi te de : stomatologie, O.R.L., of­
actualul cabinet special cu pla­ talmologie şi dermato - venerice.
tă. Pentru a îi mai înţeles, am Noul sistem prinde tot mai
să. povestesc un caz care s-a multă popularitate şi apreciere
întîmplat unui pacient. De cîte şi nici nu poate fi altfel cînd a-
ori se ducea la cabinetul parti­ vantajele pentru pacienţi s-au
cular al unui „radiolog“ medi­ înmulţit şi cînd cei mai buni
cul arăta familiei acestuia (în­ doctori contribuie Ia aceasta. In
totdeauna familia îl însoţea la noile cabinete lucrează medici
consultaţie) o pată mare pe plă- dintre cei mai pricepuţi, cum
mîni şi-f promitea că are el un sînt dr. Ioan Bălan, Nicolae
medicament care în 6 luni îl va Popescu, Eric Schelker, Constan­
face bine. Omul avea în reali­ tin Vlad, Constantin Lepădatu
tate o bronşită sau cine ştie ce şi alţii. v'
nevralgie intercostală. Pata pro­ GH. STOICOVICI