Page 56 - 1958-12

Pacr. 2 /RUMÜE S C M l A m m m i N r. 1242

PĂDUREA L1.Im hia SCHIMB DE EXPERIENŢĂ

a fo st salvată c e p r e ţ io a s e fin v

ti o săptămînă în urmă pădura- cbiuiri de vin/ îi treceau cu tăişuri

\~D- rul Ioan Glăvan de !a Ocolu! ascuţite peste obraji. încă puţin. A

silvic Lupeni se întorcea spre casă. ajuns în vîrful dealului. Comitetul raional de partid: şi Sfatul de 10 vagoane, şi un grajd pentru Pentru viitor G.A.C. Turdaş are în Au fost scoase în evidenţă şi alfe
popular raional Orăştie au organizat vite. plan contractarea celor 3 vaci de rasă lipsuri similare, care trebuie lichi­
Venea dinspre Valea de Peşti, unde O clipă pădurarul stătu locului. recent la GvA.C. Turdaş un schimb de inferioară pe care le are şi cumpăra­ date în cel mai scurt timp.. Partici­
experienţă la care au participat pre­ rea altora de rasă pur Simmental care, panţii la schimbul de experienţă au
pregătise o cabană pentru munci­ Jos, Jiul îşi mină apele repezi, lă- şedinţii gospodăriilor agricole colective împreună cu cele existente, vor acoperi hotărît să ia o serie de măsuri în acest
din raion, brigadierii, contabilii-socoti- numărul necesar la hectar în confor­ sens.
torii forestieri care îşi vor începe în sînd în urmă un ecou tulburător. In tori şi tehnicienii acestora, precum şi Creşte numărul animalelor mitate cu hotărîrile Consfătuirii de Ia
ingineri, medici veterinari şi alţi spe­ de producţie la hectar, Constanţa, şi vor aduce un venit a- Chemare căfre îoafe
curînd lucrul în acest sec/or. Mer­ nopţile cu lună, Jiul pare o pangli­ cialişti în domeniul zootehniei şi al sporeşte producţia nual gospodăriei de cca. 64.000 lei. gospodăriile agricole
construcţiilor. de lapte
gea grăbit. că de argint. Dar acum nu se ve­ De asemenea, se va dezvolta în ur­ coleefive
Redăm mai jos cîteva aspecte din mătorii doi ani ferma de porci cu pri­
La ora aceasta tîrzie, pentru o dea nimic. Doar vuietul lui atît de oritatea rasei „Basna“, în aşa fel în- In încheierea schimbului de experi­
desfăşurarea schimbului de experienţă cît; anual să se livreze pieţii cîte 30 enţă, participanţii au adoptat o chem**
seară de iarnă, cînd întunericul co­ asemănător cu vuietul pădurii, a- porci graşi, aducînd astfel beneficii re către toate gospodăriile agricole
de la Turdaş. de peste 50.000 lei. Se prevede şi dez­ colective din raion, în scopul îmbună­
boară repede, drumul e aproape jungea pînă sus. Geana de foc se La grajd, participanţii s-au oprit voltarea fermei de păsări (găini şl tăţirii creşterii animalelor şi respectării
Roadele muncii organizate ceva mai mult. Privirea Ie-a fost reţi­ gîste) directivelor Consfătuirii de ia Constan­
pustiu. Poate că şi de aceea gră­ întindea. Pădurarul îşi făcu mîinile nută de curăţenia şi ordinea ce dom­ ţa şl ale plenarei C.C. al P.M.R. din
Cei peste 50 de participanţi la schim­ neşte aici. Nu foafe G.A.C. din raion 26-28 noiembrie a.c.
bea pasul. Să ajungă mai repede pîlnie în jurul gurii şi strigă cît îl bul de experienţă de la Turdaş au fă­ sînil la fel
cut mai întîi cunoştinţă cu realizările Chemarea adresează un călduros a-
acasă, în odăiţa unde-1 aştepta soba ţinură puterile. colectiviştilor din Turdaş. Aceştia au De Ia demonstraţia practică, cei 50 pel lucrătorilor din G.A.C., pentru^ ca
pornit pe făgaşul colectivizării la 4 de participanţi au trecut înlr-una din în 1959 numărul de animale la» 100
încinsă şi mîncarea caldă. Mai a- — Săriţi!... arde pădurea 1... La martie 1956, întrunind la acea dată 22 sălile şcolii din Turdaş unde a fost hectare să crească ia 20 vaci, 8 scroa­
familii. Atunci aveau 107 hectare de prezentat un referat de către inginerul fe, 125 ol şi 300 păsări. De asemenea,
vea cale bună de bătut pînă acasă, Dîlma Ciocanelor s-a aprins pădu­ pămînt, din care numai 94 hectare te­ Preşedintele colectivei a explicat apoi zootehnist Ioan Nicula de la S.M.T. producţia acestor animale să fie de
ren arabii, iar restul fineţe şi grădini. modul cum sînt întreţinute şi îngrijite Orăştie. Printre altele, s-a arătat că nu cei •puţin 2.500 litri lapţg pe cap de
la Cîmpul lui Neag, cînd se întîlni rea !... fugiţi cu toţii la foc... Animalele lor se rezumau atunci la ceie 9 vaci cu lapte. Alimentate ra­ toate gospodăriile colective au obţinut vacă, 45 litri lapte şi 2,5 kg. lînă seml-
3 cai, 5 vaci şi 2 boi. ţional, acestea dau fiecare o producţie rezultate asemănătoare celor de la fină pe cap de oaie' şi 85 capete viţei
cu un ţăran din partea locului, Bor- începu apoi să coboare în fugă zilnică de 14-15 litri lapte, cu un pro­ G.A.C. Turdaş. Aşa de pildă, colectivul
începutul a fost greu dar munca pli­ cent de grăsime de 4;6 la sută. In pe­ gospodăriei agricole din Vinerea nu s-a la 100 vaci, precum, şi 14 purcei înţăr­
cuţ. Vru să-i dea bună ziua dar dealul. A ajuns aproape de margi­ nă de avînt a colectiviştilor a dus la rioada de vară fiecare vacă ajunge să străduit să formeze nici măcar nucleul caţi pe cap de scroafă — la două. fă-
învingerea greutăţilor, la creşterea nu­ dea cca. 20 litri lapte pe zi. strict necesar pentru dezvoltarea şepte- tări.
Borcuţ i-o tăie: nea comunii. Jiul îi tăia însă calea mărului membrilor şi a suprafeţei de iuiui de animale, neavînd nici o vacă
teren şi ia obţinerea de recolte bogate. Acest fapt se datoreşte bunei îngri­ pînă în prezent. Printre altele se prevede ca în planu­
— Mergi la foc? cu apele lui reci şi repezi. Dincolo Se împlinesc astăzi 87 de ani de jiri a lor, hrănirii raţionale şi la timp. rile de producţie pe anul viitor să fie
In anul acesta, de pildă, s-a obţinut In lunile de iarnă, fiecare vacă pri­ Unele gospodării colective au cumpă­ incluse construcţiile necesare adăposti­
— La ce foc? de mal, sclipeau luminile de ta sfa­ la naşterea scriitorului romîn /. A. la hectar în medie 1.663 kg. grîu, 1.186 meşte într-o zi 10 kg. fîn-trifoi, 6 rat animale necorespunzătoare scopu­ rii în bune condiţiuni a animalelor din
Bassarabescu. kg. ovăz, 7.000 kg. cartofi şi 2.385 kg. kg. coceni de porumb, 10 kg. nutreţ lui propus. Aşa au procedat gospodă­ gospodării, să se rezerve suprafeţe
— Păi, am văzut un foc la Dîlma tul popular. porumb. Ca avans, colectiviştii au pri­ de siloz, un kg. uruială şi un kg. tă- riile din Turmaş, Beriu şi Şibot, care corespunzătoare pentru finul de lucer-
I. A. Bassarabescu face parte dintre mit pînă acum la o zi-muncă 4 kg. au cumpărat bovine de rasă inferioară nă vitaminos, strict necesar Ia hrăni-
Ciocanelor. Pădurarul stătu locului. Puntea scriitorii realişti de la începutul seco­ grîu, 6 kg. porumb ştiuleţi, 6 kg. car­ şi prea bătrîne. Mai mult; G.A.C. Je- rea viţeilor şi porcilor, etc.
lului al XX-lea, care au oglindit în tofi, 10 kg. trifoi şi 10 lei la fiecare ledinfi a cumpărat unele vaci sterpe,
Glăvan vru să-l mai întrebe ceva, era mai sus. Trebuia să meargă operele lor viaţa micii burghezii pro­ trimestru. Valoarea medie a unei zile- care nu produc, ci numai consumă. Unul din principalele obiective ale
vinciale, în aspectele ei cele mai tipice; muncă ajunge la aproximaiiv 60 lei. chemării este şi aplicarea strictă a sis­
dar omul plecă. „Arde 1 Arde în pă­ mult în lungul apei, să treacă pun­ pe de o parte, atmosfera de ILncezeală, In scopul reproducţiei oilor s-au dat temului de cointeresare în retribuirea
lipsa de perspectivă, frica de proleta­ Comparînd veniturile obţinute de co­ directive din timp gospodăriilor colec­ colectiviştilor ce lucrează îm sectorul,
dure 1“ îşi zise pădurarul. Şi apoi tea, apoi să facă drumul înapoi. rizare ; pe de alta, tendinţa de înavu­ lectivişti cu ceie ale ţăranilor indivi­ tive din raion. Dar acestea n-au fost zootehnic, pe baza H.C.M. 14J/53 pen­
ţire, meschinăria şi ipocrizia, trăsături duali, se observă că cele ale colecti­ respectate decît de o parte din gospo­
o luă la fugă spre Dîlma Ciocane­ „Pierd prea mult timp", gîndi pă­ morale împrumutate de la marea bur­ viştilor sînt mult mai mari. De pildă, dării. Altele, cele din Spini, Mărtineşti tru stîrpirea atitudinilor unor colecti­
ghezie. colectivistul Iosif Bartok, care şi-a în­ şi Turmaş au cumpărat oi bătrîne. vişti, de fugă după cît mai multe ziie-
lor. Cînd a ajuns în capul dealu­ durarul, şi intră în apă. Erau 15 scris în G.A.C. cele 3 hectare, muncind muncă şi de neglijare a întreţinerii şi
Schiţele şi nuvelele lui Bassarabescu cu soţia, a obţinut în acest an un ve­ Nici de programarea şi amenajarea creşterii corecte a animalelor. .
lui, a pricepui tot: o geană roşie- grade minus. Simţea cum apa-i tăia înfăţişează lumea impiegaţilor şi a pen­ nit de două ori mai mare decît ţăra­ rîţe. construcţiilor necesare adăpostirii ani­
sionarilor cu viaţa lor mărginită, lu­ nul individual Todor Aurei care deţine De asemenea, se acordă o mare a- malelor nu s-au ocupat toate unităţile. Răspunzînd prin fapte acestei cbe-
tică pîlpîia dincolo de coama unui corpul ca un cuţit. A sărit pe malul mea ofiţerilor sclifosiţi, inculţi şi oro. suprafaţa de 6 hectare şi 99 ari teren. Aici sînt vizate în special G.A.C. Je-
ganţi şi, insfirşit, acea pătură abia fenţie felului în care se mulg şi se ledinţi şi Turmaş. mări; gospodăriile colective ale raionu­
deal ce se ridica în faţă. Ştia că opus şi şi-a continuat drumul pînâ desprinsă de mica burghezie, d îmbo­ Oaspeţii au vizitat apoi construcţiile îngrijesc animalele. Utemistul Gavril lui Orăştie vor putea atinge în scurt
găţiţilor în urma afacerilor necurate din colectiviştilor din Turdaş. Griguţă, mulgător fruntaş, a demonstrat Executîndu-se balanţa furajeră, se timp obiectivele de dezvoltare a secto­
singur nu poate răzbi focul care în­ la sfat. timpul primului război mondial. practic ce metode foloseşte la mulge- constată că nu toate gospodăriile co­ rului zootehnic prevăzute în hotărîriie
Tovarăşul Mihai Dumifriu, preşedinte­ rea vacilor. A reieşit cu acest prilej, că lective din raionul Orăştie s-au îngri­ partidului, şi guvernului pentru urmă­
cepuse să se întindă. A măsurat Lucrurile s-au petrecut apoi sim­ Pe toţi aceştia Bassarabescu t-a sa­ le G.A.C. din Turdaş, ie-a explicat vi­ mulsul trebuie să se facă de către una jit de hrana animalelor. De exemplu, torii ani.
tirizat, fixîndu-i în atitudinile lor cele zitatorilor că toate greutăţile întîmpi- şi aceeaşi persoană şi la oră fixă. G.A.C. din Şibot şi Turmaş sînt defici­
dintr-o privire pericolul. Frunzişul plu. Alarma a fost dată la timp. mai ridicole. nafe s-au datorat mai ales lipsei de tare în fînuri şi concentrate, dar nu EUGEN BERGHIAN
dependinţe. Acest lucru a fost rezolvat Ugerul vacii trebuie spălat, şters şi an luat încă nici o măsură pentru re­
de fag căzut la po<alele pădurii se Oamenii, înarmaţi cu unelte, au a- Scrierile lui Bassarabescu, reeditate prin obţinerea de credite în valoare de bine masat înaintea mulgerii. medierea acestei situaţii. CUPA
după 23 August 1944, constituie o 314.000 la care s-au adăugat şi cei „30 D EC EM B R IE“
aprinde lesne. Alături e plantaţia de juns la locul incendiului, la Dîlma operă valoroasă prin realismul lor şi 80.000 lei din fondurile de producţie. A reieşit de asemenea că mulsul Mai sînt gospodării, ca cele din Je-
ajută cititorilor să lupte împotriva spi­ Cu aceşti bani s-au construit: o remi­ trebuie executat pe jumătăţi de uger. Iedinţi şi Şibot, care obţin o producţie Colectivul sportiv Retezatul
molid pentru care au muncit atît de Ciocanelor. Focul a fost izolat, înă­ ritului mic-burghez şi ai rămăşiţelor ză cu o capacitate de 10 Căruţe şi anexă Mulsul în cruce nu dă randamentul scăzută de lapte. Aceasta se datoreşte clin Haţeg, care funcţionează pe
odioasei orinduiri capitaliste. pentru garaj, o pivniţă betonată cu o normal. Trebuie ca jetul muisorii să în bună parte nealimentării raţionale lîngâ cooperativa de producţie
mult silvicultorii. Pădurea de brad buşit. S-au salvat astfel zeci de capacitate de 6 vagoane, un siloz cu fie continuu şi uniform. Se accentuează şi la timp a vacilor şi neînlrebuinţării meşteşugărească, organizează,
trei compartimente care are o capa­ totuşi ultimele jeturi, întrucît ele con­ hranei combinate, bogată în celuloză, cu sprijinul U.R.C.M. Deva, o
se aprinde de asemenea repede. hectare pădure de răşinoase şi plan­ citate de 3 vagoane, o cocină pentru ţin cantitatea cea mai grasă de lapte. grăsime şi proteină. Dacă combinaţia competiţie de tenis de masă, pe
porci, din stejar, cu o capacitate de 30 In timpul demonstraţiei practice discu­ furajelor nu este efectuată judicios, echipe şi individual. Această,
Focul trebuia deci neapărat izolat. taţia de molizi ce se întindea ală­ capete şi un saivan pentru 300 oi. S-au ţiile au fost vii şi instructive. Unii co­ producţia de lapte scade, căci între competiţie se va disputa la Ha­
construit de asemenea o magazie pen­ lectivişti au întrebat, de pildă, ce se proteină, grăsimi, hidrocarburi şi să­ ţeg în cinstea zilei de 30 Decem­
Trebuiau aduşi oameni, cît mai turi. întîmplă dacă se depăşeşte raţia ali­ ruri de calciu există o legătură indi­ brie. Vor lua parte echipele re­
tru cereale, un pătul modern cu o ca­ mentară a vacilor, cît nutreţ de siloz solubilă prin condiţionare reciprocă. prezentative ale colectivelor
mulţi oameni, pentru ca treaba să ir pacitate de 15 vagoane porumb, un se poate da animalelor, de cîte ori se
şopron pentru nutreţ, cu o capacitate mulg vacile pe zi, dacă îi s-a făcut
se facă repede. S ~ 7 ‘ aP^a pădurarului Ioan Giăvan acestora controlul medical şi altele.

A început să alerge în direcţia ' /ji“ e o faptă patriotică. Ea dove­

comunei Cîmpul lui Neag. Dar nu deşte înaltul simţ de răspundere al

pe drum, căci drumul era departe omului nou faţă de bunul obştesc,

şi ocolea mult. Aceasta ar fi însem­ faţă de bogăţiile şi frumuseţea pa­

nat pierdere de timp,- noi copaci că­ triei.

zuţi pradă flăcărilor. Mai are un Oameni ca Ioan Giăvan se întîl-

deal de trecut şi de acolo nu e mai nesc în fiecare zi şi în fiecare colţ

mult de jumătate de kilometru pînă al ţării noastre,

în comună. Să ocolească dealul ? ARTUR PASCU şi

Nu! Mai bine să-l urce. Şi Glăvan ROMEO PREDA

a urcai pieptiş dealul. Gîfîia. Sfi- corespondenţi (

Deputaţii —gospodari buni şi harnici Medicii veterinari Liviu Bejari şl
Ştefan Danciu, inginerii Coriolan Ba­
(Urmare din pag. l-a) rezultate pozitive prin crearea rale din comună, planul de con­ lotă şi Ion Nicula, le-au demonstrat
întovărăşirii agricole din Baru tractări a fost depăşii cu 5— 12 că, dacă se dă vacilor mai multă hra­
contribuţie în muncă 6 km. de Mare şi a întovărăşirii zooteh­ la sută. Primii care şi-au achitat nă decît normativul prevăzut, ele con­
şosea. nice din Petros. La crearea a- obligaţiile faţă de stait au fost sumă dar nu dau un randament mai
cestor întovărăşiri un aport deo­ deputaţii Lazăr Dragotă, Petru ridicat. Se încarcă numai preţul de
Tot prin contribuţie în muncă sebit l-au adus deputaţii Ioan Necş şi alţii. Ei au îmbinat cu cost al laptelui.
s-au construit şi podurile de Bîra, Petru Jitea şi Kesory Ca- succes exemplul personal cu
lemn de peste rîurile Criva dia rol, care prin exemplul lor per­ munca de lămurire pentru reali­ Nutreţul de siloz se poate da într-o
şi Strei, ambele totalizind o lun­ sonal şi printr-o susţinută mun­ zarea integrală a contractărilor cantitate pînă la 20 kg. pe cap de
gime de 35 m. S-au efectuat în că de lămurire dusă de la om la făcute cu statul. vacă, dar nu brusc, ci treptat, în mod
acest scop 60 zile de muncă cu om, au reuşit să socializeze în progresiv, începînd de Ia 5-6 kg. Va­
braţele şi 24 zile de muncă cu acest răstimp peste 70 de ha. pă- Munca deputaţilor din comu­ cile, după cum s-a arătat, trebuie mul­
atelajele. La această lucrare mînt. na Baru Mare, sprijinul pe care se numai de două ori pe zi, dimineaţa
s-au evidenţiat deputaţii 11ie cetăţenii din comună îl acordă şi seara. Mulsul de trei ori, pe lingă
Necş, Frenţoni Dionisie şi alţii. Un rol important hau avut de­ acţiunilor întreprinse sînt o do­ că nu dă randament, are şi urmări
putaţii şi in realizarea contractă­ vadă că votul de la 2 martie a negative asupra animaiuiuL
Şi în munca de transformare rilor de cereale şi cartofi. In toa­ fost acordat celor mai buni gos­
socialistă a agriculturii, depu­ te cele 19 circumscripţii electo­ podari. Vacile trebuie îngrijite cu atenţie,'
taţii din Baru Mare au obţinut
curăţite în fiecare zi de cîte ori este

nevoie şi consultate medical cel puţin

de două ori pe an. -

—w tir'U3uooooocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx>x;<xxxxiocmcxxxxxî0ooocsoocxxxxxxxxxx5oocx53ooooddôooci sportive Voinţa din oraşele: Pe-'

IL A » E V A T.R.C.L.H., sfatul popular re­ te şi actuale. te trebuie combătute şi lichidate troşaniv Alba Iulia, Baia de
gional, cooperativa „Solidarita­ Se constată că unele formaţii fără întîrziere. Locul lor să fie Gris, Deva şi Lupeni.
tea“ şi U.R.C.M., dar ele nu luat de atenţia şi grija deosebi­
lipuiH iFi sînt folosite în mod judicios şi de dansuri din oraş nu-şi pot tă pe care organizaţiile de bază Echipa' care se va clasa pe
nu se face o repartizare concre­ desfăşura normal pregătirile, din primul loo «.va cuceri Cupa „30
tă a formaţiilor artistice care de partid, conducerile adminis­ Decembrie“. *
C U LTU R A L - SPO RTIVE şi-am putea desfăşura aici repe­ lipsă de acord eon işti, saxofonişti trative şi organizaţiile sindicale
tiţiile şi chiar programele. etc. Privind acest aspect al ac­ trebuie să le acorde muncii de N’.CU SBUCHEA
tivităţii formaţiilor respective, educare a celor ce muncesc. corespondent
O slabă preocupare în mobili­
zarea tineretului la activitatea Teatrul de estradă din Deva ar Comitetul orăşenesc U.T.M.
culturală au dovedit-o organiza­ Deva ar trebui să acorde o mai
Recent, a avut loc la Deva Rezultate bune au fost obţi­ ţiuni intensificindu-se mai ales ţiile de bază U.T.M. E suficient putea să ajute prin repartizarea Alm & udi S&#
o şedinţă organizată de Comi- să ne gîndim Ia T.R.C.L.H., un­ unor tovarăşi pricepuţi în aceas­ mare atenţie conţinutului mun­ 'V if& iÇ li
jtetul orăşenesc de partid, cu nute în organizarea conferinţe­ în Luna prieteniei romîno-sovie- de, din cei peste 100 de tineri, tă direcţie. cii de educaţie comunistă în rai­
participarea responsabililor cu numai 10 participă la această durile tineretului, să nu uite că ii« îl
munca de propagandă din bi­ lor, care au cuprins subiecte tice. activitate. Aceleaşi exemple ne­ Şi contribuţia Casei regionale în acest oraş nu se mai organi­
rourile organizaţiilor de bază de gative se pot da şi de la între­ de creaţie poate să fie mai sub­ zează de multă vreme Joile de
partid, preşedinţii comitetelor multiple ca : „Agresiunea anglo- Activitatea sportivă s-a desfă­ prinderile „1 Mai“, Bampotoc, tineret, că ne linia organizaţiilor
de întreprindere, responsabilii mina de cupru, fabrica de tera­ stanţială în îndrumarea metodi­
culturali din comitetele de între­ americană în Liban şi Iorda­ şurat mai intens în acest an, cotă, abator, I.R.T.A., I.A.R.T., U.T.M. nu se ţin conferinţe pen­
prindere şi birourile organiza­ etc. că a formaţiilor artistice de ama­ tru combaterea misticismului, că,
ţiilor de bază U.T.M., directorii nia“, „Lovitura de stat din Irak“, fiind reorganizate 17 colective în general, acţiunile de educaţie
celor două cămine culturale, bi­ Cu totul nesatisfăcătoare este tori din oraşul Deva. Este ade­ patriotică a tineretului (mai pu­
bliotecarii, preşedinţii colective­ „Revizionismul contemporan şi sportive — din care 5 şcolare. activitatea depusă de bibliotecile ţin în rîndurile şcolarilor) sînt
lor sportive şi cadrele didactice existente din aceste întreprinderi. vărat că în acest an la Casa re­ încă destul de anemice.
de pe raza oraşului. crizele economice“, „Originea S-a reuşit o mobilizare mai mare Dacă ici-colo se mal împrumută
cîte o carte, apoi la I.A.R.T. — gională de creaţie au fost orga­ O situaţie care trebuie să dea.
Cu această ocazie, celor aproa­ religiei“, „Originea şi evoluţia la spartachiada de vară, cupele după ce s-a pus un lacăt volu­ serios de gîndit, în primul rînd
pe 300 de participanţi li s-a pre­ minos pe dulapul cu cărţi, „pen­ nizate cursuri pentru instructorii cadrelor didactice din Deva, este
zentat un referat asupra activi­ omului“ etc. „1 Mai“, „23 August“ şi „7 No­ tru... siguranţă“, acest dulap a aceea a lichidării analfabetismu­
tăţii culturale, artistice şi spor­ fost întors cu uşile spre perete ! de dansuri şi dirijorii de cor, la lui. Este de neînţeles faptul cum
tive clin oraşul Deva. O vie activitate desfăşoară iembrie“. Prin grija U.C.F.S. Cum să se vorbească deci des­ care au fost invitaţi şi responsa­ în acest oraş în care se găsesc
pre alte acţiuni de masă cu car­ 164 de cadre didactice, să mai
Referatul a scos in relief fap­ Universitatea populară din Deva oraş Deva s-au desfăşurat cam­ tea in asemenea condiţiuni ? bilii formaţiilor din Deva. Rău fie încă 46 neştiutori de carte.
tul că prin sprijinul organiza­ este că unii conducători de între­
ţiilor de partid, al organizaţiilor şi lectoratele, care ţin lecţii ce pionate orăşeneşti la disciplinele Cum se explică faptul că la li­ Orice motive ar invoca unele
de masă şi prii® munca nele conferinţe organizate pe profesoare ca Juja Vincze, Li li­
însufleţită depusă de ele­ vin in ajutorul celor ce muncesc, volei, atletism, fotbal, popice v scară orăşenească de către prinderi şi instituţii din oraş nu ana Igna, Aurora Arimescu sau
mentele cele mai conştiin­ S.R.S.C. sau A.R.L.U.S., parti­
cioase, activitatea culturală al părinţilor şi tineretului. Gu toate că în oraşul Deva ciparea este mult sub nivelul aş­ au acordat suficientă atenţie a- Maria Oprea, - care au făcut
şi sportivă a cunoscut rezultate teptărilor ? In primul rînd, se prea puţin sau chiar nimic
însemnate care au contribuit în Rezultate însemnate a obţinut v munca culturală şi sportivă a constată că înşişi tovarăşii care ccstor cursuri, oprind pe cei în pe linia muncii de alfabetizare, Í ^ c o Î e d ia • hi ju r u l lumii«
bună măsură la creşterea nive­ ar trebui să dea exemplu perso­ ele nu pot justifica lipsa de in­
lului politic, cultural şi profesio­ biblioteca centrală regională, cunoscut asemenea rezultate, to­ nal prin participarea lor la a- cauză de a le frecyenta. Pe de teres pe care au dovedit-o faţă de K 7 ‘t (M U Í/'íA L Í’í -.
nal al oamenilor muncii, aceştia ceste conferinţe, găsesc motive propriile lor sarcini. V-» I EDITURAiTIUEROOl-UI
obţinînd rezultate însemnate la care a reuşit să înscrie in- acest varăşii prezenţi in şedinţă au pentru a lipsi de la ele. Acest altă parte, îndrumarea concretă,
locul lor de muncă. A crescut lucru este cu atit mai grav cu Planul de acţiune adoptat cu
conştiinţa acestora faţă de păs­ an 4.426 de cititori, cu 65.000 vorbit mai pe larg de lipsurile cît se are în vedere că nu oda­ jos la unităţi, de către colectivul ocazia şedinţei este un plan
trarea avutului obştesc, s-a dez­ tă conferinţele au fost prezentate concret, cu obiective multiple.
voltat simţul de răspundere faţă cărţi citite. Acţiunile de masă existente, de faptul că activita­ de tovarăşi trimişi special din de muncă al Casei regionale de Pentru realizarea acestui plan
Capitală, cu subiecte inleite?an­ se impune o mobilizare temeini-
de îndeplinirea sarcinilor în pro­ .cu cartea (recenzii, prezentări tea culturală din oraş nu s-a ri­ creaţie, lasă încă de dorit. că a tuturor organelor şi organi-
zaţiilor ce răspund de munca
ducţie. de cărţi, discuţii pe teme, seri de dicat încă la nivelul sarcinilor In şedinţă s-a pus cu tărie şi culturală pe raza oralului Deva.

basme, cercuri de citit etc.), or­ ei. O bună parte din discuţii au problema aprecierii şi stimulării h: GHi l -

ganizate în oraş, au contribuit fost axate pe condiţiile materiale muncii culturale de către condu­

ia dezvoltarea interesului pentru nesatisfăcătoare desfăşurării ac­ cătorii de întreprinderi. S-a ară­

citit, la orientarea cititorilor în­ tivităţii culturale şi sportive. U- tat, de pildă, că pe raza oraşu­

spre literatura progresistă. nele cluburi şi colţuri roşii exis­ lui Deva mai sînt şi din

In unele întreprinderi şi insti­ tente sînt folosite încă în alte acei tovarăşi conducători de
tuţii ca T.R.C.L.H., P.T.T.R., „1 scopuri decît cele culturale. E- întreprinderi faţă de care
Mai“, sfatul- popular regional, xistă şi în prezent unele condu­
spitalul unificat, Bampotoc, sin­ ceri administrative, comitete de artiştii nu sînt decît nişte „flaş­
dicatul corpului didactic etc., au întreprinderi şi organizaţii de ba­
luat fiinţă formaţii artistice ca­ ză U.T.M., care manifestă un netari“, sau „comedieşi” care
re, împreună cu formaţiile artis­ complect dezinteres faţă de ac­
tice de elevi, au dat numeroase tivitatea cult tiral-s portivă. pierd timpul degeaba. Cum poa­

te fi caracterizată oare o astfel

de atitudine de desconsiderare a

programe in diferite ocazii. De Vorbindu-se despre sălile e- sarciniior importante trasate de

asemenea, pe marginea unor fil­ xistente în oraş, s-a arătat că e- partid şi guvern pe linia cultu-

me au fost organizate mai multe xistă cluburi şi colţuri roşii l!a ralizării maselor de oameni 'ai

recenzii, simpozioane, aceste ac­ I.A.R.T., fabrica de teracotă, muncii ? Asenienea vederi îngus-
f V* ;r