Page 57 - 1958-12

Mr. 1242 DRUMUL S06IALISM ULU! Pag. 3

OAMENI Al ZILELOR NOASTRE EXTERN E

sovietici pv:,» LA GENEVA
Ooiifeririţa pentru
aua t e pilei: naccesibilităţii ratateŞ o s e a u a se d esch id ea in fa­ S tă la pu pitru l de- com andă, ^ p?&îiftîmpinarea- unul
ţă liberă, albă, ca o p a n ­ m îin ile îi a leargă de la un bu­

Exploatarea minieră Lonea Cum aţi realizat aceste econo­ g lică fără sfîrşit- S tilp ii tele­ ton la a ltu l; m ai aruncă cite MOSCOVA (Agerpres). — expediţiei^ au înfiinţat la o alti­ atac prin surprindere
este una din exploatările frunta­ mii ? TASS anunţă : După cum se a- tudine de 3.710 metri deasupra
şe pe bazinul Văii Jiului. Ea şi-a grafici, bornele kilom etrice a- o privire pe cadran ele a p a ra te­ nunţă din Mirnîi, exploratorii nivelului mării noua staţiune GENEVA. (Agerpres). —
îndeplinit planul anual cu 22 de RĂSPUNS Primul factor care sovietici au atins, polul fnaccesi- sovietică „Polul inaccesibilităr TASS anunţă : In cadrul şedin­
zile înainte de termen, situîn- a dus la realizarea de economii, lergau cu repeziciu n e înapoi. lor de control din cabină, re­ bilităţii: relative din Antarctica. ţii", la care vor fi efectuate ob­ ţei din 15 decembrie a partici­
du-se astfel pe locul II, după U- a fost mărirea productivităţii A fost încununată de succes ex­ servaţii ştiinţifice cu caracter panţilor la conferinţa experţilor
ricani. Minerii de la Lonea au muncii. In.afară de aceasta, buna D im ineaţa era proaspătă,, sen i­ vin e din nou la pupitru, face pediţia îndrăzneaţă a explora­ intermitent. în afară de aceasta, în problema preîntîmpinării u-
adus astfel cel mai preţios dar întreţinere a abatajelor, pentru torilor sovietici prin deşertul de noua staţiune va servi ca bază nui atac prin surprindere, care
al lor conferinţelor raională şi a nu intra în presiune, a făcut n ă ; la o rizo n t, c îţiv a nori albi, cite un sem n b ă ieţilo r din hală. gheaţă al regiunilor centrale ale intermediară pentru expediţia s-a desfăşurat sub preşedinţia
regională de partid. ca consumul de lemne să fie mai Antarcticei; transcontinentală, stabilită pen­ reprezentantului Romîniei, re­
mic decît cel planificat. zd re n ţu iţi se d estră m a u încet. şi con tin u ă cu a cela şi g la s în ă­ tru anii 1959-1960. prezentanţii Poloniei şi Franţei
Pentru a împărtăşi experienţa La. 14 decembrie ora 14,45 au făcut declaraţii.
lor şi altor exploatări, un redac­ O contribuţie: de seamă a. a- In sta la t co m o d lin g ă g ea m , în b u şit din cîn d în cîn d d e z g o ­ (ora Moscovei) convoiul de au­ Pe un catarg a fost înălţat
tor al ziarului nostru a adresat vut-o şi- îmbunătăţirea calităţii totractoare şi sănii al celei de-a drapelul de stat a! Uniunii So­ Următoarea, şedinţă a avut
cîteva întrebări tovarăşului loan cărbunelui, pe urma cărui fapt a u to b u su l m o d e rn , lo a n Mic-u- m o te le m a ş in ii d e s a r ja r e s ă -ş i treia expediţii continentale în vietice. Lîngă acesta a fost aşe­ loo. ieri.
Ungureanu, inginer şef la Ex­ am primit bonificaţii de la pre- Antarctica, condus de cunoscutul zat un bust al lui Lenin. De a-
ploatarea minieră Lonea. paraţia Petrila în fiecare din lic privea panoram a, m ereu al­ p o vestea scă viaţa. explorator Evgheni Tolstikov, semenea, Ia staţiunea „Polul i- -k
cele trei trimestre ale anului. după ce a parcurs aproximativ naccesibilităţii" a fost- montată
Redăm mai jos întrebările şi ta. A erul rece n ă vă lea pe g e a ­ — In '49 am venit- la H une­ 2.900 km. de la litoralul mării o căsuţă adusă de membrii ex­ GENEVA (Agerpres). ¦—
răspunsurile. Nu sînt de neglijat nici eco­ Davis, s-a oprit la punctul a- pediţiei, cu o capacitate de 4 TASS anunţă : După cum a de­
nomiile la fondul de salarii, re­ m urile desch ise înviorîndu-i doara. Nu prea ştia m ce vreau. vînd coordonatele 82 grade şi 6 persoane. venit cunoscut din cercuri apro­
ÎNTREBARE : Găre sînt facto­ alizate prin. reducerea a o serie minute latitudine sudică şi 55 piate participanţilor la conferin­
rii principali ce au dus la înde­ de posturi neproductive la trans­ plăcut faţa. La oţelârie, la cea veche, am grade latitudine estică, unde In momentul de faţă la noua ţa experţilor în problema preîn-
plinirea planului anual al Ex­ porturi şi servicii anexe. De ase­ este situat polul !naccesibilităţii staţiune sînt efectuate cercetări fîmpinării unui atac prin sur­
ploatării miniere Lonea înainte menea, recondiţionarea utilaje­ A vu sese p a rte de zile p lă ­ luat lopata, ran ga şi în rîn d cu relative — punctul cei mai în­ meteorologice, magnetice, glaci-
de termen. lor şi buna lor întreţinere, au ologice şi seismice. prindere, între reprezentanţii la
dus la prelungirea timpului de cute, frum oase, plin e de nou, ceila lţi am a ju sta t cuptoarele,,
RĂSPUNS': In primul rînd conferinţă ai puterilor occidenta­
d e su rprize. în că îi era v ie in am d esfu n d a t şticu rile. D rept

m em orie noua a şeza re — O ra­ să fiu, fără să -m i dau seam a
şu l S ta lin — cu „O .M .-ul" — am prin s d ra g d e m eserie. Am
a şa l-a d e fin it p rin a n a lo g ie — a ju n s p r im -to p ito r , ap.oi. în fe ­

cu străzile lar­ bruarie anul a-

g i, cu blocuri cesta am înce­

înalte, m oderne, put să învăţ. Efa

„ C o m b in a t ui", vorba să mă

cu ojetăria ai­ trim ită la oţelă-

dom a celei d e la ria n o u ă , aici..

H unedoara, parcă ceva m a l m i­ loan M iculic n-a spu s totul.

ţin să menţionez faptul, că mun­ funcţionare a lor, scutind astfel că . A cu m , cu 8 0 k m . p e o ră se Ş i d a c ă a v o r b it d e s p r e d r a g o s ­ depărtat de ţărm al Antarcticei. Membrii expediţiei amenajea­ le şi ai ţărilor socialiste au Iod
După cum a anunţat Evgheni ză acolo o pistă de decolare şi în ultimele zile convorbiri neo­
citorii au lucrat cu deosebit e- e serie de cheltuieli suplimen­ în d r e p ta c ă tr e B a la to n . Ş o fe ­ te a d e m u n c ă , a fă c u t-o p rea aterizare pentru avioane pe schi­ ficiale în cadrul cărora se discu­
Tolstikov, în regiunea polului uri. tă problema continuării lucrări­
lan, fiind animaţi de aplicarea tare. rul, p a rcă p rin zîn d u -i gin d u - sim p lu . M ai m u lt sp u n d e sp re a- !naccesibilităţii relative, membrii

sistemului îmbunătăţit de sala­ ÎNTREBARE : Ce v-aţi propus rile , a c c e le ra m ereu . c e s t lucru, d o s a r e le cu in o v a ţii

rizare şi normare a muncii. A- pentru anul viitor ? lo a n M iculic, prim -topitoru l, d e la cabin etu l tehnic a l com ­

ceast'a, împreună cu întrecerea RĂSPUNS.: In cadrul cercu­ a s ta t 12 z ile in U n g a ria . 12 b in a tu lu i, A re a c o lo , p r in tr e lor conferinţei.
socialistă între brigăzi şi sec­ lui A.S.T.T. au fost studiate o zile de d estin d ere, d e sa tisfa c­ cele ale ortacilor lui, unul m ai
LA CAIRO In cursul acestor convorbiri,
toare; a dus la o mărire consi­ serie de măsuri cu caracter teh- ţii su fle te şti n eb ă n u ite. E l, o- vech i, d e prin '57. E ste vo rb a delegaţiile ţărilor occidentale in­

derabilă a productivităţii mun­ nico-organizatoric, menite să m ul sim plu, care nici nu gin- de un nou procedeu tehnologic sistă că în următoarele zile con­
ferinţa să-şi suspende lucrările,
cii. ducă la mărirea productivităţii d ise m ai acu m zece ani că va p riv in d d eca rb u ra rea o ţelu lu i în încheierea lucrării®!- cm fără a se stabili data reluării
LL®!®iiiL€ a Săritor a tratativehr. Această atitudine a
@U ajutorul comitetului ’de muncii şi la realizarea .şi pe mai trece hotarele ţării, a fost p ri­ cuptoarele M artin, decarbu ra­

partid am reuşit să ajungem la departe de noi economii. m it peste tot ca un naspe de rea cu aer com prim at, O ino­

o disciplină fer­ Astfel, avînd seam ă, stim a t, d ra g , a v ă zu t cu v a ţie !
mă a muncit şi iiiiii în vedere că mi­
Illlll,.. ochii ceea ce stră b u n ilo r lui A d o u a a a p lica t-o recent-, reprezentanţilor puterilor occi­
dentale provoacă aici uimire şi
să lichidăm cu In te rv iu cu to va ră şu l na II este blo nici nu le-ar fi d a t prin g în d an u l a cesta , la so sirea din U n ­ CAIRO (Agerpres). —- TASS angajamentele faţă de guvernul face să se creadă că se încearcă,
anunţă : La 13 decembrie şi-a algerian şi. declară că este nece­ în genere, zădărnicirea tratati­
absenţele nemo­ IOAN U N G U R E A N U , cată din cauza că vor putea vedea. garia. C eva în leg ă tu ră cu le­ încheiat lucrările la Cairo cea sar să se adopte un plan gene­ velor.
greutăţilor la •k g a rea stîlpilor- cu ptoarelor, o de-a 8-a conferinţă a Uniunii
tivate. La toate hafdare şi trans­ camerelor de comerţ, industrie şi ral de colectare de fonduri pen­
inginer şef S e p a re că. a u itat trecutul. m odificare a vech iu lu i d is p o z i­ camerelor agricole din ţările a-
portul se face a- rabe, la care au participat de­ tru poporul algerian.
acestea se mai Sau nu vrea să şi-l ream in­ tiv prin a d a p ta rea unei role. legaţii din 13 state arabe. Con­
ferinţa a adoptat recomandarea
adaugă şi o se­ al Exploatării miniere tească. V orbele se lasă cu greu Are pen tru a cest lucru m u lţu ­ de a se crea o piaţă arabă co­
spuse, sîn t scurte, m onosilabi­ m irea tu tu ror tovarăşilor. Le-a mună şi un fond de dezvoltare a
rie. de măsuri de Lonea nevoios, ea va ce. Ce oare să spună 2 Să-l uşurat doar munca. ţărilor arabe, ca o parte inte­
b lestem e pe lo sif R ijanek, chia- grantă a pieţii arabe comune.-
ordin tehnico-or- fi legată cu mi­ Faltonen despre situaţia internă
Conferinţa a aprobat rezolu­ si externă a Finlandei
ganizatoric lua­ na III print-r-un ( ţiile şi recomandările conferin­
ţei economice a ţărilor Asiei şi
te în decursul acestui an. suitor la orizontul 500, puţul 6. p b u ru l la c a r e a u c a lic ii ai. lu i Ş i mai. a re m u lţu m ire a lui, Africii ,care şi-a încheiat lucră­ HELSINKI (Agerpres). — TASS a- tatea guvernului îndreptată spre schim­
ÎNTREBARE : Fiindcă aţi a- Prin această măsură, capacita­ gen era ţii la rînd ? S-a să tu ra t intim ă, pe care cu a tita greu ­ rile zilele trecute şi a adresat uunfă: Faltonen, preşedintele Partidu­ barea orientării politicii externe a ţării,
tea de transport la mina doi va tate o spune : lui Comunist din Finlanda, d prezen­
mintit de măsuri tehnico-organi- creşte cu 50 la sută. Iar prin să-l m ai blestem e. Să vo r­ ţărilor arabe chemarea de a lua tat la 13 decembrie Ia. plenara Comite­ Experienţa a arătat din nou poporu­
zatorice, aţi putea să ne spuneţi intrarea în funcţiune a circuitu­ bească de nopţile scurte, chi­ — Eu, sluga de acum 20 de tului Central al P.C. din Finlanda un
cîteva din ele ? lui de transport şi a silozului de nuite de coşm aruri, de zilele măsuri pentru traducerea în via­ raport cu privire la situaţia interna­ lui nostru, a spus Faltonen, ce drepta­
la suprafaţă, capacitatea de însi- ani, ia uite ce m în dreţe de cu p­ ţională, internă şi economică a Finlan­
RĂSPUNS : Da. Ele sînt însă it lu n g i p e tr e c u te p e h o ta r e le a- tor conduc... ţă a acestor rezoluţii şi reco­ dei. In acest raport el a subliniat di­
numeroase şi toate importante. ficultăţile mereu crescînde care sînt un
mandări.
Aşa de pildă, în lentila patru, lozare va creşte considerabil şi c e lu ia ş i R ija n e k , la B e re g u l Ş i och ii-i p a r c ă îm p r u m u tă rezultat al politicii guvernamentale din te au avut Partidul Comunist şi Uniu­
Intr-una din rbzoîuţii ţările a- ultimii ani. In primele 9 luni ale anu­
unde stratul este foarte gros, se va putea trece astfel la tran­ M a re ? ; d e s ila fa ţă d e m u n ­ c e v a d in v ă p a ia c e lo r p e s te 185 lui în curs producţia industrială a nea democrată a poporului finlandez

prin aplicarea metodei de ex­ sportul în două schimburi. In că, de zilele m ereu aceleaşi, tone de oţel, care clocotesc avertizînd împotriva intruşilor cercurilor
ploatare cu abataje suprapuse, acelaşi timp, vor fi reduse un cenuşii, una cu alta, aproape să lb a tic în cuptor.
s-a reuşit să se ajungă la o pro­ număr destul de mare de posturi reacţionare. Poporul muncitor a înţeles
ducţie de 3.500 tone pe abataj. neproductive. lipsite de speranţe ? A. JURCA
seriozitatea situaţiei şi s-a ridicat la
De asemenea, a fost deschis De asemenea, la mina I, prin i .? Ws-* ‘
luptă împotriva guvernului de dreapta

a lui Fagerholm. s ,;;

abatajul 507 pe trei fîşii, ceea punerea în funcţiune a circuitu­ Sub presiunea crescîndă a maselor

ce a permis, prin avansarea lini­ lui de transport, se va putea tre­ activa rabe, precum şi toate ţările par­ scăzut cu 7 la sută în comparaţie cu frontul de dreapta a început să troz-
ei de front, şi lucrul în abataje­ ce la transportul într-un singur ticipante la conferinţa de la aceeaşi perioadă‘ a anului trecut, con­ nească din încheieturi şi în cele din
le vecine. schimb. 12 recenzii, un concurs de ghi­ Bandung, sînt chemate să boico­ strucţiile s-au redus în cel de-al trei­
Deşi numai în vîrs’tă de 16 citori cu pionierii, serate literare, teze mărfurile franceze şi să lea trimestru cu 19 la sută, schimbul urmă s-a prăbuşit cînd Uniunea agra­
Au fost intensificate lucrările Prin deschiderea abatajelor nr. ani, bibliotecara Adela Borza de precum şi lecturi în grup cu e- sprijine lupta Algeriei pentru de mărfuri în comerţul cu amănuntul ră şi-a rechemat reprezentanţii din
în stratul cinci, blocul 6, unde 801, 901 şi 701 de la sectorul II, la clubul minier Vulcan, depune levii. Aceste acţiuni au avut loc independenţă.
producţia a crescut considerabil va creşte linia de front, condi­ mult suflet în atragerea a cît la căminul muncitorilor tineri, la a scăzut în primele zece luni cu 4 la guvern. F» ,.
iar prin lichidarea focului la a- ţiile de exploatare la acest sec­ mai mulţi cititori. înainte de sanatoriul de noapte, precum şi Conferinţa uniunii ă lansat sută, iar comerţul cu ridicata cu 6 la
batajul 102, producţia sectoru­ tor se vor îmbunătăţi, în conse­ chemarea de a se lua cit mai sută. Numărul şomerilor se ridică Ia Vorbitorul a sprijinit revendicarea
lui V a crescut şi ea simţitor. cinţă, va creşte producţia şi 80.000. S-a înrăutăţit situaţia muncito­
populară de a se constitui în Finlanda

un guvern în care rolul hotărîtor să-I
joace reprezentanţii muncitorilor şl mi­

Un deosebit accent s-a pus pe productivitatea'-. toate, trebuie arătat că tînăra la căminul cultural din: cătunul grabnice măsuri pentru semna­ rilor, micilor agricultori, a micilor pa­ cilor agricultori. El a chemat pe oame­
Coroeşti. Tînăra Adela Borza do­ troni, a meseriaşilor şi comercianţilor. nii muncii să fie vigilenţi faţă de In­
întreţinerea lucrărilor miniere şi Va fi înlocuit turnul de extrac­ bibliotecară a format un colectiv reşte ca numărul celor care în­ rea unui acord de unitate econo­ tenţiile celor de dreapta de a se stre­
a căilor de acces, mai ales la ţie de la Valea Arsului cu unul cu ajutorul căruia reuşeşte să drăgesc cartea să fie pe zi ce O primejdie deosebii de serioasă a cura din nou la putere. ,¦ - s. .
sectorul IV. metalic, iar motorul instalaţiei împartă un număr însemnat de trece mai mare. mică între membrii Ligii arabe creat pentru poporul finlandez activi­
va fi schimbat cu un altul de tu­ cărţi.
Pentru buna- funcţionare ă raţie mai mare,, crescînd astfel D. LUCA şi de creare a unei organizaţii NA/W W
transportului, s-au luat măsuri corespondent de colaborare economică dintre
ţările Asiei şi Africii.
ca liniile să fie întreţinute de e- capacitatea de transport. Numai în cursul lunii noiem- =838S3L Ä N II N T
chipe speciale, iar utilajul de In afară de acestea, vom dez­ orie a.c. a organizat un număr de Conferinţa cheamă guvernele
transport să fie întotdeauna în ţărilor arabe să-şi îndeplinească i
volta. şi pe viitor întrecerea so­ > SECŢIA FOTO A-COOPERATIVEI DE INVALIZI „PRO-
L GREŞUL" DIN, DEVA execută, pentru populaţie şi întreprin-
stare bună. cialistă între brigăzi şi sectoare,
? deri, fotografii artistice, foto-reportaje, fotocopii etc, cu plata
La această întrebare ar ma'i fi căutînd noi metode de stimulare. > în numerar sau virament.

multe de spus, dar consider că Sînt încredinţat că succesele ^ Pentru diferite ocazii execută fotografii în atelier sau la
La un c e rcaceste măsuri sînt cele mai im­ din anul 1959 vor fi şi mai va­ de economie concretă domiciliu.
portante. loroase decît în anul acesta. Mi­
Adresaţi-vă cu încredere atelierului din Piaţa Unirii, nr. 5
ÎNTREBARE : Economiile fă­ nerii noştri vor munci cu acelaşi Din două fn două săptămînl, pagandistul s-a mulţumit să se ginea expunerii, cursanţii vor şi strada dr. Petru Groza nr. 19, unde lucrează un personal cu
cute la preţul de cost pînă la elan şi pe viitor, pentru ă men­ membrii cercului de economie rezume numai la exemplele din trebui să studieze expunerea în jcalificare superioară.
data îndeplinirii planului se ri­ ţine exploatarea noastră în rîn- concretă de la I.R.T.A. Deva se expunere, ca şi cînd la I.R.T.A. strînsă legătură cu aspectele
dică la suma de 3.505.000 Iei. durile celor fruntaşe. întrunesc pentru a discuta pro­ Deva totul ar merge excepţional concrete ale întreprinderii, să
de bine. Cel mult s-au făcut u- caute căile de lichidare a lipsu­
bleme de economie politică şi nele aluzii vagi pe marginea rilor ce se manifestă Numai aşa
unor exemple date în expunere. cercul de economie concretă se
felul în care se reflectă ele în La capitolul „Dezvoltarea reţelei dovedeşte eficace şi îşi justifică
de drumuri“, tov. Iacob s-a mul­ în ultimă instanţă menirea. A-
-¦¦¦¦«¦ S u iK td cte etíd xA l& A . :,¦¦¦¦¦ activitatea economică a între­ ţumit doar să-şi exprime bucuria cest lucru este valabil nu numai ANUNŢ
prinderii în care muncesc. pentru măsurile luate de partid pentru cazul de faţă, ci şi pen­
¦O şi guvern în direcţia moderniză­ tru întreaga activitate a cercu­ ATELIERUL DE ARTA MANUALĂ AL COOPERATIVEI î
In ultima şedinţă a cercului rii drumurilor. El însă n-a încer­
Guri de canal fără capace¦¦¦¦¦¦*¦¦**¦¦¦¦»¦O a fost predată o lecţie despre cat să se oprească asupra unor lui. t DE INVALIZI „PROGRESUL" DIN DEVA execută pentru l
rolul evidenţei contabile în ac­ fapte concrete din întreprindere. In acest cerc studiază cea mai
¦¦¦¦¦¦i tivitatea întreprinderii. înainte Există şi la I.R.T.A. Deva unii t populaţie următoarele obiecte: ' *¦
de aceasta însă, a avut loc con­ şoferi care pun întreaga lor ne­ mare parte dintre cadrele de ¦ «Sfc
S tra d a Tribunul B uteanu din l.G .O . D eva care au datoria să * vorbirea la tema predată ante­ glijenţă faţă de maşini pe sea­ conducere ale întreprinderii, care ¦¦* — montări de perină. f;
D eva este o continuare a stră - rior : „Necesitatea, şi rolul cen­ ma unor drumuri rele- au competenţa să ia măsuri de — Vflsuc.
z ii M. Eniinescu. S tra d a Bu- se îngrijească de întreţinerea ; tralismului democratic în eco­ îndreptare a unor stări de lu­
ieanu, cu to a te că este o stra- nomia socialistă“. Şi la alte capitole din expunere cruri necorespunzătoare. ¦ — transformări de pălării pentru femei şi copii. ;
dă periferică, este can alizată, stră zilo r, în loc să ia m ăsu ri * s-ar fi găsit exemple negative
Ş i aici e to t necazul. D a, pen- Trebuie spus încă de la în­ din întreprindere, dacă tov. la- In acelaşi timp însă, atît pro­ t Lucrările se fac la comandă,cu materialul clientului sau a l;
tru că pe lungim ea stră zii sîn t pentru a astupa gurile de ca-* ceput că tovarăşii care au luat cob s-ar fi gîndit mai mult la pagandistul, cît şi cursanţii tre­
desch ise m ai m ulte guri de ca- nai, tă ră g ă n ea ză lucrurile de pe* cuvîntul, printre care Traian aspectul legării problemelor din buie să vegheze ca cercul de e- ¦ cooperativei. ,;
nai, care pot aduce m ulte ne- Trifan, losif Lazăr, Gheorghe expunere de cele concrete din conomie concretă să nu alunece
norociri pietonilor. A ceastă si- o z i pe a lta de m ai bine de un* Mărcuş, Miron Bembea şi alţii, întreprindere. pe panta exemplificării excesive ¦ — De asemenea, se găsesc şi gata confecţionate. ;
an. % au cunoscut problemele şi le-au şi a discutării numai a proble­
legat de activitatea practică a Acest fel de-a dezbate un do­ melor din întreprindere, ca şe­ ¦ Comenzile se primesc zilnic între orele 7,30 şi 13 şidupă;
D eoarece e ste in jo c v ia ţa ; întreprinderii in care lucrează. cument de partid, atît de impor­ dinţele sale să nu se transforme
pieton ilor, organ ele în a căror » tant, dă posibilitatea însuşirii în consfătuiri de producţie, di- ¦ masa între orele 17 şi 19 ia atelierul din strada Cuza Vodă ¦
Ei s-au oprit în mod special la formale a învăţămintelor ce se minuînd astfel cunoaşterea teo­
sa rcin ă revin e a c e a stă p ro b le-* desprind din el. retică a problemelor. ¦ nr. 37. «

¦¦ tu a f ie e c u a t i t m a i g r a v ă c u m ă , tr e b u ie s ă tr e a c ă d e în d a tă * Or, cercul de economie concre­ Lichid înd cu aceste lipsuri, ¦î
tă are tocmai rolul de a ajuta cercul de economie concreta de
\ Mai multă atenţie aprovizionării j¦¦¦é¦¦ pe cursanţi să-şi însuşească în la I.R.T.A. Deva va aduce o con­ ^ r-'/ •>/— —ii—</—' ¦>i—1(—'i—•t—'i—' /—11—>r“» t
mod creator materialul predat şi tribuţie însemnată la înarmarea
cit se a p ro p ie iarna. la re zo lv a re a ei. % să lupte pentru traducerea în cursanţilor cu cunoaşterea teore­ l SPHSÜSISP0RT
S fatu l popular orăşenesc şi tică şi practică a problemelor de
’¦HENTm ; viaţă a învăţămintelor. ' economie, precum şi la înarma­ t
rea lor cu mijloacele de luptă
Dacă acest lucru nu l-a făcut împotriva a tot ce e rău în acti­ L Participaţi Ia concursul special Pronosport de dumini- -j

cu lemne de foc ! 1 aspectul participării muncitori­ propagandistul, pînă la data cînd vitatea întreprinderii. (că 21 decembrie care pe lîngă premiile obişnuite în bani, v ă }
lor la conducerea întreprinderii, •* iv :* ' -.i»!*'«». C, ARMEAN
va avea loc convorbirea pe mar­ [oferă gratuit valoroase premii în obiecte: )

O ca expresie a democratismului C — 2 automobile „Wartburg" )
(
In comuna Luncoîu de Jos, pentru marcarea lemnelor dej economiei socialiste. ( — 2 scutere „Cezeta" 1
7

raionul Brad, se simte o foarte foc. Situaţia arătată se dato-J Cu acest prilej tov. Nicolae [ — 2 motociclete ,,MZ" 125 cmc. 1

mare lipsă de lemne de foc. A- reşte şi lipsei de interes a or-; Iacob, propagandistul cercului, t — 6 scutere romîneşti 7

ceasta lipsă este cu atit mai ganelor locale. Există în comu-¦ a citit un text prescurtat al Ex­ [ — 10 aragazuri cu 3 ochiuri şi butelie 7
[ — 20 biciclete
gravă cu cit se ştie că există nă organizaţie de partid, sfa t; punerii tovarăşului Gh. Gheor- 7
l 1
in împrejurimile comunei posi- popular comunal, un com itet; l — 20 aparate foto „Orizont" 7
ghiu-Dej la plenara C. C. al 7
bilităţi de aprovizionare cu sătesc de gospodărire silvică,; [ — 150 ceasornice de mînă, etc.
P.M.R. din 26—28 noiembrie [ 7
lemne a populaţiei. Totuşi aeest deputaţi, însă nimeni nu s-a ; ( 7
a. c. 4? Complectaţi cît mai multe variante la acest concurs.

lucru nu se face din vina Oco- gîndit la această problemă m ai; Textul citit a cuprins, în ge­ l Cereţi lă toate agenţiile prospectul acestui concurs care se )

lului silvic de la Baia de Criş, din timp. ¦ neral, problemele principale din [ distribuie gratuit.
B. FLORIN ««
care ou trimite brigadier silvic fi 7

¦¦•«¦¦¦¦•¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦«¦¦¦¦«*•«**+¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦ «»«¦««»< expunere. Rău este însă că pro­ 'm i \m J Im J U.J U-/ U- J U—/ ' l *—-/V—/U-/<-