Page 58 - 1958-12
P. 58
Pag. 4 ' DRUMUL SOCIALISMO Lut Nr. 1242
¦ su
Declaraţia comună cu privire .wlitoriele ştiri-
a tratativele dintre delegaţiile
de partid şi guvernamentale
ale R.P. Polone şi UD. Dermane
VARŞOVIA 16 (Agerpres).— ale mişcării muncitoreşti inter
Agenţiile PAP şi ADN au trans naţionale.
mis declaraţia cu privire la re Cele două partide sînt de pă
zultatele tratativelor dintre de rere unanimă că o premisă ne O p in ia p u b lic ă ira k ia n ă Plenara C.C. al P.C.U.S. ÎM PO TRIVA
legaţia G.C. al P.M.U.P. şi gu cesară pentru construirea cu
vernului R. P. Polone şi dele succes a socialismului este lupta MOSCOVA 16 (Agerpres). — despre rezultatele dezvoltării a- „pactului de securitate"
gaţia G.C. al P.S.U.G. şi guver
nului R. D. Germane. c o n tiim ă să p ro te ste ze îm p o tr iv aneîmpăcată împotriva revizionis TASS transmite: La 15 decem griculturîi U.R.S.S. în ultimii Japon©-american
mului, care în etapa actuală brie, la Moscova s-a deschis 5 ani şi despre sarcinile creşte
In cursul unui larg schimb de constituie principala primejdie vizitei e m isa ru lu i am erican
păreri, care s-a desfăşurat într-o plenara Comitetului Central al rii continue a producţiei agri
atmosferă de prietenie cordială, şi care încearcă să submineze ROUNTREE Partidului Comunist al Uniunii cole. TOKIO 16 (Agerpres). — Zia
s-a ajuns la un acord asupra principiile fundamentale ale Sovietice. N. S. Hruşciov, prîm- rul „Akahata“ anunţă că se
tuturor problemelor discutate. secretar al C.C. al P.C.U.S., a Raportul a fost publicat în cretarul general al C.C. al Parti
marxism - leninismului, să slă BAGDAD 16 (Agerpres). — entul mijlociu. Dr. Sâlah Kha- prezentat la plenară raportul „Pravda“ şi în alte ziare din dului Comunist din Japonia,
Cele două părţi au ajuns la bească unitatea lagărului socia Moscova. Miaimoto, luînd recent cuvîntul
părerea unanimă că, datorită po
liticii cercurilor conducătoare ale list, unitatea mişcării muncito Opinia publică continuă să pro lis scrie că vizita lui Rountree la o conferinţă de presă de la
pactului Atlantic, Republica Fe reşti revoluţionare internaţio testeze împotriva vizitei secreta este o încercare de a restabili
derală Germană este sursa ac
centuării încordării şi principa nale. rului de stat adjunct al S.U.A., prestigiul S.U.A. în această par Hiroşima, a declarat că P.C. din
la sursă a pericolului care ame
ninţă pacea în Europa. Comunitatea intereselor şi a W. Rountree, în Irak. Consiliul te a globului. Această încercare încheierea lucrărilor congresului Japonia va duce o luptă dirză
împotriva aşa-zisului „pact de
Oălăuzindu-se după principiile scopurilor în lupta pentru pace, păcii din Irak a dat publicităţii este însa sort‘tă de la început
securităţii şi inviolabilităţii reci pentru victoria socialismului şi partidului socialist din Belgia securitate“ japono-american.
proce a frontierelor lor, se a- comunismului, caracterul omo o declaraţie în care se spune: eşecului deoarece se bazează pe
rată în declaraţie, cele două părţi „Experienţa ne-ă arătat că im comploturi şi agresiuni. Miamoto a subliniat că în tim
declară că orice atentat la inte
gritatea teritorială a Poloniei, gen de clasă al orînduirii socia perialiştii sînt principalii inspi ? BRUXELLES 16 (Agerpres). In rezoluţie se vorbeşte prffl- pul luptei împotriva legii cu pri
R. D. Germane, Cehoslovaciei
sau a vreunui alt stat socialist le şi ideologia comună marxist- ratori ai comploturilor şi planu WASHINGTON 16 (Agerpres) — La 15 decembrie s-a înche- tre altele despre necesitatea „ex- vire la extinderea îrxîputerniciri-
leninistă, unesc statele socialiste Agenţia Associated Press rela
membru al Tratatului de la Var pe baza principiilor internaţio rilor agresive împotriva popoa tează că Departamentul de Stat iat congresul partidului socia- tinderii schimbului economic şi lor poliţiei s-a ajuns la consoli
şovia — va întîmpina riposta nalismului proletar într-o alian relor din Orientul mijlociu şi a „şi-a exprimat regretul“ în le- liist din Belgia care a durat trei cultural cu Uniunea Sovietică darea unităţii forţelor democra
hoiărîtă şi solidară din partea ţă trainică, prietenească. popoarelor arabe“. gătură cu primirea tăcută de
tuturor statelor participante la populaţia Bagdadului lui W. zile- şi ţările răsăritene“, despre ne- tice. El a declarat că în aproxi
Tratatul de Ia Varşovia. In încheierea declaraţiei se Mai multe personalităţi din Rountree, emisarul S.U.A., Gare
spune că vizita delegaţiei de Bagdad răspund unor întrebări întreprinde o călătorie „de in Congresul a ales organele de cesitatea interzicerii definitive a mativ 40 de prefecturi din Japo
In continuare în declaraţie se partid şi guvernamentale a R.D. ce le-au tost adresate de ziarul formare“ prin unele ţări arabe.
arată că Berlinul occidental a Germane va contribui la întări- >A1 Thawra-< în legătură cu vi. conducere ale partidului şi a a- experienţelor nucleare, despre nia au fost create organizaţii
devenit un serios focar de încor rea continuă a prieteniei între După cum se ştie, în apropie doptat o rezoluţie în problemele încetarea producţiei şi distruge- pentru acţiuni comune ale parti
dare. cele două popoare, la construirea zita lui Rountree. Juristul Ka- rea aeroportului din Bagdad a de politică internă şi externă. rea treptată a rezervelor de ar- delor socialist şi comunist.
socialismului în cele două ţări, mil Gazanchi, care a tost multă me atomice şi cu hidrogen. Ce-
In declaraţie se arată de ase la consolidarea unităţii lagăru avu^ ^oc cu prilejul sosirii lui Rezoluţia adoptată la congres
menea că cele două părţi se pro lui socialismului şi la întărirea vreme exilat în Turcia, scrie că Rountree o mare demonstraţie
nunţă pentru crearea în Europa păcii. vizita lui Rountree tace parte de protest. Reprezentanţii ofi in problemele de politică exter dind în faţa revendicărilor kv Miamoto a subliniat că Parti
centrală a unei zone denuclea- ciali ai Departamentului'de Stat
rizate. dintr-o campanie imperialistă de nă a reafirmat sprijinul acordat sistente şi unanime ale triajori- dul Comunist din Japonia mili
presiuni asupra ţărilor din Ori-
In continuare în declaraţie se de conducerea de dreapta a par- tăţii membrilor de rind ai par tează pentru crearea unei Japo-
subliniază că delegaţia P.M.U.P.
şi delegaţia P.S.U.G. au proce au declarat că Rountree a fost tidului socialist blocului Atlanti- tîdului, congresul a luat de ase- nii democratice independente, iu
oului de nord.
Dezvoltarea industriei de autovehicule întîmpinat de mulţime cu o menea hotărîrea să lupte pentru bitoare de pace şi luptă pentru
ploaie de bulgări de pămînt, cu Totuşi alături de această o- ca guvernul să ducă o politică
dentare, care este in vădită con- *tabairea re-Iadiilor diplomatice
Ş* dezvoltarea comerţului cu de pace, democraţie, indepen
tradicţie cu dorinţa oamenilor R-P- Chineză. denţă şi neutralitate.
muncii belgieni, rezoluţia cuprin-
în R. P. CHINEZĂ ouă stricate 'şi pietre. Ei au de o serie de idei importante ......... ..................-j
confirmat că mulţimea a spart
urmărind realizarea destinderii
PEKIN 16 (Agerpres). — geografice specifice regiunilor geamurile automobilului în care
China Nouă transmite: In loca- din nordul Chinei populare. Ele se afla W. Rountree. internaţionale şi dezvoltarea co Principalele puteri ale NATO continuă să
litatea Huhenot, capitala regiu- vor putea circula pe drumuri laborării paşnice între Est şi
Vest. se opună normalizării situaţiei din Berlin
nii autonome Mongolia interi- lungi acoperite de zăpadă sau Succesul obţinut de P. C. din Indonezia PARIS 16 (Agerpres). — La căi constructive de reglementa
15 decembrie s-au desfăşurat la re a problemei Berlinului, De
oară din Republica Populară pe terenuri nisipoase.
dat Ia un schimb de păreri în Chineză, a început construcţia Construcţia uzinei va fi ter în alegerile pentru organele locale Paris, aproape fără, întrerupere, Gaulle şi Dulles „au constatat
problemele referitoare la : con ţinei uzine care va produce: ca- minată în cursul anului viitor, tratative între oamenii de stat ai că este necesar să se dea dova
strucţia socialistă în R. P. Po mioane, autobuse, remorci plat- iar producţia de camioane, re dă de mare fermitate în acest
lonă şi în R. D. Germană, acti forme şi piese de schimb. morci şi accesorii va începe îna- PEKIN 16 (Agerpres). — circumscripţii electorale din Ja- ţărilor occidentale, sosiţi în ca domeniu“, cu alte cuvinte, se
vitatea celor două partide şi re wa, in circumscripţia electorală pitala Franţei pentru a partici opun prin toate mijloacele în
laţiile reciproce dintre partide, Autovehiculele fabricate în a- inte de intrarea în funcţiune a China Nouă anunţă că la recen lăturării focarului primejdios de
precum şi la problemele actuale ceastă întreprindere vor fi adap tuturor secţiilor. tele alegeri pentru organele lo din Sumatra de sud şi în cir pa la sesiunea ordinară a con încordare internaţională în Ber
tate condiţiilor climaterice şi cale ale puterii în partea cen cumscripţia electorală din R-iru. siliului N.A.T.O. Şeful guvernu linul occidental. După întîlnirea
Pînă acum un an în R. P. trală a Katimantanului (insula lui De Gaulle cu Dulles a fost
Chineză exista doar o singură Borneo), Partidul Comunist din lui francez, De Gaulle, l-a pri dat publicităţii un comunicat
fabrică de autovehicule care pro Indonezia a obţinut cu 150 la In aceste circumscripţii electo mit pe secretarul de stat al oficial.
ducea un singur tip de camion. sută mai multe voturi ca in a- rale voturile au fost împărţite S.U.A., Dulles, cu care a discu
=m : In prirpele,,6 luni .flfe.ac.estui an legerile parlamentare din -1955; Şeful guvernului francez a
iar partidul Maşumî -^"cU'SS primit după aceea pe preşedin
CIAN KAI-ŞI au fost experimentate peşte 40 la sută mal puţine. în modul următor intre cele 4 tat timp de o oră şi jumătate tele Consiliului de Miniştri şi
tipuri de autovehicule. Acum în mari partide: Partidul Comu .diferite, probleme internaţionale. ministru al Afacerilor Externe ai
toate provinciile şi regiunile din Pină in prezent alegerile pen Italiei, Fanlani.
R. P. Chineză, cu excepţia Ti tru organele locale ale puterii au nist din Indonezia — 7.740.000 Agenţia, France Presse anun
betului, se pot produce automo avut loc in 4 circumscripţii e- La Ministerul Apărării Naţio
se plînge lui Eisenhower bile. voturi, partidul naţional din In ţă că în timpul acestei întîlniri nale au avut loc tratative între
donezia — 5.430.000 voturi, par a fost acordată o mare atenţie
tidul Nahdatul Ulama — mai ales propunerilor guvernu
D E L H I 16 ( A g e r p r e s ). — tec stră in şi fă ră v ă rsa re d e 5.350.000 voturi, partidul Ma- lui sovietic în problema Berli-
T A SS tra n sm ite: După cum re sm ge.
lectoralo din Kalimantan, în 5 şumi — 4.160.000 voturi. 1 nului. Dar, în loo de a căuta
la te a ză coresp o n d en tu l din W a C ian K ai-şi recunoaşte că este ;X>aGOöOÜOOC^XXXKXX>rXKXX3Q<X>CXXXXXXXXXXXXXXXXXXiXX>C>OCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXKXXXXXXXXXXZ{JCXiaCXXXXXJaC c c o o o ministrul de Război al Franţei,
sh in gton al săptăm ânalului greu să se com bată această stare Gui'llaumat, ministrul de Război
„ B litz“, C ian K ai-şi a adresat o d e sp irit, intrucit „ea este rus- Intre 17 noiembrie şi 12 decembrie fost puternic zguduit de mişcarea pen rile realizate în urma investiţiilor par- rea unor împrumuturi, dar a refuzat al Germaniei occidentale, Stra-
scrisoare neoficială preşedinte- p ln d itâ în în trea g a insulă". In a avut loc la Washington conferinţa tru independenţă economică şi politi- ticulare ar urma să fie depuse la in- să stabilească suma cu care contri- uss, şi ministrul de Război al
lui E isen h o w er in care se p lîn g e afară de aceasta, accentuarea a- comitetului special ai consiliului orga că din America Latină, au încercat stituţla financiară interamericană cu buie la fondarea ei. Italiei, Segni. Din comunicat,
d e n etră in ic ia re g im u lu i său in cesfei stă ri de sp irit, arată el, nizaţiei statelor americane (O.A.S.) ca prin noi promisiuni demagogice sediul la Washington. Astfel, prin mij- care a fost dat publicităţii după
Taivan. In această scrisoare „ar putea duce la o ex p lo zie [,a conferinţă a fost constituit nu- tratative, reiese că miniştrii au
C ian K ai-şi a tra g e a ten ţia preşe m ai în grozitoare decît cea care examinat propunerile prezentate
dintelui E isenhow er asupra se a a vu t loc la 24 m ai 1957" (e ste cu participarea a 21 de state ameri să-şi refacă poziţiile pierdute în a- locirea acestei instituţii monopolurile mai aşa-numitul „grup de lucru" al de experţi cu privire la consoli
rio zită ţii situ a ţiei din T aivan. El vorba de dem on straţiile anli- cane sub denumirea de „comitetul darea colaborării militare dintre
celor 21“. După cum a precizat iniţia ceastă regiune. nord-americane ar putea continua să comitetului, în competinţa căruia in* cele trei ţări.
îl a v e rtize a ză pe E isenhow er că am erican e de la T aipe — N .R .). torul ei, preşedintele Argentinei, Ku-
\n ca zu l „unei ciocn iri aninate bitschek, conferinţa avea drept scop Poziţia Statelor Unite a fost ex- exploateze după bunul' lor plac bogă- tră pregătirea „măsurilor practice“ în -o —
cu P ekinul", S ta te le U n ite „vor C ian K ai-şi scrie că el nu vede elaborarea unor măsuri menite să îm
trebui să se bizuie pe propriile nici o solu ţie pentru a se ieşi bunătăţească situaţia grea a econo legătură cu toate problemele susmen Creşterea şomajului
lor forfe arm ate", intrucit C ian d in situ a ţia creată. El îi reco miei ţărilor Americii Latine, contri
K a i-şi „nu p oate fi absolu t si- m andă lui E isenhow er, „înainte buind la lichidarea înapoierii econo CONFERINŢA ţionate. în ANGLIA
gu r de lea lita tea ofiţerilor şi sol- de a lua vreo hotărire cu privi- mice a acestora.
daţilor săi sau m ăcar d e leali- re la op era ţiu n ile m ilita re, să Comisia va trebui să prezinte a- LONDRA 16 (Agerpres')1.- —
tafea persoanelor din anturajul trim ită in T aivan m ari forţe ale Discuţiile în cadrul conferinţei ce ceste măsuri consiliului O.A.S. în a- Ministerul Muncii al Marii Bri
său". infanteriei m arine a S.U .A . şi lor 21 s-au dus de fapt între două tanii a anunţat zilele trecute că
a lte u n ităţi, in vederea desfăşu- tabere bine conturate avînd interese junul conferinţei panamericane, care
deosebite: pe de o parte ţările Ameri
CELOR 21 urmează să aibă loc la sflrşitul anu
lui viitor.
Comentînd rezultatele acestei confe
rinţe, multe ziare din America La-
pusă de Dillon, secretar de stat ad- ţiile ţărilor AmericiiLatine. tină subliniază divergenţele profunde
junct al S.U.A., care a propus un In lumina acestor fapte este de ia care s_au !vit !n ca(]rul acestei con-
R eferindu-se la d ecla ra ţiile rării de operaţiuni îm potriva co- ca Latine, iar pe de altă parte, Sla „program" de colaborare interameri- sine înţeles că, aşa cum a declarat ferinţe între Statele Unite si ţările numărul şomerilor din Anglia a
tele Unite. cană, prezentîndu-se ca prieten şi fi- şi presa sud-americană, delegaţii ţă- djn AmerjcaUfin2 prccum şi ne_ atins în luna noiembrie 536.000,
ră zb o in ice ale lui D u lles fa ţă de m uniştilor . lantrop a! vecinilor de sud ai S.U.A. adică cu 22.000 mai mult decît
Z ia ru l „ B litz" sc rie că in Ţările latino-americane tindeau să rilor latino-americane au fost deza- mul)urtl!rea tăriIor din America La_ în luna octombrie. Purtătorul
R epublica P opulară C hineză, obţină un ajutor economic din par Acest program prevede inlensifica- de cuvînt ai Ministerului Mun
cercu rile a u to riza te s-a su blin iat tea S.U.A., care să le permită com rea penetraţiei capitalului american în cii a recunoscut că, şomajul în
Cian K ai-şi scrie că „D ulles că in tim p ce la V a rşo via con- baterea dificultăţilor economice extrem aceste ţări şi adîncirea dependenţei măg.ţi de cuvîntarea Iu. Dillon. Cu- tină fnlegălură C(Jpoli(icaecononli. Anglia a atins cel mai înalt
tinuă tra ta tivele chino-am erica- de acute. lor faţă de Statele Unite. vîntările acestor delegaţi au oglindit nivel în luna noiembrie, nivel
supraapreciază valoarea arm atei ne, „P entagonul în tăreşte Tai profunda indignare a acestora, mani că a S.U.A. Un ziar uraguayan scrie care nu a mai fost atins din
van u l, tran sform în du -l intr-un Statele Unite, al căror prestigiu ° Dillon a propus crearea unei in- festată în numeroase critici la adre- printre altele că această conferinţă a anul 1947.
n a ţio n a liste, in tim p ce T aivan u l „G ibraltar am erican'1 stituţii financiare interamericane, dar dovedit „şubrezenia relaţiilor intera
dCtXXX OOOOOOOOCXXXXÎOCOOOCCC a ţinut să sublinieze că principalul sa politicii economice externe a mericane“.
nu se sim te de fel p reg ă tit pen- mijloc do refacere a economiei Ame S.U.A.
ricii Latine, precum si al lichidării
tru un ră zb o i de anvergură". înapoierii economice a acestei regiuni
ar trebui să fie investiţiile particu-
C aracterizind situ aţia care dom
lare. Conform propunerii lui, venitu-
n eşte in rin du rile a rm a tei sale, Ţările Americii Latine au insistai! IOOOC 300CC00000C5000CXÎ000CO
Cian K a i-şi citea ză in scrisoare
asupra necesităţii unui împrumut de|
date despre m oralul soldaţilor stat (lin ',artea S'U A ln aceste con- JOI 18 DECEMBRIE 1958
diţil delegaţia Statelor Unite a accep-
şi ofiţerilor săi. P o trivit acestor Sp ec ta c ole cinem atografice
lat crearea unei bănci pentru acorda-
d a te, unul din trei so ld a ţi cian-
knişişti este „neleal“ faţă de re
gim u l cian kaişist. U nica soluţie, ooocooc>3co ocx>K >aooosG €xxxxxxxjooooooooococooooiooc> DEVA: Pavel Korceaghin. ALBA IU- brazi. PETROŞANI: Idolul de sare)
a ra tă C ia n K a i-şi, ar fi „re în LIA: O întîlnire la Benderatli; Pe Do Călătprie peste trei mări. SIMERIA:
noirea efectivu lu i a rm a tei in pro Viaţafruntaşului comunist nul liniştit. ILIA: Neamul Gherac.ilor. Dincolo de brazi. LONEA: Gasa în
p o rţie d e 8 0 —90 la sută". „Insă Alcortadin Paraguay BRAD: Surorile. HAŢEG: Bravul sol care locuiesc. ZLATNA: Serenada me
acest lucru este irea liza b il, con dat Sweik. SEBEŞ: La ordinele dum xicană. TEIUŞ: Prologul. APOLDU DE
tin u ă el, intrucit localn icii au o este în primejdie neavoastră. ORĂŞT1E: Dincolo de SUS: Taifun la Nagasaky. BARU
atitu din e extrem de nepriete MARE: Trepte abrupte.
nească faţă de guvernul naţio
n alist şi nu vor să se înroleze fRţ W i II §
in arm ată". BUENOS AIRES 16 (Ager- După cum' arată ziarul „La PROGRAMUL I: 6,25 Muzică uşoa- populară romînea’scă 17,00 Interpreţi
C ian K ai-şi, scrie săptăm âna ră; 7,30 Jocuri populare romîneşti; de operă din ţări de democraţie popu
preş).. — TASŞ anunţă : Poliţia Hora“ autorităţile din Paraguay 9,00 Muzică din opere; 10,00 Muzică lară; 17,30 „Rapsodia Romînl“; 19,15
lul „ B litz" , recu n o a şte in scri populară romînească; 10,30 Muzică de Destine contemporane — reportaj de
soarea a d resa tă lui E isen h ow er din Paraguay supune la torturi încearcă astfel să intimideze cla- estradă; 12,00 Din cele mai cunoscute Pop Simion; 20,00 De toate, pentru
că „este problem atic dacă poate valsuri; 12,35 Melodii populare romî toţi; 20,30 Muzică uşoară; 21,30 Din
a vea în credere in m u lţi con du sălbatice pe Alfredo Alcorta, sa muncitoare şi să o silească să neşti; 14,00 Concert de estradă; 15,10 repertoriul taragotistului Iosif AAilu;
cători ai guvernului său şi ai Concert de.muzică populară rusă; 15,45 21,45 „Părinţi şi copii"; 22,00, Seară
gom indanului“. P o trivit spuselor membru al C.C. al Partidului renunţe la lupta pentru liberta- Poemul viitorului; 16,00 Concert de de muzică de cameră; 23,15 Muzică co
lui Cian K ai-şi, m u lte persoan e muzică din opere; 16,40 Muzică uşoa rală clasică; 23,40 Muzică populară
Cind popoarele sărbătoreau victoria asupra Germaniei hitleriste, la r„Ceocmenutn. iDstupdăin Paraguay, aarensutn„a-t t,e.a şi ind,epend,en. ţ,a ppat.r.ie.i „sal.e. ră; 18,05 „Almanah ştiinţific"; 19,45 romînească.
din anturajul său îm părtăşesc Pctsdam s-a întrunit conferinţa şefilor de guverne ai Uniunii Sovietice, cum s-a mai Transmisie din,sala Ateneului R.P.R.
punctul de vedere al com unişti S.U.A. şi Angliei cu scopul de a elabora o politică comună faţă de Ger 1 a concertului Orchestrei simfonice Ra BULETINE DE ŞTIRI: 5.00:6,00:
mania postbelică. Printre altele acordul prevedea pentru Germania, dezar dio; 22,30 Cîntece şi jocuri populare 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
lor in p roblem a T aivatiu lu i şi marea totală şi demilitarizarea, interzicerea propagandei naziste şi milita ţ’at, Alcorta se află-în inchisoa- Ziarul cheamă opinia publică din 20,00; 22,00; 23,52 (programul I),
riste şi altele. Dar iată că guvernul de la Bonn nu ţine seama de voinţa
consideră că această problem ă popoarelor şi cu ajutorul militar al S.U.A. se înarmează în vederea unui rea din oraşul Asuncion. Viaţa America Latină, şi din întreaga
nou război.
lui Alcorta se află în primejdie, lume să protesteze cu rninie im-
Au fost de asemenea arestaţi p'a- potriva •samavolniciilor autori-
trioţii Maiden şi R o j» din Pa- tsti|or df ,p araguay ; sa „
raguay. In urma maltratărilor ,
sălbaticei la care a fost supus, pionunţe pentru eliberarea lui
ar fi pu tu i fi de m ult re zo lva tă In foto: . Rachete• americane „Honest John“ livrate pentru armata vest- Rojas şi-a pierdut aproape ve- Alcorta şi a celorlalţi •deţinuţi romîneşti. PROGRAMUL 11: 14,07 Me- 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00; (pro
de chinezii în şişi fără un am es-
germană care face parte din N.A.T.O ¦derea,. . • politici. lodiij populare romîneşti; 16,15 Muzică gramul 11).
Redacţia şi administraţia zlanilui str. G Martie nr. 9, Telefon; 1Ş81 1 8 9 ,/5. Ţaxa pltitită ln numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P I . I R m Mo :»ku doi ti nnwinhrie 1y 19. — lip a n ii: Întreprinderea Poi'yratu-A, i MAI" — Deva.