Page 59 - 1958-12
P. 59
P R O ! ET MU D IN T O A T E Ţ Ă R I L E , U N I Ţ I - V A I
! Anul X Nr. 1243 Joi 18 decembrie 1958 4 pagini 20 bani
Si N l\NY HMl P I I M A IR IE A
VĂ PREZENTĂM Z I L E I D E 30 D E C E M B R I E
> 0 0 0 0 0 0 0 0 -OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o g w :
Muncitori fruntaşi
de la ŞI A CONFERINŢEI REGIONALE de PARTID
semicocserla Cu planul anual îndeplinit In tezele raportului
din Călan
H arnicii mineri din bazinul, carbonifer al fabrici, au constatat cu satisfacţie că au acumu lui N. S. Hruşciov „Ci Rezultatele dezvoltării iploulfipIi
NICOLAE TIMOFTE Văii Jiului, întîmpină ziua de 30 Decem lat peste plan o economie de 356.000 lei. frele de control ale dez UJ.5.5. îi silflil cinci sui
prim-încălzitor la bateria Ii-a. brie şi Conferinţa regională de partid cu cel mai voltării economiei na
In luna noiembrie colectivul preţios dar al lo r: îndeplinirea planului anual S-au evidenţiat în mod deosebit tovarăşii Ni ţionale a U.R.S.S. pe şi sarcinile creşterii « fim
acestei baterii şi-a depăşit norma la extracţia de cărbune pe întregul bazin, cu 15 colae Borca, Traian Nichiîor, Elisabeta Cristea, anii. 1959—1965“ se prevede lărgi o producţiei agricole
zile înainte de termen. Nicolae Petrea şi alţii. rea bazelor , metalurgice prin valo
cu 4,8 la sută. Avîntul şi însufleţirea cu care au lucrat, au fă rificarea minelor de fier din regiu R a p o r tu l prezentat de N. S . H ruşciov
cut ca producţia anului 1958 să fie cu 6,9 la F. CHIRUŢA corespondent' nea anomaliei magnetice Kursk, In
sută mai mare decît cea a anului 1957. In ce pri acest raion au loc acum mari lu la p le n a r a C. C. al P oC .U .S .
veşte productivitatea muncii, numai pe 11 luni k crări de construcţii. In primii doi
din 1958, a fost cu 9,4 Ia sută mai mare decît ani va fi construită cariera de la
cea realizată în întreg anul 1957. C olectivul de muncitori şi tehnicieni al între Lebedinsk. IN CLIŞEU: Un exca
prinderii regionale de electricitate Hune vator cu patru cupe e'xecutînd lu
La obţinerea acestor realizări au contribuit doara — Deva raportează îndeplinirea planului crări de decupare la . mina Lebe
în mod deosebit colectivele minelor Uricani, Lo- anual Ia data de 10 decembrie 1958, adică cu
nea şi Petrila care şi-au realizat planul anual 21 de zile înainte de termen. dinsk, MOSCOVA (Agerpres) TASS anun Ga rezultat al acestor măsuri, produc
înainte de termen. ţă : La 15 decembrie la Moscova s-a ţia agricolă globală, în ansamblu, pe anii
Această realizare a fost posibilă ca urmare a ...iiiJ..'I¦'in¦rrniWTmTJii-jmiiiiiuiinppmaimM» deschis plenara Comitetului Central al 1954-1958 s-a cifrat în medie în expre
k întreţinerii în bună stare de funcţionare a agre Partidului Comunist al Uniunii Sovieti sie valorică la peste 400 miliarde de
gatelor energetice şi a folosirii raţionale a ca Salul Sîniandrei — ce. N. S. Hruşciov, prim secretar al ruble anual, în comparaţie cu 300 mi
C olectivul de muncă al fabricii „1 Mai" Pe- pacităţii de producţie în centrala proprie Gura- C.C. ai P.C.U.S., a prezentat la ple liarde ruble în anii 1949-1953 (în pre
treşti şi-a îndeplinit planul anual Ia toţi complect colectivizat nară raportul: „Rezultatele dezvoltării ţuri comparabile).
indicii în ziua de 16 decembrie a.c. Cu această barza, precum şi a unei bune întreţineri a reţe agriculturii U.R.S.S. în ultimii cinci
ocazie, muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei lei de transport şi distribuţie a energiei electrice. In ul-tirp.nl tim p ,. gospodăria ani şi sarcinile creşterii continue a N. S. Hruşciov a declarat că grupul
agricolă colectivă din satul Sin- producţiei agricole". antipartinic al lui Malenkov, Kagano-
Vrednicul colectiv al I.R.E.H. Deva închină tandrei, raionul Hunedoara, s-a vici, Molotov, Bulganin, Şepilov care
acest rezultat, Conferinţei regionale de partid. dezvoltat deosebit de mult, atit N. S. Hruşciov a arătat în raportul a încercat să împiedice înfăptuirea ho-
din punct de vedere al număru său' că, în mod evident lucrările ple tărîrilor plenarei din septembrie şi ale
In urma dezbaterii Documentelor plenarei din 26-28 noiembrie lui de membri, cit şi din punct narei vor constitui o dare de seamă Congresului al XX-iea al particluiui, să
de vedere econornieo-organitZ'a- politică a partidului în faţa poporului revizuiască linia generală leninistă a
Măsuri teh n ico -o rg an izato rice eficiente toric. în ceea ce priveşte situaţia agriculturii. partidului în problemele fundamentale
El a subliniat însemnătatea celor cinci ale dezvoltării ţării, a suferit un eşec
uMIL' BUDIU întreprinderea noastră produce o ALEXANDRU KATONA nitul de Rovinari, economisindu-se ast Succesele înregistrate de co ani care au trecut de la plenara din ruşinos. In ultimii ani aceşti oameni
şef de schimb la bateria IH-a. serie de piese din material refractar inginer fel circa 150.000 leg. material lemnos lectivişti au constituit un stimu septembrie 1953 a C.C. al P.C.U.S., s-au împotrivit cu încăpăţînare înfăptu
luna trecută sem!cocsarii acestei pentru oţelăriile din Hunedoara. Pen anual. S-a arătat de asemenea că re lent mobilizator pentru toţi ţă care constă în aceea că, datorită mă irii celor mai importante măsuri în do
tru a veni în sprijinul oţelarilor, imn- întreprinderea Ceramica Baru Mare buturile pe diferite faze de fabricaţie ranii muncitori întovărăşiţi din surilor luate de partid, s-au dezvoltat meniul agriculturii şi prin aceasta au
citorii din întreprindere s-au străduit pot fi reduse cu peste 10 la sută stă- sat care, oonvingîndu-se că tre forţele orînduirii colhoznice, au , fost frînat dezvoltarea economiei sovietice.
mai multe, mai bune şi niai ieftine. bilindiijSe concret ce trebuie făcut pen cerea la forma superioară de puse în valoare rezervele ci şi s-au Ei au luptat împotriva politicii parti
să îmbunătăţească continuu calitatea Pentru realizarea angajamentelor s-au tru aceasta. muncă în comun — gospodăria creat condiţii reale, pentru rezolvarea dului în domeniu) valorificării de noi
produselor. Noi ştim că, livrînd piese făcut o serie de propuneri de măsuri colectivă — le asigură venituri sarcinii creării unei ahundenţe de pro pămînturi. Dar, a spus N. S. Hruşciov,
refractare de bună calitate contribuim tehnico-organizatorice. Astfel s-aii fă Organizaţia de partid şi comitetul şi mai mari, au hotărit să se duse agricole şi a realizării unei pro- tocmai prin valorificarea pămînturilor
-la^obţmcrea unei {producţii -de. oţel. cut propuneri de înlocuirea materiale dje întreprindere., anaUzhul, .'propunerile, ductivjtăţLmal. marj a muncii în agri înţelemte Uniunea. Sovielică a mărit
mat mare şi dé calitate mai bună. lor scumpe cu altele mai ieftine, de a ajuns la concluzia că aceste măsuri înscrie în gospodăria colectivă. cultură; considerabil producţia şi colectările de
creşterea productivităţii muncii şi de vor determina în anul viitor reducerea cefeffle. Ei s-au opus noului sistem de
De curînd, în cadrul întreprinderii reducerea preţului de cost. S-a propus cil 1,5 la sută a preţului de cost şi o Aşa se face că pînă în ziua de Analizînd calea parcursă în decurs planificare în agricultură şi tocmai a-
noastre au fost dezbătute sarcinile înlocuirea materiei prime (degresantul) creştere simţitoare a productivităţii de cinci ani, N. S. Hruşciov a spus că cest nou sistem a permis să se folo
proiectului dé plan pe anul 1959,, pre adus de la Azuga, cu deşeuri refrac mumii. 17 decembrie, toate cele 87 fa în preajma anului 1953 situaţia în a- sească mai raţional posibilităţile lo
zentate în expunerea tovarăşului Gh. tare. din regiune, făctndu.se economii gricultura U.R.S.S. era grea. Deşi în cale.
de 300 lei pe tona de materie pr'imă. In acest fel, noi • vom 'Contribui la milii de întovărăşiţi şi-au înain acea vreme colhozurile şi sovhozurile
Gheorghiu-Dej la plenara C. C. al Pentru secţia sobe de teracotă s-a pro mărirea producţiei de oţel şi fontă, îşi vindecaseră rănile pricinuite de răz Grupul antipartinic al lui Malenkov,
P.M.R. din 26—28 noiembrie. Din ex pus înlocuirea arderii teracotei cu iraducind în viaţă sarcinile trasate de tat cereri, de a intra în gospo boi, nivelul producţiei atins de ele nu Kaganovici, Molotov, Bulganin, Şepi
punere d reieşit că trebuie să crească Ierni, prin gaze de gazbgen din lig plenara din noiembrie a C.C. al P.M.R. putea satisface nevoile ţării — creşte lov, a declarat N. S. Hruşciov, a în
producţia de oţel cu 38 la sută, faţă pentru îndeplinirea planului de stat pe dărie. Acum, gospodăria agri rea producţiei agricole a fost frînată. cercat să înăbuşe mişcarea patriotică
anul 1959. In anii 1948-1953 nu au crescut nici iniţiată de colhozurile şi sovhozurile
dé '1958. Pornind de la această sar colă colectivă cuprinde 185 fa recoltele globale, nici colectările de ce fruntaşe în vederea unui avînt cît mai
cină, muncitorii, tehnicienii şi inginerii reale, nu a crescut nici producţia dc rapid al creşterii animalelor, pentru
milii cu peste 800,ha., teren.. lapte, iar producţia de carne a fost sub ajungerea din urmă a S.U.A. în ceea
nivelul anului 1940. Neconcordanţa ce priveşte producţia animalieră pe cap
Prin aceasta, visul comunişti dintre dezvoltarea industriei şi agricul de locuitor. Această mişcare a fost
turii putea să frîneze creşterea continuă susţinută de întregul popor şi a şi dat
lor din Sîntandrei a fost înfăp a industriei socialiste, creşterea bună
stării oamenilor muncii, înaintarea rezultate pozitive. Membrii grupului
tuit. Toţi ţăranii muncitori din ţării spre comunism. s-au împotrivit desfiinţării livrărilor o-
bligatorii de produse către stat de că
sat au devenit colectivişti. N. S. Hruşciov a amintit că pentru tre gospodăriile colhoznicilor, muncito
a soluţiona problemele economice de rilor şi funcţionarilor. Or, tocmai aceas
baterii şi-au depăşit norma de noştri au hotării ca în anal viitor osebit de importante aie dezvoltării a- tă măsură a stimulat activitatea crea
griculturii, Partidul Comunist al Uni toare a ţărănimii colhoznice, colectările
producţie cu 7,3 procente. să-şi sporească eforturile pentru a unii Sovietice a restabilit principiul de produse animaliere nu numai că nu
cointeresării materiale a colhoznicilor, s-au micşorat, ci, dimpotrivă, au crescut
„O zi a păcii“produce piese refractare, pentru oţelărie a întărit colhozurile şi sovhozurile cu considerabil.
-m = cadre de conducere şi specialişti, iar
Comitetul regional de luptă gospodăriile agricole au căpătat sute Molotov, Kaganovici, Yinienkov şi alţii
In fruntea întrecerii pentru pace, Consiliul regional de mii de tractoare şi milioane de alte a spus N. S. Hruşciov s-au dovedit a
diferite maşini. A fost introdus un nou fi oameni care nu înţeleg problemele
A.R.L.U.S., împreună cu Comi sistem de planificare care a dat cîmp agriculturii, ei au avut o atitudine gre
liber iniţiativei colhoznicilor. In ţară au şită faţă de ţărănime considerînd-o ca
C o lectivu l d e m uri crea ză la m on taje ghe Dănescu, Adam tetul regional U.T.M., Comitetul fost valorificate zeci de milioane de o forţă ce opune rezistenţă construcţiei
C ozm escu şi alţii. regional al femeilor şi Secţia de hectare de noi pămînturi, au fost re socialiste. Această linie falsă, faţă de
tori, in gin eri şi d e tucerie, şi-a d e învăţămînt şi cultură a Sfatului organizate staţiunile de maşini şi trac colhozuri şi colhoznici, contrară con
M em brii acestei popular regional organizează în toare, a fost introdus un nou sistem cepţiilor lui Lenin. a dus în practică
hnicieni de. la U zi- p ă şit plan u l cu 33 brigăzi, care lucrea ziua de 21 decembrie în toate ai colectărilor de produse agricole. la acea situaţie grea din agricultură
z ă în contul anului căminele culturale de (a sate „O care s-a creat în, preajma anului 1953.
i „ V ic to r,ia “ -G â la n , ¦la , s u tă , s itm n d u - s e viitor, sîn t hotărîţi zi a păcii", cu scopul de a in
să m uncească pe forma. masa largă a ţăranilor
ţîm p in ă cu n o i suc- ¦ în .fr.untea în trecerii m ai departe cu ace muncitori despre principalele
laşi a vîn t pentru a acţiuni şi succese din acest an
se ziu a d e 30 D e- so cia liste iar în p ri obţine noi succese ale mişcării mondiale pentru
pace şi în primul rînd ale
m brie si C onferim m ele 10 zile din şi a-şi p ă stra locul U.R.S.S., pentru destinderea în
cordării internaţionale.
regională de par-' lu n a , decem brie a de fru n taşi în în tre
Se va expune conferinţa „Lu
i. A n g a ja ţi in în: re a liza t o d e p ă şire cerea socialistă. pta consecventă a lagărului so
I. CRAŞCA cialist în frunte cu U.R.S.S.
zcerea socialistă, m edie de 10 la su corespondent pentru menţinerea şi apărarea
păcii în lume".
obţin rezu lta te tă. L a obţinerea a-
Conferinţele vor fi urmate de
n ce in ce m ai Im cestor succese au programe artistice care vor cu
oase. A stfel, în lu- con tribu it in m od prinde recitări şi cîntece închi-,
i noiem brie, briga- deosebit tovarăşii nate luptei popoarelor pentru
i com unistului E- Ştefan Torok, G heor pace.
il ¦N e g r e a , c a r e lu -
3B!85=
Arfişfi ai Teatrului de stat din Petroşani Comiirdstăl Ludovic ,N. S. Hruşciov a arătat că propune
Gurcă lucrează la 'ate
decorafi cu ordine şi medalii lierul de modelărie a
U.R.U.M. Petroşani. E.
Este binecunoscută oamenilor cent a fost decorat cu ordine şi întovărăşirile, contracteazăagricole rile iui Molotov, de exemplu, ca fiecare
xecutînd modele pen regiune să se aprovizioneze cu cartofi
muncii din regiunea Hunedoara medalii pentru merite deosebite, tru turnătorie, îşi depăşeşte lunar
norma in medie cu 25—30 la sută. din producţie proprie şi cota parte a
activitatea şi aportul adus de un colectiv de cadre artistice şi ou statui mari de cerealecantităţi
IN CLIŞEU,";.. Modelatorul Gurca împrumutului ;de 'stat să fie- sporită la
colectivul Teatrului de stat din tehnico-administrative de la Tea verificînd dimensiunile unui model.•* sate,' împingeau colhozurile spre o to
Petroşani în cei 10 ani de exis trul de stat „Valea Jiului“.- tală ruinare, înrăutăţeau ştirea de spi
rit politică a colhoznicilor. S-au pre
tenţă şi muncă rodnică pusă în Astfel, s-a conferit „Steaua Re In regiunea noastră, întovără cent s-a hotărît contractarea cu. zentat şi multe alte propuneri care de
fapt subminau agricultura.
slujba artei şi culturii noi, so publicii Populare Romîne“ cla şirile agricole în car.e au avut statul a 3.700 kg. grîu şi 2.400
Caracterizînd succesele realizate de
cialiste. sa V-a tovarăşului Ion Petro- ioo pînă acum adunări generale, kg. porumb din recolta anului
(Continuare în pag. 3-a)
Teatrul minerilor din Valea vici, 'directorul teatrului, Ordi ! 66 au hotărît să încheie contracte 1959. . ., . ,,, .
SERI LITERARE
'Jiului este cunoscut azi pînă în' nul Muncii clasa IlI-a? actori jy Săptămîna cărţii pentru "a vinde sfatului peste Cantitatea contractată nu e
Cu ocazia „Săptămînii cărţii ro-(
cele mai îndepărtate colturi ale lor Ana Solda, Dumitru Solum- 1.100.000 kg. grîu şi porumb din deloG lipsită de .importanţă dacă mîneşli“, ieri la Hunedoara, in salaţ
' teatrului nou, a avat loc seară li-1
regiunii noastre, prin sutele de beanu, Gheorghe Iordănescu şi In cadrul „Săptămînii cărţii carbonifere Teliuc şi Ghelar. Ca recolta anului viitor. ¦ r: ţifişm.seama de numărul mic de ierară în cadrul căreia au luat cu-'
romîneşti" biblioteca clubului t virilul şi au 'citit din lucrările' lor\
speciacole, de un înalt nivel ar Ioan Pavlescu; Medalia Mun „Alexandru Sahia” din Hunedoa Deva şi Petroşani s-au organizat In coloanele ziarului am rela hectare însamînţăte cu grîu şi >scriitorii Francisc Munteanu, Dan<
ra a organizat o expoziţie cu o- >Gheorghe şi Nicolae Deleanu.
tistic, pe care le-a prezentat în cii: directorului adjunct Iosif pere aie scriitorilor noştri. Prin bazare ale cărţii. ‘ tat deşpre hotărîrea luată!de.în de cele care vor fi cultivate în
tre cărţile expuse' se pot vedea La Deva manifestarea literară, la^
decursul unui deceniu. Peleş, actorului Iustin Han'docâ, „Opere" de Miron Gostin, „Frea tovărăşirii din .Sîntandrei,, Ra- primăvară cu porumb. , care vor participa aceiaşi scriitori
mătul luminii" de Dumitru Afmăş va avea loc azi, 18 decembrie ore-{
Printr-un decret ăl Prezidiu tîmplarului Ladislau Satană şi şi M. Mancaş, „Poezii“ de George De curînd biblioteca clubului poltu Mare, Rapolţel şi dia.altp , i le .18, în sala festivă a şcolii me-
Coşbuc, „Trecut întunecat" de „Alexandru Sahia“ din Hune <dii „Decebal", iar la Petroşani îM
lui Marii Adunări Naţionale, re- < maşinistului ’Alexandru S’zabo. Ion Pas, „Cerul începe la etajul unităţi de a contracta cantităţi ' La Şibcî >ziua de 19 decembrie orele 18, ln\
III" de Francisc Munteanu şi 1sala A.S.l.T.
L E C T O R A T P E N T R U P Ă R IN Ţ I altele. Cititorii hunedefreni au doara a fost înzestrată cu cărţi însemnate de g'rîu şi porumb. Şi . întovărăşirile „30 Decem
posibilitatea ca înainte de a îm în valoare de 7.356 lei. Numă brie“ din Şi bot, „Nicolae Băl-'
De curînd sufiliaia' S.R.S.0. re sînt aşteptate cu viu interes prumuta cărţi să viziteze aceas rul volumelor existente se ridi Acţiunea patriotică de asigu cescu“ din Balomîr, precum şi
din Haţeg, în co' !borare cu sec de către auditori::„Legătura din tă expoziţie bine organizată. ca la 5d.446. rare a fondului central de, pro cele. două întovărăşiri din satul
ţia raională de învăţămînf şi tre şcoală şi -familie“,- „Din is duse agricole aii sfatului consti Aureii Vlaicu.au hotărît să con
cultură, a înfiinţat un lectorat toricul Ţării Haţegului“,- „Sum Expoziţii ale cărţii romîneşti In anul acesta pînă Ia 15 de tuie o preocupare şt pentru înto tracteze cu statul însemnate can
să pregătim copiii pentru viaţă“, s-au deschis şi la uzina „Victo cembrie, pe fişele bibliotecii s-a vărăşirile din !raionul Orăştie.
„Din experienţa unei întovărăşiri ria" — Călan şi exploatările •înregistrat un număr de 1.683
fruntaşe“, „Prevenire;, şi comba cititori care au împrumutat In comuna Vinerea tităţi 'de grîu şi porumb. Cu pri
terea cancerului“ etc. i 1.370 volume. Se mai pot adău
pentru părinţi, programîndu-se ga cititorii de la cele peste 30 lejui recentelor, adunări générale
NICU SBUCHEA biblioteci volante din secţiile La întovărăşirea „Sîmpul pîi- : ce au avut- loo, • întovărăşiţi! au
cicluri de conferinţe pe teme pe combinatului şi tabăra nr. 1 a nii" din Vinerea,- care .numără '
corespondent tineretului. doar 36 :familii, cu o suprafaţă încheiat contracte pentru 16.992
dagogice, ştiinţifice, medicale, de 1’4 hectare teren arabil, îri- kg. grîu şi 10.620 kg. porumb
literare şi istorice. :-v.-
Iată cîteva din conferinţele ca- tr o adunare generală ţinută re- din recolta anului viitor.