Page 59 - 1958-12
P. 59

P R O ! ET MU D IN T O A T E Ţ Ă R I L E , U N I Ţ I - V A I

! Anul X Nr. 1243                                                Joi 18 decembrie 1958                                                4 pagini 20 bani

                                                                 Si N l\NY HMl P I I M A IR IE A

VĂ PREZENTĂM Z I L E I D E 30 D E C E M B R I E
                                       > 0 0 0 0 0 0 0 0 -OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o g w :
Muncitori fruntaşi
         de la                         ŞI A CONFERINŢEI REGIONALE de PARTID

  semicocserla                                                   Cu planul anual îndeplinit                                                                                         In tezele raportului
   din Călan
                                                H arnicii mineri din bazinul, carbonifer al          fabrici, au constatat cu satisfacţie că au acumu­                              lui N. S. Hruşciov „Ci­                                  Rezultatele dezvoltării iploulfipIi
        NICOLAE TIMOFTE                                Văii Jiului, întîmpină ziua de 30 Decem­      lat peste plan o economie de 356.000 lei.                                      frele de control ale dez­                                 UJ.5.5. îi silflil cinci sui
prim-încălzitor la bateria Ii-a.               brie şi Conferinţa regională de partid cu cel mai                                                                                    voltării economiei na­
 In luna noiembrie colectivul                  preţios dar al lo r: îndeplinirea planului anual         S-au evidenţiat în mod deosebit tovarăşii Ni­                               ţionale a U.R.S.S. pe                                     şi sarcinile creşterii « fim
acestei baterii şi-a depăşit norma             la extracţia de cărbune pe întregul bazin, cu 15      colae Borca, Traian Nichiîor, Elisabeta Cristea,                               anii. 1959—1965“ se prevede lărgi­                            o producţiei agricole
                                               zile înainte de termen.                               Nicolae Petrea şi alţii.                                                       rea bazelor , metalurgice prin valo­
         cu 4,8 la sută.                        Avîntul şi însufleţirea cu care au lucrat, au fă­                                                                                   rificarea minelor de fier din regiu­                     R a p o r tu l prezentat de N. S . H ruşciov
                                               cut ca producţia anului 1958 să fie cu 6,9 la                                              F. CHIRUŢA corespondent'                  nea anomaliei magnetice Kursk, In
                                               sută mai mare decît cea a anului 1957. In ce pri­                                                                                    acest raion au loc acum mari lu­                               la p le n a r a C. C. al P oC .U .S .
                                               veşte productivitatea muncii, numai pe 11 luni                              k                                                        crări de construcţii. In primii doi
                                               din 1958, a fost cu 9,4 Ia sută mai mare decît                                                                                       ani va fi construită cariera de la
                                               cea realizată în întreg anul 1957.                     C olectivul de muncitori şi tehnicieni al între­                              Lebedinsk. IN CLIŞEU: Un exca­
                                                                                                             prinderii regionale de electricitate Hune­                             vator cu patru cupe e'xecutînd lu­
                                                  La obţinerea acestor realizări au contribuit       doara — Deva raportează îndeplinirea planului                                  crări de decupare la . mina Lebe­
                                               în mod deosebit colectivele minelor Uricani, Lo-      anual Ia data de 10 decembrie 1958, adică cu
                                               nea şi Petrila care şi-au realizat planul anual       21 de zile înainte de termen.                                                  dinsk,                                                      MOSCOVA (Agerpres) TASS anun­                Ga rezultat al acestor măsuri, produc­
                                               înainte de termen.                                                                                                                                                                            ţă : La 15 decembrie la Moscova s-a          ţia agricolă globală, în ansamblu, pe anii
                                                                                                        Această realizare a fost posibilă ca urmare a                                       ...iiiJ..'I¦'in¦rrniWTmTJii-jmiiiiiuiinppmaimM»  deschis plenara Comitetului Central al       1954-1958 s-a cifrat în medie în expre­
                                                                                   k                 întreţinerii în bună stare de funcţionare a agre­                                                                                       Partidului Comunist al Uniunii Sovieti­      sie valorică la peste 400 miliarde de
                                                                                                     gatelor energetice şi a folosirii raţionale a ca­                              Salul Sîniandrei —                                       ce. N. S. Hruşciov, prim secretar al         ruble anual, în comparaţie cu 300 mi­
                                                C olectivul de muncă al fabricii „1 Mai" Pe-         pacităţii de producţie în centrala proprie Gura-                                                                                        C.C. ai P.C.U.S., a prezentat la ple­        liarde ruble în anii 1949-1953 (în pre­
                                                       treşti şi-a îndeplinit planul anual Ia toţi                                                                                  complect colectivizat                                    nară raportul: „Rezultatele dezvoltării      ţuri comparabile).
                                               indicii în ziua de 16 decembrie a.c. Cu această       barza, precum şi a unei bune întreţineri a reţe­                                                                                        agriculturii U.R.S.S. în ultimii cinci
                                               ocazie, muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei  lei de transport şi distribuţie a energiei electrice.                             In ul-tirp.nl tim p ,. gospodăria                     ani şi sarcinile creşterii continue a           N. S. Hruşciov a declarat că grupul
                                                                                                                                                                                    agricolă colectivă din satul Sin-                        producţiei agricole".                        antipartinic al lui Malenkov, Kagano-
                                                                                                        Vrednicul colectiv al I.R.E.H. Deva închină                                 tandrei, raionul Hunedoara, s-a                                                                       vici, Molotov, Bulganin, Şepilov care
                                                                                                     acest rezultat, Conferinţei regionale de partid.                               dezvoltat deosebit de mult, atit                            N. S. Hruşciov a arătat în raportul       a încercat să împiedice înfăptuirea ho-
                                                                                                                                                                                    din punct de vedere al număru­                           său' că, în mod evident lucrările ple­       tărîrilor plenarei din septembrie şi ale
                                                      In urma dezbaterii Documentelor plenarei din 26-28 noiembrie                                                                  lui de membri, cit şi din punct                          narei vor constitui o dare de seamă          Congresului al XX-iea al particluiui, să
                                                                                                                                                                                    de vedere econornieo-organitZ'a-                         politică a partidului în faţa poporului      revizuiască linia generală leninistă a
                                               Măsuri teh n ico -o rg an izato rice eficiente                                                                                       toric.                                                   în ceea ce priveşte situaţia agriculturii.   partidului în problemele fundamentale
                                                                                                                                                                                                                                             El a subliniat însemnătatea celor cinci      ale dezvoltării ţării, a suferit un eşec
            uMIL' BUDIU                   întreprinderea noastră produce o                           ALEXANDRU KATONA                 nitul de Rovinari, economisindu-se ast­          Succesele înregistrate de co­                         ani care au trecut de la plenara din         ruşinos. In ultimii ani aceşti oameni
 şef de schimb la bateria IH-a.        serie de piese din material refractar                                    inginer               fel circa 150.000 leg. material lemnos        lectivişti au constituit un stimu­                       septembrie 1953 a C.C. al P.C.U.S.,          s-au împotrivit cu încăpăţînare înfăptu­
luna trecută sem!cocsarii acestei      pentru oţelăriile din Hunedoara. Pen­                                                          anual. S-a arătat de asemenea că re­          lent mobilizator pentru toţi ţă­                         care constă în aceea că, datorită mă­        irii celor mai importante măsuri în do­
                                       tru a veni în sprijinul oţelarilor, imn-              întreprinderea Ceramica Baru Mare        buturile pe diferite faze de fabricaţie       ranii muncitori întovărăşiţi din                         surilor luate de partid, s-au dezvoltat      meniul agriculturii şi prin aceasta au
                                       citorii din întreprindere s-au străduit                                                        pot fi reduse cu peste 10 la sută stă-        sat care, oonvingîndu-se că tre­                         forţele orînduirii colhoznice, au , fost     frînat dezvoltarea economiei sovietice.
                                                                                            mai multe, mai bune şi niai ieftine.      bilindiijSe concret ce trebuie făcut pen­     cerea la forma superioară de                             puse în valoare rezervele ci şi s-au         Ei au luptat împotriva politicii parti­
                                       să îmbunătăţească continuu calitatea                 Pentru realizarea angajamentelor s-au     tru aceasta.                                  muncă în comun — gospodăria                              creat condiţii reale, pentru rezolvarea      dului în domeniu) valorificării de noi
                                       produselor. Noi ştim că, livrînd piese               făcut o serie de propuneri de măsuri                                                    colectivă — le asigură venituri                          sarcinii creării unei ahundenţe de pro­      pămînturi. Dar, a spus N. S. Hruşciov,
                                       refractare de bună calitate contribuim               tehnico-organizatorice. Astfel s-aii fă­    Organizaţia de partid şi comitetul          şi mai mari, au hotărit să se                            duse agricole şi a realizării unei pro-      tocmai prin valorificarea pămînturilor
                                       -la^obţmcrea unei {producţii -de. oţel.              cut propuneri de înlocuirea materiale­    dje întreprindere., anaUzhul, .'propunerile,                                                           ductivjtăţLmal. marj a muncii în agri­       înţelemte Uniunea. Sovielică a mărit
                                       mat mare şi dé calitate mai bună.                    lor scumpe cu altele mai ieftine, de      a ajuns la concluzia că aceste măsuri         înscrie în gospodăria colectivă.                         cultură;                                     considerabil producţia şi colectările de
                                                                                            creşterea productivităţii muncii şi de    vor determina în anul viitor reducerea                                                                                                              cefeffle. Ei s-au opus noului sistem de
                                          De curînd, în cadrul întreprinderii               reducerea preţului de cost. S-a propus    cil 1,5 la sută a preţului de cost şi o       Aşa se face că pînă în ziua de                              Analizînd calea parcursă în decurs        planificare în agricultură şi tocmai a-
                                       noastre au fost dezbătute sarcinile                  înlocuirea materiei prime (degresantul)   creştere simţitoare a productivităţii                                                                  de cinci ani, N. S. Hruşciov a spus că        cest nou sistem a permis să se folo­
                                       proiectului dé plan pe anul 1959,, pre­              adus de la Azuga, cu deşeuri refrac­      mumii.                                        17 decembrie, toate cele 87 fa­                          în preajma anului 1953 situaţia în a-        sească mai raţional posibilităţile lo­
                                       zentate în expunerea tovarăşului Gh.                 tare. din regiune, făctndu.se economii                                                                                                           gricultura U.R.S.S. era grea. Deşi în         cale.
                                                                                            de 300 lei pe tona de materie pr'imă.       In acest fel, noi • vom 'Contribui la       milii de întovărăşiţi şi-au înain­                       acea vreme colhozurile şi sovhozurile
                                        Gheorghiu-Dej la plenara C. C. al                   Pentru secţia sobe de teracotă s-a pro­   mărirea producţiei de oţel şi fontă,                                                                   îşi vindecaseră rănile pricinuite de răz­       Grupul antipartinic al lui Malenkov,
                                       P.M.R. din 26—28 noiembrie. Din ex­                  pus înlocuirea arderii teracotei cu       iraducind în viaţă sarcinile trasate de       tat cereri, de a intra în gospo­                         boi, nivelul producţiei atins de ele nu      Kaganovici, Molotov, Bulganin, Şepi­
                                       punere d reieşit că trebuie să crească               Ierni, prin gaze de gazbgen din lig­      plenara din noiembrie a C.C. al P.M.R.                                                                 putea satisface nevoile ţării — creşte­       lov, a declarat N. S. Hruşciov, a în­
                                       producţia de oţel cu 38 la sută, faţă                                                          pentru îndeplinirea planului de stat pe       dărie. Acum, gospodăria agri­                            rea producţiei agricole a fost frînată.       cercat să înăbuşe mişcarea patriotică
                                                                                                                                      anul 1959.                                                                                             In anii 1948-1953 nu au crescut nici          iniţiată de colhozurile şi sovhozurile
                                       dé '1958. Pornind de la această sar­                                                                                                         colă colectivă cuprinde 185 fa­                          recoltele globale, nici colectările de ce­   fruntaşe în vederea unui avînt cît mai
                                       cină, muncitorii, tehnicienii şi inginerii                                                                                                                                                            reale, nu a crescut nici producţia dc        rapid al creşterii animalelor, pentru
                                                                                                                                                                                    milii cu peste 800,ha., teren..                          lapte, iar producţia de carne a fost sub     ajungerea din urmă a S.U.A. în ceea
                                                                                                                                                                                                                                             nivelul anului 1940. Neconcordanţa           ce priveşte producţia animalieră pe cap
                                                                                                                                                                                       Prin aceasta, visul comunişti­                        dintre dezvoltarea industriei şi agricul­    de locuitor. Această mişcare a fost
                                                                                                                                                                                                                                             turii putea să frîneze creşterea continuă    susţinută de întregul popor şi a şi dat
                                                                                                                                                                                    lor din Sîntandrei a fost înfăp­                         a industriei socialiste, creşterea bună­
                                                                                                                                                                                                                                             stării oamenilor muncii, înaintarea           rezultate pozitive. Membrii grupului
                                                                                                                                                                                    tuit. Toţi ţăranii muncitori din                         ţării spre comunism.                         s-au împotrivit desfiinţării livrărilor o-
                                                                                                                                                                                                                                                                                          bligatorii de produse către stat de că­
                                                                                                                                                                                    sat au devenit colectivişti.                                N. S. Hruşciov a amintit că pentru        tre gospodăriile colhoznicilor, muncito­
                                                                                                                                                                                                                                             a soluţiona problemele economice de­         rilor şi funcţionarilor. Or, tocmai aceas­
baterii şi-au depăşit norma de         noştri au hotării ca în anal viitor                                                                                                                                                                   osebit de importante aie dezvoltării a-      tă măsură a stimulat activitatea crea­
                                                                                                                                                                                                                                             griculturii, Partidul Comunist al Uni­       toare a ţărănimii colhoznice, colectările
producţie cu 7,3 procente.             să-şi sporească eforturile pentru a                                                                                                                                                                   unii Sovietice a restabilit principiul       de produse animaliere nu numai că nu
                                                                                                                                                                                                                                             cointeresării materiale a colhoznicilor,     s-au micşorat, ci, dimpotrivă, au crescut
                                       „O zi a păcii“produce piese refractare, pentru oţelărie                                                                                                                                               a întărit colhozurile şi sovhozurile cu      considerabil.
                                              -m =                                                                                                                                                                                           cadre de conducere şi specialişti, iar
                                                                                               Comitetul regional de luptă                                                                                                                   gospodăriile agricole au căpătat sute            Molotov, Kaganovici, Yinienkov şi alţii
           In fruntea întrecerii                                                            pentru pace, Consiliul regional                                                                                                                  de mii de tractoare şi milioane de alte      a spus N. S. Hruşciov s-au dovedit a
                                                                                                                                                                                                                                             diferite maşini. A fost introdus un nou      fi oameni care nu înţeleg problemele
                                                                                            A.R.L.U.S., împreună cu Comi­                                                                                                                    sistem de planificare care a dat cîmp        agriculturii, ei au avut o atitudine gre­
                                                                                                                                                                                                                                             liber iniţiativei colhoznicilor. In ţară au  şită faţă de ţărănime considerînd-o ca
C o lectivu l d e m uri­ crea ză la m on taje                    ghe Dănescu, Adam          tetul regional U.T.M., Comitetul                                                                                                                 fost valorificate zeci de milioane de        o forţă ce opune rezistenţă construcţiei
                                                                 C ozm escu şi alţii.       regional al femeilor şi Secţia de                                                                                                                hectare de noi pămînturi, au fost re­        socialiste. Această linie falsă, faţă de
tori, in gin eri şi d e tucerie, şi-a d e­                                                  învăţămînt şi cultură a Sfatului                                                                                                                 organizate staţiunile de maşini şi trac­     colhozuri şi colhoznici, contrară con­
                                                                     M em brii acestei      popular regional organizează în                                                                                                                  toare, a fost introdus un nou sistem          cepţiilor lui Lenin. a dus în practică
hnicieni de. la U zi- p ă şit plan u l cu 33                     brigăzi, care lucrea­      ziua de 21 decembrie în toate                                                                                                                    ai colectărilor de produse agricole.          la acea situaţie grea din agricultură
                                                                 z ă în contul anului       căminele culturale de (a sate „O                                                                                                                                                               care s-a creat în, preajma anului 1953.
i „ V ic to r,ia “ -G â la n , ¦la , s u tă , s itm n d u - s e  viitor, sîn t hotărîţi     zi a păcii", cu scopul de a in­
                                                                 să m uncească pe           forma. masa largă a ţăranilor
ţîm p in ă cu n o i suc- ¦ în .fr.untea în trecerii              m ai departe cu ace­       muncitori despre principalele
                                                                 laşi a vîn t pentru a      acţiuni şi succese din acest an
se ziu a d e 30 D e- so cia liste iar în p ri­                   obţine noi succese         ale mişcării mondiale pentru
                                                                                            pace şi în primul rînd ale
m brie si C onferim m ele 10 zile din                            şi a-şi p ă stra locul     U.R.S.S., pentru destinderea în­
                                                                                            cordării internaţionale.
regională de par-' lu n a , decem brie a                         de fru n taşi în în tre­
                                                                                               Se va expune conferinţa „Lu­
i. A n g a ja ţi in în: re a liza t o d e p ă şire               cerea socialistă.          pta consecventă a lagărului so­
                                                                               I. CRAŞCA    cialist în frunte cu U.R.S.S.
zcerea socialistă, m edie de 10 la su­                                        corespondent  pentru menţinerea şi apărarea
                                                                                            păcii în lume".
obţin rezu lta te tă. L a obţinerea a-
                                                                                               Conferinţele vor fi urmate de
n ce in ce m ai Im ­            cestor succese au                                           programe artistice care vor cu­
oase. A stfel, în lu-           con tribu it in m od                                        prinde recitări şi cîntece închi-,
i noiem brie, briga-            deosebit tovarăşii                                          nate luptei popoarelor pentru
i com unistului E-              Ştefan Torok, G heor                                        pace.

il ¦N e g r e a , c a r e lu -

                                       3B!85=

Arfişfi ai Teatrului de stat din Petroşani                                                                                                Comiirdstăl Ludovic                                                                                                                             ,N. S. Hruşciov a arătat că propune­
                                                                                                                                       Gurcă lucrează la 'ate­
    decorafi cu ordine şi medalii                                                                                                      lierul de modelărie a
                                                                                                                                       U.R.U.M. Petroşani. E.
Este binecunoscută oamenilor cent a fost decorat cu ordine şi                                                                                                                       întovărăşirile, contracteazăagricole                                                                  rile iui Molotov, de exemplu, ca fiecare
                                                                                                                                       xecutînd modele pen­                                                                                                                               regiune să se aprovizioneze cu cartofi
muncii din regiunea Hunedoara medalii pentru merite deosebite,                                                                        tru turnătorie, îşi depăşeşte lunar
                                                                                                                                      norma in medie cu 25—30 la sută.                                                                                                                    din producţie proprie şi cota parte a
activitatea şi aportul adus de un colectiv de cadre artistice şi                                                                                                                    ou statui mari de cerealecantităţi
                                                                                                                                        IN CLIŞEU,";.. Modelatorul Gurca                                                                                                                  împrumutului ;de 'stat să fie- sporită la
colectivul Teatrului de stat din tehnico-administrative de la Tea­                                                                    verificînd dimensiunile unui model.•*                                                                                                               sate,' împingeau colhozurile spre o to­

Petroşani în cei 10 ani de exis­ trul de stat „Valea Jiului“.-                                                                                                                                                                                                                            tală ruinare, înrăutăţeau ştirea de spi­
                                                                                                                                                                                                                                                                                          rit politică a colhoznicilor. S-au pre­
tenţă şi muncă rodnică pusă în Astfel, s-a conferit „Steaua Re­                                                                                                                     In regiunea noastră, întovără­ cent s-a hotărît contractarea cu.                                      zentat şi multe alte propuneri care de
                                                                                                                                                                                                                                                                                          fapt subminau agricultura.
slujba artei şi culturii noi, so­ publicii Populare Romîne“ cla­                                                                                                                    şirile agricole în car.e au avut statul a 3.700 kg. grîu şi 2.400
                                                                                                                                                                                                                                                                                             Caracterizînd succesele realizate de
cialiste.                              sa V-a tovarăşului Ion Petro-                                                                                                                ioo pînă acum adunări generale, kg. porumb din recolta anului
                                                                                                                                                                                                                                                                                                   (Continuare în pag. 3-a)
Teatrul minerilor din Valea vici, 'directorul teatrului, Ordi­                                                                                            ! 66                      au hotărît să încheie contracte 1959.                    . .,        . ,,, .
                                                                                                                                                                                                                                                                                              SERI LITERARE
'Jiului este cunoscut azi pînă în' nul Muncii clasa IlI-a? actori­                          jy Săptămîna cărţii                                                                     pentru "a vinde sfatului peste                           Cantitatea contractată nu e
                                                                                                                                                                                                                                                                                               Cu ocazia „Săptămînii cărţii ro-(
cele mai îndepărtate colturi ale lor Ana Solda, Dumitru Solum-                                                                                                                      1.100.000 kg. grîu şi porumb din deloG lipsită de .importanţă dacă                                      mîneşli“, ieri la Hunedoara, in salaţ
                                                                                                                                                                                                                                                                                           ' teatrului nou, a avat loc seară li-1
regiunii noastre, prin sutele de beanu, Gheorghe Iordănescu şi                                 In cadrul „Săptămînii cărţii           carbonifere Teliuc şi Ghelar. Ca              recolta anului viitor.  ¦ r: ţifişm.seama de numărul mic de                                             ierară în cadrul căreia au luat cu-'
                                                                                            romîneşti" biblioteca clubului                                                                                                                                                                 t virilul şi au 'citit din lucrările' lor\
speciacole, de un înalt nivel ar­ Ioan Pavlescu; Medalia Mun­                               „Alexandru Sahia” din Hunedoa­            Deva şi Petroşani s-au organizat              In coloanele ziarului am rela­ hectare însamînţăte cu grîu şi                                          >scriitorii Francisc Munteanu, Dan<
                                                                                            ra a organizat o expoziţie cu o-                                                                                                                                                               >Gheorghe şi Nicolae Deleanu.
tistic, pe care le-a prezentat în cii: directorului adjunct Iosif                           pere aie scriitorilor noştri. Prin­       bazare ale cărţii.  ‘                         tat deşpre hotărîrea luată!de.în­ de cele care vor fi cultivate în
                                                                                            tre cărţile expuse' se pot vedea                                                                                                                                                                   La Deva manifestarea literară, la^
decursul unui deceniu.                 Peleş, actorului Iustin Han'docâ,                    „Opere" de Miron Gostin, „Frea­                                                         tovărăşirii din .Sîntandrei,, Ra- primăvară cu porumb.                                                 , care vor participa aceiaşi scriitori
                                                                                            mătul luminii" de Dumitru Afmăş                                                                                                                                                                  va avea loc azi, 18 decembrie ore-{
Printr-un decret ăl Prezidiu­ tîmplarului Ladislau Satană şi                                şi M. Mancaş, „Poezii“ de George             De curînd biblioteca clubului              poltu Mare, Rapolţel şi dia.altp ,                                                                     i le .18, în sala festivă a şcolii me-
                                                                                            Coşbuc, „Trecut întunecat" de             „Alexandru Sahia“ din Hune­                                                                                                                          <dii „Decebal", iar la Petroşani îM
lui Marii Adunări Naţionale, re- < maşinistului ’Alexandru S’zabo.                          Ion Pas, „Cerul începe la etajul                                                        unităţi de a contracta cantităţi                         ' La Şibcî                                    >ziua de 19 decembrie orele 18, ln\
                                                                                            III" de Francisc Munteanu şi                                                                                                                                                                   1sala A.S.l.T.
L E C T O R A T P E N T R U P Ă R IN Ţ I                                                    altele. Cititorii hunedefreni au          doara a fost înzestrată cu cărţi              însemnate de g'rîu şi porumb.                               Şi . întovărăşirile „30 Decem­
                                                                                            posibilitatea ca înainte de a îm­         în valoare de 7.356 lei. Numă­                                                                         brie“ din Şi bot, „Nicolae Băl-'
   De curînd sufiliaia' S.R.S.0.       re sînt aşteptate cu viu interes                     prumuta cărţi să viziteze aceas­          rul volumelor existente se ridi­                 Acţiunea patriotică de asigu­                         cescu“ din Balomîr, precum şi
din Haţeg, în co' !borare cu sec­      de către auditori::„Legătura din­                    tă expoziţie bine organizată.             ca la 5d.446.                                 rare a fondului central de, pro­                         cele. două întovărăşiri din satul
ţia raională de învăţămînf şi          tre şcoală şi -familie“,- „Din is­                                                                                                           duse agricole aii sfatului consti­                       Aureii Vlaicu.au hotărît să con­
cultură, a înfiinţat un lectorat       toricul Ţării Haţegului“,- „Sum                         Expoziţii ale cărţii romîneşti             In anul acesta pînă Ia 15 de­             tuie o preocupare şt pentru înto­                        tracteze cu statul însemnate can­
                                       să pregătim copiii pentru viaţă“,                    s-au deschis şi la uzina „Victo­          cembrie, pe fişele bibliotecii s-a            vărăşirile din !raionul Orăştie.
                                       „Din experienţa unei întovărăşiri                    ria" — Călan şi exploatările              •înregistrat un număr de 1.683
                                       fruntaşe“, „Prevenire;, şi comba­                                                              cititori care au împrumutat                   In comuna Vinerea                                        tităţi 'de grîu şi porumb. Cu pri­
                                       terea cancerului“ etc.                                                                          i 1.370 volume. Se mai pot adău­
pentru părinţi, programîndu-se                                                                                                        ga cititorii de la cele peste 30                                                                lejui recentelor, adunări générale
                                                                  NICU SBUCHEA                                                        biblioteci volante din secţiile                  La întovărăşirea „Sîmpul pîi- : ce au avut- loo, • întovărăşiţi! au
cicluri de conferinţe pe teme pe­                                                                                                     combinatului şi tabăra nr. 1 a                nii" din Vinerea,- care .numără '
                                                                      corespondent                                                    tineretului.                                  doar 36 :familii, cu o suprafaţă încheiat contracte pentru 16.992
dagogice, ştiinţifice, medicale,                                                                                                                                                    de 1’4 hectare teren arabil, îri- kg. grîu şi 10.620 kg. porumb

literare şi istorice.           :-v.-

Iată cîteva din conferinţele ca-                                                                                                                                                    tr o adunare generală ţinută re- din recolta anului viitor.
   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64