Page 60 - 1958-12

‘at?.’ 2
De la 15 la 50 ha.
cu sfeclă de zahăr
îm preu n ă cu m em brii de
partid din gospodăria noa­
stră, am stu diat cu viu inte­
res expunerea făcută de to-
varăşu l Gh. G heorghiu-D ej
la plen ara din 26— 28 noiem ­
brie 1958. Cu acest p rilej am
reuşit să ne d ă m şi m ai bine
seam a că nouă, colectiviştilor,
ne revin sarcini de m are răs­
pundere. De aceea, n e-am ho-
tărit să trecem fără în tîrziere
la treabă. A m făcut un scurt
bilanţ al rezu ltatelor obţinute
de pe urm a cu ltivării sfeclei
de zahăr şi am constatat că
ele sint din tre cele m ai bu­
ne. Anul acesta, de pildă, de
pe cele 15 ha. cîte au fost
c u ltiv a te , am re c o lta t Circa
370.000 kg. sfeclă. A tunci
cind am predat-o statu lu i am
p rim it 114.000 lei, 3.700 kg.
za h ă r şi p e ste 110.000 kg.
borhot. V en itu rile rea liza te de
pe urm a acestei culturi ne-au
fost de un real folos. Zahărul
l-am îm p ă rţit co lectiviştilor,
iar borhotul a fost dat ca hra­
nă anim alelor.
P entru anul ce urm ează e-
ram hotărîţi să cu ltivăm tot
cam aceeaşi suprafaţă.
E xpunerea tovarăşu lu i Gh.
G heorghiu-D ej la recen ta p le­
nară a partidului, trasează
insă sarcini sporite in vede­
rea asigurării m ateriei prim e
pentru fabricarea zahărului.
In acest scop, după ce am
ch ibzu it bine, ara a ju n s la
$ concluzia că e bine să culti-
) văm cu sfeclă o suprafaţă de
^ 50 ha., care, pe lin g ă fa p tu l
ţ că va contribui la înfăptuirea
sarcinilor tra sa te de partid
( pentru anul 1959, va aduce
> colectivei venituri extrem de
m ari.
C a lc u lu l s u m a r 'pe c a r e l-a m
făcut ne-a dem on strat că ob-
iinînd 25.000 kg. sfeclă la fie­
care ha. vom avea un venit
bănesc de a p roxim ativ 400.000
lei, la care se va a dău ga cir­
ca 12.500 k g . z a h ă r ş i o c a n ­ ne, colective din B aca.
tita te deosebit de m are de
borhot.
C onştienţi că prin m unca
noastră vom putea contribui
la tradu cerea in via ţă a hotă-
ririlor partidului nostru, ne
vom stră d u i să lucrăm cu
toată g rija suprafaţa cu ltiva ­
tă, astfel incit, să obţinem o
p ro d u c ţie s p o r ită d e s fe c lă d e rău, cunoscător al problemelor noiembrie a.c. atrage senos a-
za h ă r la ha.
ILIE IGNAT
preşedintele G.A.C. Data
Vor mări de 6 ori suprafaţa
cultivată cu sfeclă de zahăr
Intovărăşiţii din satul Gaitiu,
raionul Alba, au cultivat anul
acesta sfeclă 'de 'zahăr pe o su­
prafaţă 'de numai 4 hectare. De
fapt 3 fost primul an în care ei
au cultivat această plantă şi 'de
aceea au semănat o suprafaţă
atit de mică. Pe de altă parte
nici nu au 'avut destulă1încrede­
re că vor obţine succese. La toa­
te acestea s-a mai §dăiagat rşi'
faptul ca suprafaţă însămânţată
cu sfecla 3 fo'sljnundafâ 'de apă,
distfugînd o parte din recolta. toamnă.
„Duminica tineretului“ la Deva'©' situaţie asemănătoare a fost După un calcul sumar făcut,
în întreaga comună Sîntimb'ru.
Anul 'acesta n-au fost însămân­
ţate decît ’45 Hectare cu sfeclă
de zahăr. Anul viitor însă vor
mări suprafaţa ou sfeclă la 70
hectare,
Su toate condiţiile puţin fa­
vorabile, întovărăşirea din Gai­
tiu a 'ob'ţinut d recoltă de 1>2.000
kg. la hectar. De pe suprafaţa
de 4 hectare' 'au fost recoltate
‘48.000 kg. întreagă cantitate' a
fost contractată cU fabrică de
zahăr de la Bod, întovărăşirea
oSţîfllnd 6 sumă de r10jŞP0 iei.
T iP üM un s o w A i î s m i m Nf. 1243
tm ă /U ii II.
v MtntM* IIUMtfOUJI
t&ifl T a x a to a r e cu nârao¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦>faalcj„uaoemVisDîitnvsdseafcecoabfenoultpuceazuăuucaatluurt"malrainuiscaşdătzepioisolbntcnîopunoiirurslcatacurelsaşuec.tpurrrleeNulă.,aupjblorlLamsoionu,cirpcuccaegeărîşlnnriouliidear­,­
„O problemă asupra căreia aş vrea să atrag în mod deose­ Un început toare" fem ei. M etoda e sim ­
promifător Barbu Slătineanu. p lă : costu l biletului e 50 de
bit atenţia plenarei este aceea a măsurilor care trebuie luate Paul II. S takl, bani şi partea taxatoarei to t
50, căci de fiecare dată, ea
pentru a se ajunge în anii următori Ia lichidarea importului de P a u l P e tr e s c u — Arta populară „nu are r e s t“ d e 'la un leu.
în Republica Populară Ro-
ZAHĂR, ULEI ŞI LINĂ". ; mînă voi. II — Ceramica D acă totu şi in sişti să ţi se
278 pag. cu 295 reprodu­ restitu ie d iferen ţa d e bani,
(D in expunerea tovarăşu lu i Gh. G heorghiu-D ej la ceri în text şi 47 planşe co­ răspunde în ţep a tă :
lorate în afara textului.
ş e d in ţa p le n a ră a @.G. a l P .M .R .). E.S.P.L.A. B ucuria aceasta n-ar fi scă­ — A veţi răbdare! Nu m ă ţi­
II^ G./VC. 1PIHWC&Z M ultă vrem e, în gospodăria Problema calităţii cărbunelui zu t deloc dacă pe aceste m a­ neţi la discuţii, circulaţi, vă •
noastră a existat o tendinţă a frământat mult pe minerii Văii
Jiului în decursul acestui an. şini cu nr. 5 0.550-D v. şi r o g ! i
Conducerea fiecărei exploatări a
căutat să găsească o rezolvare 50.557 D v. a le I.R .T.A ., n-ar A poi strig ă la şo fe r: *
cit mai favorabilă a acestei pro­
Mai multă preocupare oarecum greşită. C olectiviştii bleme, utilkzind in acest scop di­ fi aju n s taxatoare în tură; to ­ — G ata la u rm â l D ă-i *
pentru creşterea oilor susţineau să cultivăm doar ferite metode, de la caz la caz.
grîu, porum b, orz, secară şi v a r ă ş a E s ia n a V e r e ş . S ă e x ­ d r u m u ’, d r a g ă ! *
unele p la n te furajere necesare In fiecare zi în curtea minei
în treţin erii anim alelor. C ind Uricani se pot vedea grupuri plic de ce. Ş i ca să nu răm ii în m a- J
le vorbeam despre avan tajele de mineri, discutînd aprins în A ran jează dum neaei lucru­
cu ltivă rii p la n telo r tehnice, în­ jurul unei table mani. şină, cobori grăbit. ¦
cepeau să-şi m anifeste neîn­ rile în aşa fel ca să p lă tim
crederea. — Brigada lui Vaiscul-baci nu dublu. O parte costul tra n s­ ...C e n ăravu ri! ¦¦¦¦¦¦¦¦
are astăzi nici un rebut. portului şi o parte pentru pia- ALEXANDRU ANCA
Gospodăria colectivă „21 De- repartizat să muncească în a- E,punerea to va ră şu lu i Gh. ţa ziln ică a acestei „siringă-
G h eo rg h iu -D ej la p len a ra G.C. Sau: corespondent
cembrie“ din satul Pricaz a îm- cest domeniu pe motiv că,.. al P.M .R. din n oiem brie a — Ia te uită la cea de sus cit
făcut să adu cem din nou in a r e ! Au mers cam prost azi.
plinit recent 8 ani de activitate, „schema nu prevede un aseme- discuţie problem a cultivării La mina Lupeni, calitatea căr­
unor suprafeţe cu plan te teh­ bunelui se poate vedea răsfoind
In această perioadă ea s-a dez- nea post“. In acest fel, de creş- n ic e . registrul de la culbutor, în care Călătorie cu peripeţii ¦#
sint trecute rezultatele zilnice
voltat din toate punctele de ve- terea animalelor gospodăriei se Cu sprijinul com uniştilor «ale „probei de şist“ pentru fie-
din gospodărie, după ce am bare brigadă In parte.
dere ca urmare a interesului de ocupă 6 colectivişti, mai puţin stu diat expunerea, am început O preocupare similară, bine­
să dem on străm concret, pe înţeles cu metode diferite, întâl­
care au dat dovadă toţi coleoti- specializaţi, şi un cioban. Or, bază de calcule, ce im por­ nim şi la Vulcan, Aninoasa, Lo- Am citit• deseori in ziar g ă lea ta benzina d e pe cine ¦
tan ţă reprezintă cultivarea nea sau Petrii a. Rezultatele e-
viştii. intr-unui din aceste posturi pu- sfeclei de zah ăr şi a florii- forturilor exploatărilor miniere despre şoferi care-şi îndepli­ ştie unde ca să poată ajunge *
soarelui. Le-am a ră ta t colecti­ privind calitatea cărbunelui sint nesc cu cin ste datoria, care-şi înapoi la garaj. ¦
Ţinîn'd seamă de avantajele tea fi încadrat tov. Părău, care viştilo r că plenara trasează concretizate în penalizările sau iubesc m eseria şi ţin la m aşi­ »
sarcina să se sporească su­ bonificaţiile pe care exploată­ na pe care o conduc. A lteori, probabil pentru că *
mari ce le oferă creşterea ani- prin cunoştinţele sale ar fi putut prafeţele cu ltiva te cu floarea- rile le primesc de la cele două să m ai tragă o duşcă, staţio-
soarelui astfel incit in scurt preparaţii din Valea Jiului: Lu­
malelor, colectiviştii au dezvol- aduce o contribuţie însemnată tim p să fie lichidat im portul peni şi Petrila. In funcţie de a-
de ulei co m estib il, p en tru a ceste penalizări sau bonificaţii,
tat zi de zi acest sector. Astăzi, la creşterea ovinelor, ajunge să acoperim in scurtă se poate aprecia eficacitatea me­ Ce bine ar fi dacă şi despre n eazâ la cap de linii cîte *
vrem e, exclusiv din producţia todelor utilizate de exploatări şoferii de pe m aşinfle care cir­ 30— 40 de m inute. Ş i m unci- ¦
gospodăria posedă 42 bovine, 8 Datorită unei îngrijiri nera- internă, consum ul crescind al privind alegerea şistului.
populaţiei. Am explicat apoi Aşa de exemplu, la mina Lu­
cai şi peste 60 porci. Aceste a- ţiongle a oilor, s-a ajuns în colectiviştilor că prin cu ltiva­ peni, unde deşi există cel mai culă pe ru ta B ărbăteni-L u- tor ii a ştea p tă în sta ţii.
rea de cit m ai m ulte plante riguros control la suprafaţă, pe­
nimale au adus gospodăriei ve- scurtă vreme la metisarea mul- nalizările din cauza conţinutului peni s-ar putea scrie lucruri C ind se în tim plă, în sfîrşit,
mare de cenuşă sînt extrem de
nituri considerabile. tora din ele. Mai mult decît atît, mari. De problema aceasta frum oase. D ar co m p o rta rea să vin ă , te la să în p a n ă la
ne-am ocupat mai amănunţit in­
©u 6 ani în urmă, consiliul de © bună parte din efectiv, oare a tr-un articol apărut anterior. lor nu p erm ite aceasta. Iată m ijlocu l d ista n ţei. Ş i in acest
Acelaşi lucru se poate spune
conducere ăl gospodăriei agri- ajuns în ultimul timp la oca. şi despre mina Vulcan. cum ne tra tea ză şoferii n oş­ caz oam enii nu m ai aşteaptă.
Alta însă este situaţia la Ex­
cole colective din Pricaz a hotă- 700 oi a fost vîndut sau saori- ploatarea minieră Uricani, care tri. O iau g ră b iţi pe jo s ca să nu
şi-a îndreptat toată atenţia asu­
rît să Gumpere 230 ¦oi de rasă beat. pra separării şistului în abataje, D im ineaţa, du pă chefurile scape şutul.
prin alegerea manuală şi puş-
ţigaie şi merinos. Pentru aces- în primăvară acestui an, de care selectivă. Că munca a fost din tim pul nopţii, pleacă ade­ Ce bine ar fi dacă s-ar
coordonată bine, că metodele u-
ten s-a construit un saivan cu pildă, au fost sacrificaţi cGă. 160 tiilizalte sînt juste, o dovedeşte seori din g a ra j cu m aşina putea scrie şi d esp re şoferii
faptul că a fost prima exploa­
o capacitate de 500 oi şi o stînă Gare puteau fi crescuţi asi- tare din Valea Jiului care şi-a n ealim entată. P e traseu — n oştri lucruri frum oase.
îndeplinit planul '•anual înainte
coresipunzătoare. gurîndu-se astfel o producţie de termen. pană d e' benzină. ¦N u num ai SILVIAN MATEI şl IOAN HAI *
Aceasta vine totodată să com­
îngrijite cu pricepere, oile s-au sporită de lînă semifină. bată concepţia unor ingineri şi odată s-a în tîm p la t să care cu corespondenţi
tehnicieni, „că preparaţiile sint
înmulţit repede şi au adus, trep- Mergînd pe această caie se va acelea care trebuie să se preocu­ « ¦¦¦¦•¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦«¦o® **«#,,»
pe de calitate“, deoarece altfel
tat, venituri mari gospodăriei, ajunge la micşorarea numărului nu se poate da producţie.
Nimic de zis, sînt cazuri cind
Anul acestă, de pildă, de la cele de ©vine, contrar indicaţiilor se exploatează în straturi cu in­
tercalaţii mari de steril, însă
480 de oi s-au obţinut 780 kg. partidului şi guvernului nostru, aici, cu atit mai mult trebuie să
se insiste asupra separării ste­
lînă semifină care a fost vîndu- *?e altfel, la G.A.G. Pricaz nu rilului în abataje. în abataj —
Calitatea cărbunelui mai este îmbunătăfiriî
tă, pe bază de contract, statului. a rost prelucrată nici pînă în determinată şi de alţi factori
Kivrîn'du-se peste prevederile Prezent expunerea tovarăşului
contractuale, circa 300 kg. lînă Gheorghiu-Dej la plenara
semifină, colectiviştii au încasat P-M.R. din 26-28 noiem-
suma de 40.000 lei. In plus, s-au ©rle a.o. care prevede printre al-
obţinut 2.808 kg. brînzăv'din tele 'creşterea continuă^ şepte-
oare' 1.688 kg. a fost contractată *uju' de °' îmbunătăţirea ra-
şi livrată întreprinderii pentru sel?r. de ovine, teh n ice vorri rea liza ven itu ri în afară de cenuşă : umiditatea şi Toacă, Ştefan Boca şi încă álte­
colectarea şi industrializarea Principala vină pentru aceas- însem nate cu ajutorul cărora granulafia. Aceştia vin şi ei, la le, oare dau cărbune de calita­
vo m rezo lva m u lte treburi în rîndul lor, să rşărească sau să te, fiind totodată şi fruntaşe în
laptelui iar restul de 1.120 kg. *a stare de luc™rj © P°arta con- g o sp o d ă rie . micşoreze (aceasta din urmă în-
a fost împărţită colectiviştilor ia duce{ea gospodăriei şi organiza- să foarte rar) penalizările. producţie. Şi aceasta numai pen­
zilele-muncă prestate. De pildă, ha de partid, care, n-au luat D eşi la început au existat tru că brigăzile respective sepa­
m ai m ulte păreri, pînă la ur­ Să luăm, de pildă, exploatarea
colectivistul Ştefan Osan, după masurile necesare m vederea pre- m ă toţi au căzut de acord să minieră Lonea. ră cu multă conştiinciozitate ste­
însăm inţâm 30 ha. cu sfeclă rilul, jos în abataje.
zilele-muncă prestate a primit pe expunerii Şi axarii mun- de zah ăr şi 20 ha. eu floarea- In oe priveşte cafitatea cărbu­
soarelui. Iu a cest sco p averii nelui, deşi în fiecare din cele . Sînt unóle brigăzi însă,' E3re
lingă alte produse şi 22,300 kg. eh » sectorul de creşterea ovine- p reg ă tit terenul urm îtid ca trei trimestre, precum şi In lu­
im ediat să trecem la înfăptui­ nile octombrie şi noiembrie, da'tî 'cărburie cu conţinut 'de şist
brinză, Ioah Şerban - 27,800 lor Pe saraniIe din a' rea celor ce am hotârît. procentul admis la cenuşă a fost
depăşit, de la prepaxaţie a pri­ mult mâi rfdicat, cum sîtit cele
kg., Traían Pârău 16 kg. eto. ceasta expunere. _ mit însă, numai bonificaţie. conduse , de -Anghel Zorllă, Mi­
liai ©raşca, loan Solo şi Adrian
Pne,n. ,t.r,u, creşterea oilor cu lliinnai ...Nic@i C- otjmitetul raionacltrădien paHrp- Explicaţia este destul de sim­
plă ; bonificaţiile primite în urma
sem, iiiflă şi în a.l.te. gospod. ăr,i-i lipsurile? ce persi.s.t.a inca .Ia granulaţiei compensează şi de-
co ec ive, gospodăria agr.cola @ Prtea/ De aceea, va tre. păşeso chiar penalizările la ce­
nuşă şi umiditate. Şi pentru e- Marian, fapt ce denotă o lipsă
colectiva din Pricaz a vîndut in b , ca de jâ sS se |a mâ. xemplificare, cităm situaţia luni­
lor octombrie şi noiembrie, cu-: de preocupare serioasă în aceas­
mulat, cînd penalizările la cenu­
acest an B0 de o, liga, gospoda- sur|,e ce|e ? Ic|ente Lc0. tă direcţie. -- • i
şă şi umiditate au fost de 172,000
pul creşterii şeptelului şi îmbu- IOAN RGSD şi respectiv de 87.000 lei, iar Dacă toate brigăzile şî sectoa­
bonificaţiile la granulaţie ae rele minei Lonea vor căjuta să
Dar succesele obţinute de co- nătăţirii raselor de ovine la preşedintele, G.A.G. Bngurel 273.000 le i ; totalul este o boni­ micşoreze şi mai mult conţinu­
ficaţie la calitate de 104.000 lei. tul de steril, r(care pe exploata­
lectiviştii din Pricaz, În ceea ce q .A.G. Pricaz. re nu este totuşi prea mare)', u-
Aceasta însă nu scuză exploa­ tilizînd experienţa celor frunta­
priveşte creşterea oilor, puteau e. BERGHIAN tarea Ednea să acorde o atenţie şe, exploatarea va putea să rea­
şi mai mare conţinutului de ste­ lizeze în anul viitor economii cu
fi mult mai mari dacă consiliul ril, mai ales la sectoarele IV şi mult' ibti mari-
V, care, deşi lucrează in stra­
de conducere al gospodăriei ar Hotărîrea colectiviştilor turi mai murdare, ceea ce le
fi acordat o atenţie mai mare creează un motiv întrucâtva o-
biectiv, pot totuşi •să îmbunătă­
acestui sector. din Cistei ţească calitatea cărbunelui. Sa
Conducerea gospodăriei n-a
dova'dă sînt brigăzile conduse
încadrat însă oameni pentru Expunerea tovarăşului Gh. alta a fost împărţită colectiviş­ Acest luoru este bbs’ibil.. Har­
de minerii Ioan Pilea, Ştefan nicii mineri 'de la Lonea, care
f S t ? c ? . e S T a l a n 0ipă: Oheorghiu-Dei p.enara d,„ tilor la zi-muncă. şi,-au realizat pianul anual cu
Anul viitor, însă, vom însă- 22 ‘de gjfe înainte de termen, o
mînţa 7 hectare cu îloarea-soa- vor dovedi-a,
de creştere şl întreţinere a oilor, en*,a “ “P™ r™ 'n5 " relui. Din producţia pe care o
oare a fost trimis la un curs de «! do",en1“1 P™ *“ !“ 1 de zahăr vom obţine, 11800 kg. Ie vom
pre’da statului ca obligaţie con­ Din cele ëxpuse mai sus am
tractuală. Pe lîngă aceasta, anul văzut că acolo unde toate etor-
specializare timp de 6 luni, cînd ?I ule * viitor vom mări în mod consi­ turilş. au fost îndreptate asupra
s-a reîntors în G.A.®. n-a fost Colectiviştii din gospodăria derabil şi suprafaţa însămânţată
cu sfeclă de zahăr. Acest lucru separării sterilului in abataje,,
noastră au luat cunoştinţă de a- îl vom hotărî cu prilejul întoc­ rezultatele au fost din cele n^ai
mirii planului de producţie pen­ bune. In concluzie se poate spu­
cest fapt'şi acum, în preajma în­ ne că alegerea şistului în aba­
tocmirii planului de producţie, tru anul viitor, în urma consul­ taje este condiţia de bază â îm­
îşi exprimă hotărîrea ca şi gos­
©iţind expunerea tovarăşului podăria noastră să cultive, înce- tării tuturor colectiviştilor. bunătăţirii calităţii cărbunelui.
Gh. Gheorghiu-Dej la plenara' pînd de anul viitor, sîeclă de Cultivarea tlorii-soarelui şi a
din noiembrie a.c.,- şi văzînd a- zahăr şi tloarea-soarelui, plante [—»/—>/—‘/—1r~> /—'/—» n n /T T r'
vantajul pe oare-1 oferă cultiva­ care, pe de o parte, sînt nece­ sfeclei de zahăr vor aduce gos­
rea' sfeclei de zahăr, întovaraşf- sare aprovizionării oamenilor r<.
ţii din întovărăşirea „Galtiana" muncii de la oraşe cu zahăr şi podăriei noastre şi colectiviştilor
sînt hotărîţi ca în anul viitor să ulei, iar pe de altă parte, aduc I
mărească suprafaţa du sfeclă la însemnate venituri băneşti gos­ însemnate venituri băneşti. Toto­
25 hectare, ceea' de reprezintă <5 podăriei şi colectiviştilor. L Participaţi Ia concursul special Pronosport de dumini- •]
dată vom contribui Ia traducerea Í[că, 21 decembrie care pe lîngă premiile obişnuite în bani, vă]
creştere de peste 6 ori faţă de Anul acesta, gospodăria noas­
anul acesta. Ei şi-an pregătit şi tră a avut însămânţate 4 hectare în viaţă a sarcinilor trasate de îoieră gratuit valoroase premii în ob¦ie..c..t.e............................... " T
terenul pentru această cultură, ou floarea-soarelub Din întrea­ plenara partidului nostru din
arindu-î încă din această ga cantitate recoltată, o parte C — 2 automobile „Wartburg" I
om oprit-o pentru sămînţă, iar noiembrie a.c. — 2 scutere „Cezeta"
MIHAI DOBIRTA '•;*L 1
1
preşedintele G.A.C. Cistei — 2 motociclete „MZ“ 125 cmc. .M
X
— 6 scutere romîneşti T
— 10 aragazuri cu 3 ochiuri şî butelie ' T
— 20 biciclete 4
7
— 20 aparate foto „Orizont” î
ti — 150 ceasornice de mînă, etc. 1
Complectaţi cît mai multe variante la acest concurs. 7
7
Cereţi la toate agenţiile prospectul acestui concură care s e î
reiese dă de pe suprafaţa de 25
hecfair'd, întovărăşirea! „Glatiana" Pentru organizarea plăcută şi al P.M.R. din 26-28 noiembrie Cdistribuie gratuit. - 1
va putea obţine un venit bănesc educativă a timpului liber ai ti­ a.c., în special în ceea ce pri­
nerilor de la T.R.S.D., organiza­ veşte reducerea preţului de cost A/W W W VW NAA/VW VW W VVvAAVVVW VVVW VVV - v w v w
al construcţiilor.
de peste 105.000 lei la o pro­ ţia 5J.T.M. din întreprindere a
Apoi, după două ore de dans
ducţie medie de 12.000 kg. sfeclă hotărît să iniţieze „Duminica ti­ a urmat un concurs-ghicitoare ANUNŢ
lă hectar’. Intovărăşiţii însă sînt neretului". pe teme literare. Tinerilor Zaha-
hotărîţi să lucreze mai bine pă­ ria Moisescu şi Grigore Marino- SECŢIA foto ; A COOPERATIVEI DE INVALIZI „PRO-^
mântul pentru a obţine o pro- In sala festivă a T.R.O.L'. 'din iu, care au dat răspunsurile cele
mai exacte, Ii s-au înmânat pre­ GREŞUL" DIN DEVA execută, pentru populaţie şi întreprin­
Deva a avut loc duminica trecută mii în cărţi.
«prima întrunire de acest fel la deri, fotografii artistice, toto-reportaje, fotocopii etc, cu plata )
Festivităţi asemănătoare şi-a
duoţie de cel puţin 20.000 kg. la care au participat circa 80 de ti­ propus organizaţia U.T.M. de la în numerar sad virament. *
hectar, astfel îndît veniturile să neri. In deschidere, tovarăşul T.R.C.L’. Deva să organizeze în Pentru diferite ocazii execută fotografii în afelier sau la
fiecare duminică.
se ridice fa 175.000 lei şi chiar Mihai Marta, 'directorul între­ domiciliu. *• -
; IOAN SIMION
mai mult. prinderii, â citit un amplu re­ Adresaţi-vă cu înefedefe «ătelierului 'din Piaţa Unirii, nr. 5
# ,î gorespondent
ViOREL" SĂIÎÂJAN ferat în.eare s-a subliniat rolul Işi strada dr. Petru Groza nr. '19, unde lucrează un personal cu
tineretului de la T.R.G.L. în lu-
preşedintele Comitetului executiv j mina expunerii tovarăşului Gh. calificare superioară.- j
al Sfaţuiui gojmlar Sjntjógig Cheorghiu-De] ia plenara / W .'V W . \ V W W \ ( \ A '\ V W ^ S A W W A W v W '/ ,V W v VVMWV«