Page 65 - 1958-12

^ N r. 1244
S p re n o i succese
dezwltarcs şi consolidarea s n M i
socialist al agriculturii
t Raionul Sebeş este unul din primele vaci pentru lapte, 250 cabaline, 827 nomico-organlzatorică a gospodăriilor
raioane ale regiunii noastre, unde, încă porcineţdin care 131 scroafe), 9.152 o- agricole colective, s-a oglindit şi în ho­
cu 8 ani în urmă, au început să apară
primii germeni ai agriculturii socia­
liste. i
La conferinţa de partid din anul
trecut, comitetul raional de partid a
raportat că 4.230 familii s-au unit de
bună voie în cele 19 gospodării agri-
cQÎe colective şi 41 întovărăşiri agri­
cole şl zootehnice pentru a-şi munci
pămlntul în comun după regulile agro­
tehnicii Înaintate.
După un an de zile, bilanţul muncii
comuniştilor, a tuturor ţăranilor mun­
citori cinstiţi, este destul de bogat în
realizări. In prezent, în raion există
100 unităţi socialiste agricole care
cuprind 9.965 familii cu 18.759 ha.
teren. Suprafaţa cooperatlvizată .a ra­
ionului reprezintă, în momentul de faţă
34 la sută, din suprafaţa cooperatlvi-
zabilă a raionului.
Drumul agriculturii socialiste a des­
chis harnicei ţărănimi muncitoare noi
posibilităţi de dezvoltare economică şi
culturală, a deschis noi posibilităţi de
sporire a producţiei, de ridicare a ni­
velului de trai, material şi cultural al
celor ce muncesc.
Conferinţa raională de partid, la
care au participat peste 200 delegaţi
şi invitaţi,, reprezentanţi ai organizaţi­ tată.
ilor de partid din raionul Sebeş, a ana­
lizat cu mult simţ de răspundere acti­
vitatea comitetului raional de partid
de la ultima conferinţă raională şi
pină acum.
Toate uniSăflIe socialiste
să înflorească
Darea de seamă şi discuţiile purtafe lor, fondul de bază al acestora a tăgadă, s-au semnalat mari deficienţe.
de delegaţii la conferinţa raională de crescut la 8.600.000 lei, cu aproape 20 Mulţi vorbitori au criticat comitetul
partid au scos in evidenţă succesele ia sută mai mult decît cel existent la raional de partid pentru faptul că nu s ă d e a p r im u l s p e c ta c o l in noi cu care chiar de nu vom ieşi nul Haţeg nu se desfăşoară pe
obţinute pe linia creşterii sectorului
socialist al agriculturii. Conferinţa a
apreciat ca pozitivă activitatea desfă­
şurată de organizaţiile de partid în
această direcţie.
Principalul loc in lucrările conferin­
ţei l-au ocupat problemele privind con­
solidarea unităţilor socialiste existente
şi mai ales a . gospodăriilor agricole,
în scopul ca toate acestea să devină
gospodării fruntaşe, care să obţină
producţii mari de cereale, să dezvolte
tot mai mult creşterea animalelor şi
alte ramuri de producţie aducătoare dc
mari venituri.
— Trebuie să muncim mult în di­
recţia întăririi sectorului socialist al
agriculturii — a spus tov. Dumitru
Budrală, colectivist din Apoldu de Sus.
Noi trebuie să lucrăm în aşa fel îneît
gospodăriile noastre să devină bogate,
să sporim veniturile colectiviştilor,
astfel ca viaţa lor să fie tot mai îm­
belşugată, să realizăm mai multe cere­
ale, mai multă sfeclă de zahăr şi floa-
rea-soarelui, să creştem mai multe ani­
male în scopul asigurării unei mai
bune aprovizionări a oraşelor. De alt­
fel, trebuie arătat că noi am luat une­
le măsuri în scopul înfăptuirii acestor
sarcini. In lumina hotărîrilor Consfătu­
irii de la Constanţa şi a celor reieşite
din Expunerea tovarăşului Gh. Gheor-
ghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R.
din noiembrie a.c., am hotărît să dez­
voltăm ferma de oi de la 840 capete,
ît avem în prezent, la 1.000 capete,
majoritatea să fie de rasă superioară.
In anul ce urmează vom cumpăra încă
40 de vaci pentru lapte, vom extinde
grădina de zarzavat la 5 hectare, iar
pepiniera de viţă de vie va fi mărită
şl ea considerabil. O atenţie mai mare
vom acorda cultivării sfeclei de za­
hăr şi florii-soarelui, plante ce se vor
cultiva, în viitorul an, pe o suprafaţă
de peste 35 ha. teren. Măsurile pe care
le-am luat şi pe care Ie preconizăm să le
mai luăm în viitor vor aduce gospo­
dăriei un venit de peste 1.000.000 lei.
Ca urmare a faptului că s-a acor­
dat un ajutor mai calificat din partea
comitetului raional de partid, în acest
an, s-a obţinut o creştere simţitoare
a producţiei vegetale şi animale. A
crescut avuţia obştească şi, pe această
ază, au sporit veniturile colectivişti­
lor.
Luată în ansamblu, producţia obţi­
nută de colectivişti depăşeşte pe cea
a ţăranilor cu gospodării individuale,
la grîu cu 350 kg., la porumb cu 500
kg. şi la cartofi cu 2.500 kg., la ha.
Din lucrările conferinţei a reieşit
clar că anul acesta s-a acordat o mai
mare atenţie dezvoltării multilaterale a
producţiei in gospodăriile agricole co
lective. In cele mai miTe gospodării
colective s-au creat ramvri noi de pio-
ducţie, s-au dezvoltat cele existente,
indoesebi creşterea animalelor, cultura
viţei de vie, a legumelor şi zarzava­
turilor — surse importante pentru spo­
rirea veniturilor.
Numărul de animale in gospodăriile
agricole colective din raion a crescut
mult faţă de anul 1957. In prezent,
gospodăriile agricole au ca proprieta­ acordat atenţie mare problemelor pri- Krisboy.
te obştească 629 bovine din care 2Ş0 vitoare Ia întărirea' şi dezvoltarea eco- *P................ P. VAŞILE
vin<» (din care 6.252 oi) şl un număr în­
semnat de păsări. In ce priveşte venituri­
le băneşti realizate în gospodăriite agri-
co' >colective, mai mult de jumătate din
acestea provin din sectorul zootehnic.
In acest domeniu s-au obţinut rezulta­
te bune la G.A.C. Ungurei, unde nu­
mărul de vaci pentru lapte a srescut
de la 5 la 30 capete, iar numărul oi­
lor de la 500 la 1.200 capete. Aid, ca
urmare a unei îngrijiri raţionale, a
fost sporită şi producţia de lapte. S-a
ajuns în ultimul timp ia o producţie
de cca. 2.000 litri lapte pe cap de
vacă furajată şi la 51 litri lapte pe
cap de oaie. Asemenea rezultate au
fost Înregistrate şi la G.A.C. din A-
poldu de Sus, Pianu de Sus, Vlngard,
Sebeş şi Cilnic.
Analizînd însă situaţia veniturilor
băneşti obţinute de sectorul zootehnic,
în comparaţie cu alte sectoare de pro-
Miilllllflllillllillllllllllljll
CO N FERIN ŢA
R A B O N A LA ID)!E
IFAiREΙ S E P IE I
ducţie, conferinţa a apreciat că în
multe gospodării colective din raion,
creşterea animalelor este slab dezvol­
In conferinţa de partid s-a subliniat
că, in ultimul an, ca rezultat al îm­
bunătăţirii muncii în gospodăriile a-
gricole colective, al sporirii venituri­
sfirşitul anului 1957. Totuşi, în unele
gospodării nu se respectă întocmai
prevederile statutului cu privire la
constituirea şi mărirea fondului de
bază. Asemenea cazuri pot fi întîlnite
ia G.A.C. Draşov şi Dobîrca.
Sîne încă resurse
nefoicsîie
Evidenţiind rezultatele pozitive obţi­
nute în domeniul întăririi economico-
organizatorice a gospodăriilor colective,
delegaţii la conferinţă au combătut cu
tărie şi lipsurile ce mai există în a-
ceastă privinţă. A fost scos la ivea­
lă, de pildă faptul că sectorul creşterii
animalelor, sectoarele pomicol şl viti­
col încă nu sînt suficient de dezvolta­
te faţă de posibilităţi.
— Comitetul raional de partid — a
spus tov. Nlcolae Ureche — n-a ori­
entat îndeajuns gospodăriile colective
înspre dezvoltarea pe o scară mal
largă a viticulturii şi zootehniei. La
G.A.C. Dobîrca, Apoldu de Jos şi Doş-
tat, sectorul zootehnic este mult rămas
în urmă, deşi există condiţii favora­
bile dezvoltării lui.
Deficienţe serioase sînt şi în organi­
zarea muncii în cadrul unor gospodării
agricole colective. Nu peste tot s-a
reuşit să se permanentizeze oamenii în
brigăzi şi echipe. Sînt şi acum nume­
roase cazurile de instabilitate a acestora. suprafaţă de peste 20 la sută din su­
Faptul că unii colectivişti nu vin cu
regularitate la muncă influenţează ne­
gativ asupra lucrărilor şi producţiei,
determină creşterea consumului de zi-
le-muncă pe unitate de producţie.
Deşi s-au obţinut unele rezultate bu­
ne, construcţiile pentru adăpostirea a-
nimalelor încă nu sînt suficiente, ma­
joritatea celor construite costă încă
scump. Dezbaterile conferinţei au rele­
vat că nu s-au folosit Ia maximum
resursele locale în vederea construirii
de grajduri şi saivane ieftine şi de
bună calitate.
Unii delegaţi, printre care şi tov.
Constantin Ciociu, au arătat că au
fost şl cazuri cînd unii membri ai
comitetului raional de partid au con­
trolat în mod nesatisfăcător organi­
zaţiile de bază din comunele îndepăr­
tate, iar cînd le-au controlat au stat
foarte puţin de vorbă cu membrii de
partid.
Vorbind despre necesitatea ca gos­
podăriile coleefive să vîndă statului
mai multe cereale şi alte produse agri­
cole, pentru a-şi spori veniturile bă­
neşti şi a contribui din plin Ia apro­
vizionarea oamenilor muncii de la o-
raşe, toV. Ioan Dan, preşedintele Co­
mitetului executiv al Sfatului popular
raional, a arătat că datoria tuturor
membrilor de partid şi a celor din
conducerea unităţilor socialiste din a-
gricultură este să susţină cu fermita­
te în faţa colectiviştilor şi înfovărăşi-
ţilor problema asigurării fondului cen­
tral de produse agricole al statului şi
să-i convingă a contracta cantităţi cît
mai mari, spre binele lor şi al întregu­
lui popor muncitor.
Faptul că în conferinţa de partid s-a
*
tărîrea adoptată. Pe baza propunerilor
delegaţilor la conferinţă, au fost pre­
conizate măsuri care să ducă acolo
îneît fiecare gospodărie colectivă să
devină unitate puternică de producţie
agricolă şi să servească drept modei
pentru toţi ţăranii muncitori din raio­
nul Sebeş.
Delegaţii la conferinţă au arătat că
principala atenţie a comitetului raional
şi a organizaţiilor de bază trebuie în­
dreptată şl în viitor înspre continua
întărire a gospodăriilor agricole colec­
tive şi a întovărăşirilor, înspre edu­
carea colectiviştilor şi întovărăşiţilor
în spiritul apărării şi dezvoltării con­
tinue a proprietăţii obşteşti.
Ar fi greşit să nu arătăm că darea
de seamă şi delegaţii lă conferinţă au
analizat cu răspundere şi alte aspecte
ale muncii Comitetului raional de par­
tid Sebeş. Ei n-au trecut cu vederea
nici peste munca comitetului raional
de partid privind conducerea economi­
ei întreprinderilor din oraşul Sebeş.
Toţi cel care au luat cuvîntul au a-
preciat faptul că, datorită unei îndru­
mări concrete, a urmăririi felului cum
se îndeplinesc sarcinile economice în
toate întreprinderile, majoritatea aces­
tora şi-au îndeplinit înainte de termen
planul de producţie reducînd preţul de
cost şi îmbunătăţind calitatea produ­
selor.
Cu deosebit interes au dezbătut de­
legaţii Ia conferinţă problemele pro­
pagandei de partid, ale muncii cultu­
ral-educative, în care, fără putinţă de
a desfăşurat o muncă corespunzătoare
în direcţia educării candidaţilor de
partid, a conducerii organizaţiilor de
masă, a învăţămîntulul de partid etc.
Pentru fiecare domeniu de activitate,
delegaţii prezenţi au adoptat măsuri z i l e i d e 3 0 D e c e m b r ie , c e le 3
menite să contribuie la îmbunătăţirea b r ig ă z i a r tis tic e d e a g i t a ţ i e d e
întregii munci.
Să fie mobilizate foafe
forjele la înfăptuirea
hofărînlor partidului
şi guvernului
In cuvîntul său, tov. Dumitru Dejeu,
membru al biroului comitetului regio­
nal de partid, a apreciat că lucrările
conferinţei s-ai. desfăşurat la un nivel
înalt. Delegaţii — a spus vorbitorul
— au dat dovadă de multă maturitate
politică, dezbătînd în spirit critic şi
autocritic lipsurile existente în munca
organizaţiilor de partid- din raion.
E adevărat că în munca sa, corni
tetu! raional de partid a obţinut suc­
cese. Cele mai multe întreprinderi şi-au
realizat planul de producţie înainte de
termen. De asemenea, în direcţia tran­
sformării socialiste a agriculturii s-au
înregistrat succese care nu pot fi con
testate. Faptul că de la conferinţa ra
ională de partid din anul trecut şi
pînă în prezent s-a cooperativizat
prafaţa cooperativizabilă a raionului
nu e lipsit de importanţă.
Dimpotrivă, acest lucru dove­
deşte că s»a muncit cu simţ de răs­
pundere, că organele şi organizaţiile
de partid s-au străduit să aplice în
viaţă hotărîrile partidului şi guvernu­
lui. E tot afît de adevărat că în munca
de cooperativizare a agriculturii s-au
manifestat şi unele lipsuri. Comitetul
raional de partid s-a preocupat insu­
ficient de problemele întăririi economi-
co-organizatorice a unităţilor socla-*
liste din agricultură.
Trebuie înţeles faptul că atîta vreme
cît în unităţile socialiste ale agrlcul
turii se munceşte încă slab, ele nu pot
constitui exemplu pentru ţărănimea
noastră muncitoare. Pe ţăranii mun­
citori cu gospodării individuate nu-!
poţi convinge să păşească pe calea
agriculturii socialiste decît prin fapte.
Vorbitorul a insistat în mod deose­
bit asupra întăririi vieţii interne de
partid, a propagandei de partid, a
muncii de educare comunistă a tine­
rilor, a mobilizării tuturor forţelor la
înfăptuirea politicii partidului nostru.
Tov. Dejeu şi-a exprimat convingerea
că, îmbunăiăţindu-şi activitatea, comi­
tetul raional de partid Sebeş va putea
să obţină succese şi mai însemnate,
va putea să aducă o contribuţie mai
mare ta traducerea în fapt a hotărî­
rilor partidului şi guvernului nostru.
In prima sa plenară, noul 'comitet
şi-a ales biroul său încredinjînd sar­
cina de prim-secrefar tovarăşului Aron
Colceriu. Ca secretari au fost aleşi tov. rită măritor presiuni exercitate asu­
Nicolae Ureche, loan Stînea şi Iosif
p v............. v i-.a*
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
pentru TELEGRAME
30 Decembrie
Casei raionale EXTERNE
Cu m ult tim p in ur­ DE CULTURĂ H A Ţ E G Criza de in fe rn
m ă, întreprinderile din re­
giunea noastră au început să Despre activitatea Casei rul, dansatorii, există un colectiv n Finlanda
raionale de cultură din o- de teatru, cenaclu literar, cerc
anunţe îndeplinirea planului raşul Haţeg, in . vederea plastic, va funcţiona un cerc de continuă
anual de producţie şi darea
prim elor produ se în contul a- celui de-al V.-lea concurs îngrijirea şi educaţia copilului
al formaţiilor artistice de ama­ şi un cerc de călătorie pe glob.
nului viitor. A cum , m u n cito­ tori, se pot spune lucruri frumoa­ Un accent deosebit punem pe H ELSIN KI (A gerpreş). —
rii, tehnicienii şi inginerii se
pregătesc să cinstească ziua se. Această constatare am fă­ pregătirea în vederea celui de-al
de 30 D ecem brie nu num ai cut-o în una din serile trecute V-lea concurs al formaţiilor de T /1SS a n u n ţ ă : C r iz a d e g u v e r n
printr-un entuziasm şi m ai cînd am trecut pe la casa de cul­ amatori. Avem tineri care depun d in F in la n d a continuă'. D e şi au
m are în m uncă, ci şi prin o
bogată activitate cu ltu ral-ar tură. In biroul directorului erau mult interes în ridicarea presti­ tr e c u t a p r o a p e d o u ă s ă p tă m în i
tistică. Iată cîteva din realiză­ strînşi tineri, băieţi şi fete. Unii giului cultural al oraşului nos­ d e la d e m is ia g u v e r n u lu i d e
rile lor în această direcţie. dintre ei veniseră pentru întîia tru. E suficient să dăm un sin­ d r e a p ta a l lu i F a g e r h o lm , un n ou
dată să se înscrie în brigada ar­ gur exem plu: croitorul Ştefan c a b in e t în c ă nu a fo s t fo rm a t şi
Formaţia de estradă
tistică. Voia bună şi glumele nu Gali se ocupă de brigada de a- n ic i n u s e în tr e v ă d d e o c a m d a tă
Ca să pregăteşti un pro­
gram pentru ziua de 30 D e­ arătau însă că sînt începători. gitaţie şi dansuri.. Depune mult p e r s p e c tiv e d e r e z o lv a r e a a c ­
cem brie nu este tocm ai atît' tu alei crize.
de uşor, m ai ales cînd ne gin- Dincolo, în sala de repetiţii, di­ suflet ca totul să iasă bine.
dim că a rtiştii sînt salariaţi, Încercarea întreprinsă de
că m uncesc in producţie. T o­ rectorul casei de cultură, Aristi- Directorul a vorbit apoi despre K leem ola, preşedin tele fracţiunii
tu şi, co lectivu l de la l.C .S.H . de Spătaru, şi dirijorul corului, felul cum echipa de teatru pre­ parlam entare a U niunii agrare
. r-try r- nu-şi pune asem en ea „proble- găteşte piesa „O noapte grea“ de a form a un guvern al m ajo­
m eu. D in contră, se p re g ă ­ Victorin Bătrincea. De aseme­ de Lucia Demetrius şi despre rită ţii a su ferit un eşec in ur­
teşte asiduu pentru a prezen ­ nea, doi tineri aşteptau să vină alte activităţi. m a refuzului fracţiunii partidu ­
ta un program in titu lat „Fa­ coriştii. Unul cîte unul, compo­ lui de co a liţie şi al partidu lu i
bulă m u zicală" . A rtiştii am a­ nenţii corului s-au adunat, iar Conducerea Casei raionale de popular suedez de a face parte
to ri D u m itru D ion isescu , în !>uţin mai tîrziu au început repe­ cultură se ocupă însă de întrea­
vîrstă d e 72 d e ani, A nicuţa tiţiile. Detalii în legătură cu pre­ ga activitate culturală din raio­ din cabinetul propus de K leem ola.
Zlat, Jana Iepure, Eugen T a r gătirile în vederea concursului nul Haţeg. Ea reprezintă cen­
hon şi alţii, vor arăta sub
m asca fabulei felul cum era e-am aflat puţin mai tîrziu. trul de care depinde în mare D upă ce a exam in at în şed in ­
jefuit poporul de către reg i­
m ul bu rgh ezo-m oşieresc din — Eu conduc corul, spunea măsură activitatea tinerilor de ţa d in 15 d e c e m b r ie s itu a ţia
ţara noastră. De rem arcat că înărul profesor Victorin Bătrîn- la sate. Planul de muncă pe tri­ c r e a tă , fr a c ţiu n e a p a r la m e n ta r ă a
textu l, regia şi m uzica este ' .i. Pregătirile în vederea con­
realizată de am atori. cursului sînt pe zi ce trece tot mestrul IV al anului acesta, U niunii agrare a a d o p ta t in una­
prevede o serie de obiective în n im itate com unicarea pe care
U n ajutor perm anent pri­ mai intense. Corul este format legătură cu activitatea membri­ K le e m o la a fă cu t-o la 16 d e c e m ­
m eşte form aţia de estradă a din 60 de persoane, iar coriştii brie preşedin telu i republicii,
l.C .S.H . din partea com itetu­ sînt amatori de ia toate institu- lor casei raionale de cultură, la Kekhonen că este nevoit să re­
lui d e p a rtid şi a com itetu lu i sate. Multe din aceste obiective nunţe la form area guvernului.
iile oraşului. Sînt mulţumit de ei au fost realizate. S-au făcut de­
mă refer la participarea la re­ plasări la Baru Mare, Bertheiot, G u vern u l iordanian
Clopotiva, Livadia, Lunca Cer­ acţionează Jupă
petiţii — însă în mod special am nii, Pui, Rîu Alb, Sarmizegetu-
cuvinte de laudă pentru Petru sa, unde a fost dusă muncă de
îndrumare la căminele culturale,
Preda, Ileana Dobrescu, Viorel îndrumarea metodică a cămine­
Popa, Axente Bărboni şi alţii.
Corul nostru s-a format nu cu lor culturale s-a făcut prin de­
mult timp in urmă. Cîntecele pe plasările pe teren, prin scrisorile
care le cunoaştem ar fi sufici­ metodice şi alte forme de mun­
că. Cu toate acestea se poate
de întreprindere, care o spri­ ente ca să ne prezentăm oricînd indicaţii!
jină în perm an en ţă m oral şi în faţa publicului cu un specta­
m aterial. col reuşit. Dar, ca să participi
R e p e tiţiile s e a flă în fa za Ia concurs, nu este deajuns nu­ spune, fără teama de a greşi, imperialiştilor
finală. C olectivu l este hotărît mai atît. Acum, învăţăm cîntece că activitatea culturală din raio­
ziua de 28 decem brie. primii, cel puţin să satisfacem măsura posibilităţilor şi forţe­ CAIRO (A gerpres). — Sa ha
exigenţele spectatorilor. In fie­ lor existente. Există comune
Brigăzile artistice care săptămînă ne adunăm de mari, cum ar fi Baru Mare, Pui Ed D in Tukan, care a deţin u t
de agitaţie două ori, străduindu-ne să rea­ şi altele, unde munca la cămi­ posturile de reprezen tan t perm a­
lizăm cît mai mult. nul cultural este slabă. Amintim nent al Iordaniei la O rg a n iza ţia
aceste lucruri casei raionale de N aţiunilor U n ite şi de am basa­
Tot cu ocazia sărbătoririi Modest, entuziast şi încreză- dor al Iordan iei in E g ip t, a d e­
t . în oameni, dirijorul corului cultură din Haţeg pentru ca în cla ra t la o con ferin ţă de p resă
din Haţeg a vorbit puţin despre viitorul apropiat să-şi îndrepte de la C airo că g u vern u l iorda­
ceea ce face, cu gîndul la ziua nian tinde să izo leze Iordania
cînd şi haţeganii vor arăta pe mu^ a^ent>3 către sate şi să de celelalte ţări arabe pentru a
( la l.C .S .H . p regătesc progra- scenă tot ce pot. îndrume mai atent activitatea a- înăbuşi forţele p ro g resiste din
cestora. Secţia de învăţămînt şi ţară. B ugetul poliţiei secrete
. m e bogate, leg a te de locul Directorul casei' raionale ’de iordaniene, a sp u s el, este d e 5
cultură, Aristide Spătaru, a vor­ cultură a sfatului popular raional m ilioane lire sterline. A proape
l m uncii. D esfăşurîndu-şi repe­ bit atît despre activitatea cultu­ trebuie să ajute mai mult acti­
tiţiile du pă un program bine vitatea culturală de la sate, mai
alcătuit, brigăzile artistice de
a gitaţie ironizează oam eni ca­
re lip sesc n em o tiva t d e la lu­
rală din oraş cît şi din raion. ales acum cind ţăranii munci­ 5 .0 0 0 d e fr u n ta ş i a i m iş c ă r ii d e
cru, lipsa de aprovizionare,
com portarea personalului de In fiecare seară există la tori au timp suficient să desfă eliberare naţională din Iordania
la cantină, slaba a ctivita te npi activitate. Aici se pregăteşte Ş°ai-e asemenea activităţi, sîn t a resta ţi şi aruncaţi în închi­
a unor g a zete de perete din
în treprin dere etc. briga'da artistică de agitaţie, co- V. A. sori şi lagăre de concentrare.
C olectivul de creaţie for­ P rocedîn d în felul acesta, a
m at din sudorul D um itru
V lad, N icolae N em eş, Tiberiu __ su blin iat Tukan, guvernul iorda­
V lad, O ancea M ioriţa, se stră ­ %
duieşte ca brigăzile artistice l In Editura Politică a apărat: \ nian acţionează după indicaţiile
să aibă un repertoriu bogat im perialiştilor care vor să folo­
şi cît m ai legat de activitatea sească Iordania d rep t zonă ta m ­
de producţie. P înă la cea de-a P. MAR IAN : Cointeresarea mate­ reportaj, „Din fondul întreprinderii" pon intre Israel şi ţările arabe
11-a a n iv e rsa re a p ro cla m ă rii rială — puternic stimulent în creş­ se referă la felul în care a fost fo­ care s-au eliberat.
R .P.R ., cele 3 b rig ă zi a rtistice terea productivităţii muncii. losit fondul întreprinderii la fabrica
vor repeta serios pentru a se de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej" La întrebarea de ce a d em isio­
prezen ta în faţa publicului Broşura cuprinde două- reportaje. din Capitală, pentru construcţia de nat din postu l de şef al d eleg a ­
sp ecta to r cu program e reu ­ Primul, intitulat „După cantitatea ţiei Iordaniei la O rg a n iza ţia N a­
şite. şi calitatea muncii" arată cum con­ ţiunilor U nite, Tukan a răspuns
că el a părăsit acest post pen­
•«-A' tribuie salariul în acord şi sistemul locuinţe pentru muncitori şi alte ac­ tru că g u vern u l lui s-a în d ep ă r­
tat de politica ţărilor arabe şi a
premial la creşterea productivităţii ţiuni în vederea ridicării nivelului început să prom oveze o politică
muncii în uzinele „Ernst Thälmann" de trai al colectivului întreprinderii. im perialistă.
¦¦ din Oraşul Stalin. Cel de-al doilea 4
52 pag. 1,25 lei. «
: :¦
• 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 « 0 4 4 « -4 4 4 4 4 4 6 4 4 4 4 4 4 « 4 4 « 44 - » 4 4< > «4 * i
B ila n ţ u l c e le i de-a 13-a sesiuni
.a A d u n ă r ii G e n e ra le a N .U .
La 13 decembrie şi-a încheiat lu­ cerea ca R. P. Chineze să f 35 acorde lor din Coreea de sud şi Vietnamul valoroase care au arătat eficacitatea in­
de sud. tervenţiilor sale şi prestigiul crescînd
crările cea de-a 13-a sesiune a Adu­ locul ce i se cuvine de drept în or­ de care ţara noastră se bucură pe a-
Adunarea Generală a luat însă şi o rena internaţională. Astfel, Adunarea
nării Generale a O.N.U. deschisă la ganizaţia internaţională. serie de hotărîri pozitive. Ea a adop­ Generală a adoptat un proiect de rezo­
tat hotărîrea cu privire la crearea u- luţie prezentat în comun de delegaţiile
16 septembrie. In cursul celcc 528 de Adunarea Generală a discutat şi nu­ nei comisii pentru dezarmare, din care romînă şi cehoslovacă cu privire la co­
să facă-parte toţi membrii O.N.U., laborarea internaţională în domeniul
şedinţe ale Adunării Generale şi ale meroase probleme legate de lupta po­ hotărîre asupra căreia a insistat Uni­ dezvoltării industriei petrolifere. Tot
unea Sovietică şi împotriva căreia s-au datorită iniţiativei delegaţiei romîue au
comitetelor sale permanente, în care poarelor asuprite pentru eliberarea na­ ridicat S.U.A., Anglia şi Franţa. De fost adoptate rezoluţii în problemele
asemenea, Adunarea Generală a adop­ de .asistenţă tehnică şi de colaborare
s-au discutat probleme de cea mai ţională. Atît în ce priveşte problema tat, la propunerea Cehoslovaciei şi a în domeniul comerţului internaţional.
altor cîteva ţări, hotărîrea cu privire Rezoluţia mexicană cu privire la prin­
mare importanţă pentru soarta ome­ Ciprului, cît şi a Algeriei, s-a contu­ ia necesitatea aplicării de către toate cipiile colaborării internaţionale, pre­
statele a principiilor coexistenţei paş­ zentată în cadrul actualei sesiuni, are
nirii, s-au conturat o dată mai mult rat în mod vizibil izolarea Angliei şi nice. © altă rezoluţie adoptată în una­ la bază rezoluţia elaborată în sesiunea
nimitate de Adunarea Generală a fost trecută de către delegaţiile mexicană
poziţiile celor două lagăre existente Franţei, cît şi a S.U.A., oare sprijină cea prezentată de delegaţia ucraineană şi romînă.
cu privire la organizarea anului inter­
astăzi în lum e: pe de o parte poziţia politica colonialistă a acestora. naţional consacrat ocrotirii sănătăţii Actuala sesiune ă Adunării Gene­
şi cercetărilor medicale. Trebuie men­ rale a arătat şi mai evident că încer­
ţărilor socialiste, în frunte cu Uniunea ' Politica provocatoare a S.U.A. şi-a ţionată şi adoptarea rezoluţiei reco- cările S.U.A. de af strecura în O.N.U.,
mahdîrid autorităţilor din teritoriile sub graţie maşinii lor de vot, rezoluţiile
Sovietică, care luptă cu consecvenţă • găsit expresia în prezentarea aşa-zisei tutelă să creeze cît mai repede condi­ care le convin, întîmpină dificultăţi tot
ţiile preliminare necesare obţinerii au­ mai mari şi provoacă nemulţumirea
pentru realizarea în ' practică a prin­ „probleme ungare“ pe care cercurile tonomiei sau independenţei.
unui număr crescînd de state, mai ales
cipiilor de coexistenţă paşnică şi, pe americane caută să o menţină în Delegaţia R.P.R. a participat în mod
activ la lucrările celei de-a 13-a se­ a celor mici. Pe de altă parte cîştigă
de altă parte, poziţia .puterilor, occi­ viaţă în mod artificial pentru 'ă în­ siuni a Adunării Generale O.N.U. Si-
tuîndu-se pe poziţia ţărilor socialiste tot mai mult teren politica urmărind
dentale în frunte ou S.U.A. şi ţările venina în permanenţă atmosfera in­ de promovare consecventă a coexisten­
reglementarea pe cale paşnică a pro­
care le urmează îr\ politica de agra­ ternaţională.
blemelor rierezolvate şi încetarea cursei
vare a încordării internaţionale. Rezoluţia prezentată de S.U.A'. în
Astfel, în ce priveşte problema cru­ această problemă a reprezentat un ade­
vărat instrument al războiului rece.
cială a dezarmării, din cauza obstruc­
ţiei puterilor occidentale nu a fost a- O altă manifestare a politicii aven­
doptată propunerea Uniunii .Sovietice turiste americane â cotlstituit-dţ încer­
privitoare la încetarea definitivă a ex­ carea de a impune Adunării Generale
perienţelor cu arma atomică şi nici crearea aşa-numitelor forţe armate ale
propunerea privind reducerea cu 10— O.N.U. menite să camufleze interven­
15 la sută a bugetelor militare ale ţia S.U.A. în ţările Orientului mijlo­
marilor puteri. ciu. Eşuarea acestei încercări a fost
fără îndoială un elenîent pozitiv în ac­
In problema reprezentării Chinei ă tivitatea Adunării Generate’.; De ase­
ieşit la iveală faptul că poziţia ob­ menea, S.U.A.,s-au împotrivit realiză­
strucţionistă a S.U.A. a întîmpinat o
rezistenţă tot mai mare. Numai dato­ rii vreunui progres în soluţionarea ţei paşnice şi colaborării internaţionale înarmărilor, politică pe care Uniunea
problemei coreene pe calea unificării pe bază egalităţii în drepturi, delegaţia Sovietică şi celelalte ţări ale lagăru­
pra ţărilor care le urmează, S.U.A. au R.P.R. şi-a spus cu fermitate cuvîn­
reuşit cu mare greutate să bbţină a- paşnice’ă Goreei, căutînd doar să stre- tul. De asemenea, delegaţia romînă s-a lui socialist o promovează cu consec­
roînarea discutării rezoluţiei Indiei care coarS TdSuierea m Ä ]|.U . I slugilor remarcat printr-’o serie' de iniţiative venţă.