Page 66 - 1958-12
P. 66
Pag. 4 r<**rgreat DRUMUL SOGIALIS MULOI ¦mu Nr. 1244
L U C R Ă R IL E ixllim eiB s lir i *JuiiimBU La Geneva:
PLEN A R EI C,C.
Şedinţa experţilor
în problema măsurilor
penfru preînfîmpinarea
unui afac prin surprindere
A L P. C. U. S. GENEVA 18 (Agerpres) TASS
anunţă: La şedinţa ordinară a
S crarea solului, pentru însămîn- LA VARŞOVIA ; F. D. I. F. cheamă fem eile din lum ea experţilor — participanţi la con
ţări şi pentru strîngerea recoltei, întreagă să ceară încetarea ferinţa în problema măsurilor
MOSCOVA 18 (Agerpres). Vizitele oaspeţilor străini pentru preîntîmpinarea unui a-
TASS anunţă: La 17 decembrie, Acad. TROFIM LÎSENKO (fă- în frunte cu A. I. Mikoian experienţelor cu arma nucleară tac prin surprindere, care a a-
ră partid) care a luat cuvîntul vut loc la 17 decembrie sub pre
la plenara Comitetului Central (a plenară a vorbit despre unele VARŞOVIA 18 (Agerpres) mari întreprinderi industriale BERLIN 18 (Agerpres). - Ie cheamă ca în cadrul pregăti şedinţia reprezentantului Alba
al P.C.U.S. au luat cuvîntul 19 probleme ale dezvoltării ştiinţei Delegaţia P.C.U.S. condusă de din Varşovia. Oaspeţii au fost Biroul federaţiei democrate in rii pentru sărbătorirea zilei in niei, au luat cuvîntul reprezen
vorbitori. Secretari ai C. C. ale biologice sovietice. EI a arătat A. I. Mikoian, membru al Pre însoţiţi de W. Gomulka, prim- ternaţionale a femeilor, întrunit ternaţionale a femeii — 8 Mar tanţii Cehoslovaciei şi Italiei.
partidelor comuniste din repu- că agricultura sovietică consti zidiului C.C. al P.C.U.S., precum secretar al C.C. al P.M.U.P. şi între 10 şi 12 decembrie 1958 tie 1959 — să ceară încetarea
blicile unionale, conducători ai tuie o sursă inepuizabilă pentru şi delegaţiile de partid din Ceho de J. Cyrankiewicz, preşedintele la Berlin, a adresat tuturor femei imediată a experienţelor cu ar Reprezentantul Italiei a prcn
organizaţiilor de partid din di dezvoltarea ştiinţei materialiste. slovacia, R. D. Germană şi R.F. Consiliului de Miniştri al R. P. lor din lume un apel în care ma nucleară şi să se pronunţe pus spre examinare conferinţei,
ferite regiuni ale ţării precum şi Acad. Lîsenko a subliniat că în Germană sosite în Polonia pen Polone. pentru dezarmare. în numele experţilor occidentali,-
preşedinţi de colhozuri, directori principiile sale teoretice agro- tru a participa la festivităţile un document în problema carac
de sovhozuri şi alţi lucrători biologia sovietică a contrazis şi cu prilejul celei de-a 40-a ani După vizitarea secţiilor, la Declaraţia secretariatului C. C. al P. C .
din agricultură au discutat ra versări a Partidului Comunist uzină a avut loc un mare miting din Indonezia teristicilor tehnice comune ale
portul prezentat de N. S. Hruş- contrazice fundamental biologia din Polonia, au vizitat uzina în cadrul căruia au luat cuvîn
ciov cu privire la rezultatele weissmanistă care a existat şi „M. Nowotko“, una din cele mai tul A. I. Mikoian şi J. Cyran DJAKARTA 18 (Agerpres) — de-al 19-lea congres al Partidu sistemelor de control astuprh mij-
dezvoltării agriculturii U.R.S.S. mai există şi care este ruptă de kiewicz. China Nouă anunţă: Intr-o de lui Comunist, din Olanda.
în ultimii cinci ani şi sarcinile practică şi contravine acesteia. loacelor unui atao prin; surprins
creşterii continue a producţiei Vorbind despre critica burgheză
agricole. la adresa biologiei sovietice, dere.
Vorbitorii au subliniat că pro In cercurile ziaristice se sub
liniază cu dezamăgire că acest
document nu a:duoe nimic nou
gramul avîntului rapid în dome acad. Lîsenko a spus că reacţio Delegafia de parlid şi guvernamentală claraţie dată publicităţii, secre In declaraţie se arată că gu în poziţia puterilor occidentale
niul agriculturii şi al creşterii narilor din Occident nu le este tariatul C.C. al Partidului Co vernul olandez se teme că dele şi, la o examinare mat atentă,
animalelor, trasat în hotărîrile munist din Indonezia condamnă gaţia Partidului Comunist din nu este altceva decît ouvîntarea
plenarei din septembrie 1953 a pe plac învăţătura miciurinistă. a R. Pe Ungare s-a reîntors în patrie refuzul guvernului olandez de a Indonezia va demasca cu şi mai parafrazată â unuia din experţii
Comitetului Central, ale mai DJURA KARAEV, secretar al acorda viza de intrare delega multă tărie regimul colonial in americani, rostită zilele acestea
multor plenare ulterioare şi ale C.C. al P.C. din Turkmenia, a BUDAPESTA 18 (Agerpres). la Gara de Vest, a fost salutată ţiei Partidului Comunist din In staurat de guvernul olandez în la conferinţă.
Congresului al XX-lea al partidu vorbit despre succesele importan La 17 decembrie a părăsit Pra- de Janos Kadar, prim-secretar donezia pentru a participa Ia cel Irianul de vest şi atitudinea duş
lui, a fost aprobat în unanimi te ale Turkmeniei în dezvolta ga plecînd spre patrie delegaţia al C.C. al P.M.S.U., Antal Apro, mănoasă a acestuia faţă de gu Următoarea şedinţă a avut
tate de întregul popor sovietic rea agriculturii. Pentru Turkme de partid şi guvernamentală a Jeno Fock, Gyula Kallai şi San- -o - vernul şi poporul indonezian. loc la 18 decembrie.
şi a dat roade minunate. nia problema principală este ali R. P. Ungare care a făcut o vi dor Ronai, membri ai Bit oului
mentarea cu apă a uriaşelor su Politic al C.C. al P.M.S.U. Aiţi doî tineri ciprioţi
SABIA KAMALOV, prim-sc- prafeţe de pămînt. Ks.rr.ev a zită de prietenie în R. Ceho
cretar al C.C. al P.C. din Uz vorbit despre construcţia primei slovacă. > Janos Kadar a rostit o cuvin- au fost condamnaţi
bekistan, a comunicat că în ul tare de bun venit, la care a răs
timii cinci ani pentru dezvol In cursul aceleiaşi zile dele )a moarte Congresul Uniunii scriitorilor polonezi
tarea agriculturii republicii s-au
alocat 3.199.000.000 ruble — su porţiuni a canalului Karakum gaţia a ajuns la Budapesta unde. puns dr. Fereno Munnich. NICOSIA 18 (Agerpres). — şi-a încheiat lucrările
mă egală cu cea alocată în cei ale cărui ape vor iriga aproxi- j Agenţia France Presse relaiea-
23 ani precedenţi. Producţia a- ză că la 17 decembrie a.c. Hiigh
nuală de bumbac a fost în ulti mativ 100.000 hectare. Foot, guvernatorul britanic a! cinstea aniversării ă 1.000 de
mii cinci ani de 2.740.000 k n e insulei Cipru, a confirmat sentin
— cu 50 "00 tone niai mare de- IVAN KFB1N, pr!m-sec<-et?r Soluţia propusa de preşedintele ţa de condamnare la moarte a VARŞOVIA 18 (Agerpres). - ani a statului polonez.
cît în at.ii cincinalelor prece al C.C. al P.C. din Estonia, a Finlandei pentru rezolvarea crizei doi tineri ciprioţi greci. Congresul a recomandat con
dente. Producţia de lapte din re arătat că în prezent în Estonia După cum anunţă agenţia PAP,
publică s-a dublat, cea de carne producţia de lapte a atins 619 de guvern -o - la 16 decembrie cel de-al nouă ducerii Uniunii să participe ac
a crescut cu 50 la sută, iar de kg. pe cap de locuitor — fiind tiv la elaborarea directivelor şi
îînă cu aproape 50 la sută. aproximativ de două ori mai HELSINKI 18 (Agerpres) — Fracţiunile partidului social-de Incheierea lucrărilor lea congres al Uniunii scriitori Ia îndeplinirea programului acti
mare decît în S.U.A. In Olanda TASS anunţă: La 17 decembrie mocrat, partidului de coaliţie şi lor polonezi, care a avut loc la vităţii editoriale. In una din re
ANTON GREVOI, secretar al pe cap de locuitor revin 532 kg. fracţiunile parlamentare ale partidului popular suedez au Congresului P. C. Wroclaw, şi-a încheiat lucrările. zoluţiile adoptate se subliniază
Comitetului regional ¦Dneprope lapte, în Finlanda — 550 kg., UDPF, Uniunii agrare, opoziţiei respins această propunere. necesitatea de a se acorda o
trovsk al P. C. din Ucraina a în Suedia — 474 kg. social-demoorate şi partidului din Columbia Congresul a recomandat con deosebită atenţie dezvoltării ac
vorbit despre experienţa meca popular din Finlanda au răspuns In cercurile ziaristice se cre ducerii Uniunii să dea publici tivităţii pe tărîm cultural şi so
nizării complexe a cultivării oo- Vorbitorii au subliniat că par în principiu la propunerea pre de că înainte de a se trece la tăţii un apel in care să ceară cial în regiunile de vest ale ţării.
rumbului şi florii-soarelui. El a tidul comunist şi comitetul său şedintelui Kekhonen ca reprezen constituirea cabinetului executiv, opiniei publice din Polonia să
comunicat că s-a hotărît ca a- central înfăptuind cu curaj, în tanţii lor să participe la un „ca va fi studiată din nou posibili desfăşoare o campanie pentru
ceastă metodă să fie aplicată pe mod revoluţionar, măsurile în binet prezidenţial executiv“. tatea formării unui guvern pe o construcţia a 1.000 de şcoli in
întreaga suprafaţă însămînţată, dreptate spre dezvoltarea rapidă bază parlamentară.
a agriculturii sovietice s-au bi BOGOTA 18 (Agerpres). La
care în regiunea Dnepropetrovsk zuit pe sprijinul întregului po
por. Rezultatele muncii noastre, 13 decembrie cel de-al optulea Afganistanul îşi reafirmă politica sa
depăşeşte 700.000 hectare. Echi- succesele obţinute în agricultură, Congres al Partidului Comunist
a declarat VASILI MJAVANAD-
pe alcătuite din 5-6 oameni vor ZE, membru supleant al Prezi din Columbia şi-a încheiat Iu DE NEUTRALITATE
cultiva porumbul şi floarea-soa- diului C.C. al P.C.U.S., au con- crările.
firmat justeţea şi înţelepciunea
relui pe o suprafaţă de 500-600 In culisele N.A.T.O.: La cohgres au participat 110 KABUL 18 (Agerpres). — ganistanului. Poporul şi guver
acţiunii Comitetului Central, ca- Convorbiri anglo-franceze delegaţi din toate regiunile ţării Toate ziarele afgane au publicat nul ţării sînt ferm hotăriţi să
hectare, fiecărui membru al echi re a zdrobit şi a înlăturat gru şi 35 de observatori. Au asistat răspunsurile primului ministru continue această politică.
pul antipartinic,, antipopular, ca Externe al Franţei. In cursul a- de asemenea 2 reprezentanţi- ai âU Afganistanului, Muhammed
pei revenindu-i cam 100 de hec re a încercat să abată partidul cestor convorbiri au fost discu Râspunzînd la întrebarea pri-
de la linia leninistă a construi tate o serie de probleme prin
tare. Fiecare echipă va primi rii comunismului în Uniunea PARIS 18 (Agerpres). — A- tre care şi problema creării „zo partidelor frăţeşti din Ecuador Daud, lă întrebările corespon- vitoare la relaţiile Afganistanu-
Sovietică. genţia France Presse relatează nei liberului schimb“. In legă dentului^ agenţiei jaloneze Kjo- juj cu rnarile puteri atit din
maşinile agricole pentru prelu- că în după-amiaza zilei de 17 şi Venezuela.
tură cu aceasta, agenţia Reu-
decembrie, Selwyn Lloyd, minis După dezbateri, care au durat doTzusin. _ , Est cit şi din Vest, Muhammed
trul Afacerilor Externe al An ter, care consideră întrevederea
gliei, a avut o convorbire cu şase zile, congresul a adoptat ur. Referindu-se la politica de Daud a spus că guvernul şi po-
generatul De Gaulle şi Couve ca una din „cele mai importan neutraJitate dusă'de Afganistan, porul Afganistanului doresc ca
de Murviile, ministrul Afacerilor
te schimburi de vederi particu nou statut al partidului şi o de Muhammed Daud a spus că a- relaţiile Afganistanului cu toa-
claraţie program. ceastă politică este tradiţională te ţările lumii să fie totdeauna
Congresul a ales un nou co pentru ţara lui. Ea reflectă spe prieteneşti. Stabilirea relaţiilor
ranţele şi aspiraţiile poporului de prietenie intre toate popoare
mitet central format din 21 de afgan şi de asemenea ţine sea- le lumii, indiferent de divergen
ţele ideologice, regimurile poli
lare“ pe marginea sesiunii membri. f ma de situaţia'geografică a Af-
LA S E S I U N E A N .A .T .O . N.A.T.O., relatează că De Gauh :::::::: ---------------------------- tice şi sistemele economice deoj
Se agravează divergenţele între puterile le şi Lloyd au discutat diver Deputaţii laburişti condamnă construirea sebite, constituie mijlocul cel
atlantice genţele franco-britanice mai ales mai bun pentru asigurarea păcii
in problema „colaborării“ econo de rachetodroame americane în Anglia în întreaga lume.
Referindu-se la experienţa pac
PARIS 18 (Agerpres). Unani în toate celelalte probleme, cu tut fi.aplanate şi observatorii mice europene. Tot în cadrul a- LONDRA 18 (Agerpres). — primi o contraiovitură. De a- telor militare, Muhammed Daud
mitatea cu care miniştrii ţărilor excepţia propunerilor sovietice, prevăd că va începe un adevă cestor convorbiri, generalul De La 17 decembrie în Camera Co- ceea, a spus el, politica guver- a declarat că aceste pacte sînt
occidentale au sprijinit în ca aceste consultaţii nu au dat re rat război economic pe continen Gaulle a readus în discuţie pro munelor parlamentarii laburişti nului este o politică de sinuci- cauza care intensifică încorda
drul sesiunii Gonsiliului N.A.T.O. zultate pozitive. tul european între aceste două blema creării faimosului „direc- au condamnat guvernul englez dere. Bazele americane pentru rea generală în relaţiile interna
hotărîrea dictată de diplomaţia grupări de ţări. torait“ anglo-franco-american al arme rachetă, a spus el în con- ţionale şi în special încordarea
americană şi vest-germană de Chiar de la începutul actualei N.A.T.O. în vederea „întăririi pentru că admite crearea pe te- în Orientul apropiat şi mijlociu.
a se respinge propunerile sovie sesiuni, au ieşit la iveală diver In legătură cu aceasta, ziarul ritoriul Angliei de baze pentru tinuare, nu contribuie la .slăbi Orice stat, a declarat Muham
tice în problema Berlinului do genţele existente într-o serie de „Combat“ scrie: „Divergenţele organizării politice, economice arme rachetă americane. rea încordării internaţionale, ci med Daud, indiferent dacă este
vedeşte încă o dată că acesl probleme şi, în primul rînd, di apar imediat ce se începe exa şi militare“ a acestui pact a- măresc primejdia de război. mic sau mare nu poate privi
bloc este complet subordonat te vergenţele economice dintre cele minarea căilor şi mijloacelor de gresiv. Laburistul Frank Allen a de liniştit cum este tulburat echi
şase ţări (Germania occidenta lichidare a ' crizei internaţionale clarat că crearea acestor baze, Comentînd declaraţia minis librul de forţe într-o regiune
lurilor politice şi militare ale im şi de ieşire din impasul în care pune Anglia în primejdia de a trului aviaţiei al Angliei, care a sau alta — fie ea îndepărtată
perialismului american. Dar, se află politica externă a Oc afirmat că anul acesta pentru sau apropiată de acest stat.
imediat ce participanţii la sesi lă, Franţa, Italia, Belgia, Olan cidentului“. „Slăbiciunea N.A.T.O. construcţia bazelor de arme ra
une au trecut la discutarea ce da, Luxemburg) participante la chetă Anglia trebuie să cheltu In legătură cu primirea ajuto
lorlalte probleme, în această „piaţa comună“ şi celelalte ! 1 Subliniind că pentru „a con iască 2,5 milioane lire sterline,
ţări vest-europene, în frunte cu strui viitorul nu este suficientă
„unitate“ impusă s-a format doar reSpjngerea notei sovieti- este organică“ laburistul Victor Waţes a ară rului străin de către Afganis
o fisură, Prezentînd . rapor tat că construcţia bazelor pentru tan, Muhammed Daud a spus
tul în problema consultaţiilor *^
Anglia şi cu statele sacvaa*n-nnTdtian1jaaeIvlAoer r, Comentariile presei italiene pe marginea sesiunii arme rachetă este o cheltuială că Afganistanul este dispus să
politice, Spcak, secretarul gene ca^ rm ea cera a m extit—n» derea ce”, ziarul; cere ţărilor occiden \ N.A.T.O. zadarnică a fondurilor de stat primească ajutor străin dacă a-
ral al N.A.T.O., a declarat că tale să înceapă tratative cu Uni şi a cerut sistarea acestor lu cesta nu va fi însoţit de vreo
comerciale ale „pieţei comune“ unea Sovietică.
asupra tuturor ţărilor din Euro ) ROMA 18 (Agerpres). — Adenauer manifestă în pre- crări. condiţie.
pa occidentală. După cum se Printre alte probleme sare
ştie, aceste divergenţe nu au pu- constituie izvorul divergenţelor / Comentînd sesiunea Consiliu- zent o influenţă considerabi-
dintre membrii N.A.T.O., ziarul
S.U.A. insistă pentru citează problema cipriotă, liti > lui N.A.T.O., ziarul „Unita" la asupra politicii Franţei şi 20 DECEMBRIE 1958
Instalarea bazelor americane giul în legătură cu dreptul la l subliniază că „unanimitatea" altor ţâri şi a ştiut să obţină
pescuit în apele Islan'dei, proble
pentru arme nucleare ma includerii, Balticii în zona manifestată cu prilejul discu- supremaţia şi asupra politicii S p e c ta c o le cin em ato g rafice
în Europa occidentală centrală a comandamentului tării problemei Berlinului este Italiei,. el împiedică de fapt
N.A.T.O., precum şi problema numai formală, întrucît în Occidentul să dea Moscovei DEVA: Pavel Korceaghin. ALBA 1U- brazi. PETROŞANI: idolul de sare;
amplasării bazelor pentru arma
rachetă pe teritoriile ţărilor vest- realitate „uniunea atlantică un răspuns cît de cît con- LIA: O întîlnire la Benderath; Pe Do Călătorie peste trei mări. SIMER1A:
europene.
nu este în stare să participe structiv". nul Jiniştit; ILIA: Luptătorul şi clov Dincolo de brazi. LONEA: Gasa în
După cum reiese, 'din relată
PARIS 18 (Agerpres). TASS da ;presiunilor exercitate ' de rile acestui ziar, apeastă ultimă in prezent la o discuţie cu pri- Ziarul „Avanii" scrie că co-. nul ; BRAD : Anul 1918 j HAŢEG : care locuiesc. ZLATNA: Serenada me
anunţă: In şedinţa din după-a S.U.A. Generalul american Nor- problemă constituie obiectul unui vire la problemele europene Bravul soldat Sweik; SEBEŞ: La or xicană. TEIUŞ: Prologul. APOLDU DE
miaza zilei de 17 decembrie a stad, comandantul şef al forţe fel de tîrg pus la oale de diplo municatul participanţilor la dinele dv. i ORAŞTIE: Dincolo de SUS? Taifun Ia Nagasaki; BARU
Gonsiliului N.A.T.O., printre alte lor armate ale N.A.T.O. în Eu maţia franceză. Franţa condiţio de pe o platformă politică u- sesiunea Gonsiliului N.A.T.O. MARE: Trepte abrupte.
probleme, au fost discutate pla nează amplasarea bazelor 'pentru nica . în problema \Berlinului „nu
nurile de instalare a bazelor, a- ropa, a făcut reproşuri acelor rachete de admiterea ei în „clu
membri ai N.A.T.O. care, petri- bul atomic“ al N.A.T.O., a'dică „Cauzele care au dus la rezolvă contradicţiile care îi IFR \ ffi II #
mericane pentru arme nucleare de participarea ei la’ conducerea crearea situaţiei actuale sînt separau in ajunul acestei se
şi' rachete pe teritoriile ţărilor vit spuselor sale, „nu-şi îndepli cît se poate de clare, — con siuni". Ziarele critică puterile PROGRAMUL’ I ; 6,15 Emisiune pen tămînă, cîntec, joc şi voie bună; 23,00
nesc obligaţiile“. După cum sc acestui' bloc, care în momentul tinuă ziarul — principala din tru sate; 7,30 Muzică uşoară; 8,00 Ma Muzică de dans. PROGRAMUL 11:
vest-europene. Primejdia serioa- crede, Norstad a avut în vedere tre acestea fiind iluzia că po occidentale pentru că se men teriale din presă; 9,00 Muzică uşoară; 14,07 Muzică de estradă; 15,00 Prin
sa pe care o atrag asupra lor tocmai problema instalării de de faţă se află'în mîinile State litica Germaniei occidentale ţin ca şi în trecut la vechile , 9,30 File din istoria luptelor revoluţio sălile de concert ale Capitalei; 16,45
ţările care au consimţit ca pe baze pentru arme nucleare şi ra- lor Unite şi Angliei. . ¦Cererile va putea fi totdeauna contro păreri în legătură cu relaţiile - nare; 10,34 Gîntece şi jocuri populare Ştiinţa în slujba păcii; 17,55 Sfatul
tentoriul lor să fie instalate ba Franţei sînt însă primite extrem dintre Răsărit şi Apus şi nu
chete, deoarece el doreşte ca in de rece de către S.U,A.- şi An-
ze pentru arme nucleare şi ra glia, fără a .mai-,vorbi de .pro lată de Londra, Paris şi Wa intenţionează să şi le revizu romîneşti; 11,03 . Muzipă de estradă; medicului: „Despre copiii care nu mă-
chete, este evidentă acum pentru stalaţiile pentru'lansarea rache teste!^ celorlalţi membri ai
toţi, şi, probabil, aceasta explică N.A.T.O. îndeosebi ale Canadei shington. Evenimentele din iască în mod serios 'pentru a 11,45 Revista revisţelor; 13,05 Goncert nîncă'O 19,00 Vechi melodii populare
ezitările şi împotrivirea-unor-gu t••elo;•r ,.cu '¦*ra:*za . medie de acţ*iune şi Italiei.
verne care pînă în prezent nu şi bazele pentru arma atomică ultimii ani, însă, dovedesc că scoate diplomaţia din impa- de prînz; 15,10 Muzică; distractivă; romîneşti; 19,30 Seară literară; 21,15
şi-au dşt consimţămîntul în oiu-
să fie create în Europa cît mai situatia evoluează într-o cu sul în care se află în pre- 16,15 Vorbeşte Moscova; 17,30 Roza Concert din muzica popoarelor; 22,00
grabnic. toiul altă direcţie. Astăzi a zent. ..voturilor; 18,00 Solişti şi foraaţn de Muzică de dans; 23,15 Muzică sim-
:dîeven¦¦i¦t.. c'la.r ¦.că tocimai Bonnul Ziarul „Messdgero}‘ scrie amatori; 18,30 Aţuzică uşoară romî- fonică.
condiţionează într-o măsură că „slăbiciunea N’.AJ.O. este nească; 19,05 La ordinea zilei; 19,15
considerabilă. politica întregu organică şi are la bază. reia-' Concursul; „Cine ştie, ne scrie“; 19,52 BULETINE DE ŞTIRI: 5.00;6,00;
lui Occident atlantic. Inirucît (iile dintre membrii' acestei Noapte bună, copii; 20,05 Cronica eve- 7,00/ 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
comunităţi”. nimeritelor' internaţionale; 21,00 Muzi 20,00; 22,00; 23,52 (programul 1),
14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00; (pro
că de dans; 22,30 La sfîrşit de săp- gramul II)'.
Redacţia şl administraţia ziarului şţr. e Martie or. 9, telefon? 188} 188 175. Taxa plătită In atüteftr conform apltôlrU Direcţiunii Generate <».T,T.R. nr. 230.32Ô din 0 noiembrie 194». — .Tiparul: întreprinderea Poligrafică /yjAV — Deva.
V
1 r !¦rijLu5ţ,>. * - -:•> *•/