Page 67 - 1958-12

P R O L E T A R I DIN TO A TE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA !
Anul X Nr. 1245
Cu planul anual
îndeplinit
Ieri noaptea la orele două
colectivul care deserveşte
furnalul nr. 2, furnalul tineretaj
Hui de la Uzina ,,Victorfa"-Că.'
lan a dat prima şarjă de fontă,
in contul anului viitor. Acest
succes se datoreşte muncii Intre- (
gului colectiv şi mai ales furna-
UştUor din schimbul condus de
im. Ioan Crişan. S-au mai re-
, marcat topitorul 2, Tirdor Arghezi <
şi Gheorghe PpJiait prim-caupe-
rist. •*’ ' ¦
c olectioul de muncitori, tehni­
cieni şi ingineri de la pre-
parafia Peirila anunţă că In ziua.
de 18 decembrie şi-a îndeplinit
plamd (M m de producţie. Ei au
recuperat in decursul acestui an
11.200 tone de cărbune peste pre­
vederile planului. Economia rea­
lizată la preţul de cost se ridică
la suma de 5S00.000 lei.
!nceptrid ca ziuă de 17 de­
cembrie, a.c., harnicii mineri
de la Văicări dau cărbune, i n ,
contul anului 1959.
In fruntea întrecerii sociSls-
te de la această mină se află
colectivul sectorului II, care penă
la data amintită ă dat pestei
4.000 tone de cărbune cocsifica-
bil peste plan.
? lelor şi de turnare a fundaţiilor. Da­
D eşi aă avat de luptat cu
reale greutăţi, minerii de
la Lupeni au muncit cu multă
însufleţire pentru a-şi îndeplini
cit mai grabnic planul anual.
încă de la data de 12 decem­
brie, 'colectivul sectorului IV B,
sector de tinereţi extrage cărbu-'
ne în contai anului viitor. In <
primele 11 luni âte 'acestui an,
sectorul IV B 3 dat peste plan'
7.264 tone cărbilne cocsificabil.
Ineepînă cd 16 decembrie a.c,
| şi minerii de la sectorul I A Lu-1
peni extrag cărbune în contul a-
nului 1959. Ei an dat In primele
11 luni ale anului curent 4.540 <
tone cărbune cocsificabil peste
prevederile planului.
IN URMA DEZBATERII DOCUMENTELOR
PLENAREI C.C. AL P.M.R. DIN 26-28 NOIEMBRIE n e d e 6 pro cen te,
l i atelierele C. f. R.
Muncitorii de la Atelierele C. F. R. productivitatea muncii să se mărească
Simeria au dezbătut recent expunerea cu 0,5 la sută, faţă de realizările pla­
tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la ple­ nului pe 1958, să reducă preţul de cost
nara C.C. al P.M.R. din 26-28 no­ cu 1 la sută faţă de ce! planificat şi
iembrie. In urma acestei dezbateri, s-a să facă eoconomii în valoare de
ajuns la concluzia că există toate con­ 400.000 lei.
diţiile necesare pentru îndeplinirea şi Muncitorii s-au mai angajat ca pînă
depăşirea prevederilor planului pe anul în luna mai 1959 să reducă stocul de
1959. materiale supranormative cu 20 la sută
Participanţii la discuţii au făcut va­ şi în ce! de al doilea trimestru să pună
loroase propuneri de îmbunătăţire a în funcţiune atelierul de sudură şi
muncii şi s-au angajat ca, pe unitate, altele.
13 stafia de călători
Ceferiştii de la staţia Simeria-călă-
tori, după ce au dezbătut expunerea
tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la re­
centa plenară a C.C. al P.M.R., au
dovedit practic că sarcinile prevăzute
sînt posibil de realizat. Astfel, de la
prelucrarea expunerii şi pînă în pre­
zent, la trenurile de călători şi cele
de marfă s-a îmbunătăţit regularitatea
circulaţiei cu 1 la sută faţă de lunile
trecute, staţionarea vagoanelor s-a re­
Construiesc un nou saivan
In to v ă ră şifii clin s a tu l C o a ja ,
raion u l llia , lulncl cu n o ştin ţă d e
expunerea tovarăşului G heorghe
G heorghiu-D ej la plenara G: C.
a l P .M .R . din 2 6 — 28 n oiem brie
a. c., au h o tă rît să d e z v o lte şi
m ai m ult creşterea oilor.
P entru adăpostirca oilor ei au
H otărît recent, intr-o adunare
gen erală, să con stru iască prin
m uncă voluntară un nou saivan.
In comuna llia
Sîmbătă 20 decembrie 1958
»aareyga«Kd«aigK!*aat^ ^
Mi a\ § u m\ » i\ m ip m m i r \ m t j e
Pentru grăbirea ritmuiu
I ii
Anul acesta, constructorii marilor
agregate hunedorene au sărbătorit eve­
nimente de o mare însemnătate pentru
întreaga economie naţională. S-au dat
în func)iune două cuptoare de mare
capacitate la noua Oţelărie Martin şi
a intrat în producţie laminorul blu-
ming de 1.000 mm. Predate siderurgiş-
tilor, noile agregate au produs mii de
tone de otel şi laminate.
Dezvoltarea continuă a industriei
constructoare de maşini necesită însă tot
mai multă fontă, otel şi laminate. Re­
centa plenară a C.C. al P.M.R. tra­
sează sarcini sporite pentru anul vi­
itor. in expunerea tovarăşului Gheor­
ghe Gheorghiu-Dej se arată că faţă de
anul 1958, producţia siderurgică va
trebui să crească cu 23 la sulă, iar
cea de otel cu 38 la sută. Va trebui
de asemenea sporit numărul de sorti­
mente de laminate.
Această creştere însemnată a produc­
ţiei siderurgice va fi obţinută pe ca­
lea îmbunătăţirii indicilor de utilizare
a capacităţilor de producţie existente,
precum şi prin grăbirea ritmului de
dare în folosinţă a noilor obiective.
Printre noile unităţi siderurgice care
urmează să intre în funcţiune în anul
viitor se numără şi laminorul de pro­
fite de 650 mm. de la Hunedoara.
Dîndu-şi seama de importanţa pe
care o are acest laminor în sporirea
numărului de sortimente necesare eco­
nomiei naţionale, constructorii de la
Trustul 4 au accelerat încă de acum
cîteva luni ritmul de construcţie a ba­
torită acestui fapt, în prezent sînt ter­
minate paturile de răcire şi fundaţiile
halei. De un real folos în obţinerea
succeselor de pînă acum, au fost şi
măsurile tehnieo-ofganizatorice luate
de conducerea şantierelor. Printre aces­
tea amintim mecanizarea manipulării
agregatelor, organizarea lucrului în
paralel la hală şi fundaţii,- executarea
betoanelor în staţii centrale şi trans­
portul lor cu vagoneţii, organizarea
lucrului în trei schimburi etc.
Noile sarcini pe care plenara C.C.
al P.M.R. le pune în faţa constructo­
rilor laminorului de 650 mm. au fost
primite de aceştia cu mult entuziasm.
Ei au hotărît să intensifice şi mai
mult ritmul de construcţie şi, Ia pro­
punerea comuniştilor, conducerea şan­
tierului a luat noi măsuri.-
S-a hotărît să fie create cît mai
multe fronturi de lucru instalatorilor,
ca în felul acesta să se poată supra­
pune unele lucrări. S-a hotărît de ase-
dus de la zl la zi, făcîridu-se economii
de sute de ore-vagon.
Conducerea staţiei, cbntucrînd mai
strîns cu întreprinderile oare foîosesc
transporturile feroviare, a ajuns să
utilizeze vagoanele la capacitatea lor
reală, obţinîndu-se o îmbunătăţire a
acestui indice cu 102 faţă de luna tre­
cută.
1. RADUŢ - P. MIRCEA
corespondenţi
C h iar a dou a z i s-a trecu t la
acţiu n e: a fost m arcat şi tăiai
lem nul necesar, apoi s-a tran-
sp o rta l la locu l co n stru cţiei. In
num ai două zile, s-au efectuat
350 ore de m uncă voluntară. În­
treg satul participă cu însufle­
ţire la con stru irea noului saivan .
DOMNICA MOISIUC
corespondentă
g a acestei văi. P e lin gă ajutorul
menea, ca ritmul de lucru să fie cel
puţin acelaşi ca în timpul verii. Pentru
a se atinge acest scop a început con­
strucţia instalaţiei de gaz metan pen­
tru încălzirea agregatelor şi a punc­
telor de lucru. Prin această măsură
pe lingă că se vor crea condiţii bune
„In siderurgie vor intra
în funcţiune în anul 1959
bateria a treia de cocs şi
laminorul de profile de 650
mm. de Ia Hunedoara cu
o capacitate de 550.000
tone pe an, al treilea la­
minor de tablă subţire la
uzina „Nicolae Cristea" şi
altele”.
(D in expunerea to­
varăşului G heorghe
G heorghiu - D ej, la
plenara C. C. al
P.M .R. din 26— 28
noiem brie a.c.).
de lucru, va fi redus şi preţul de cost,
şti.indu-se că gazul metan e un com­
bustibil Ieftin. Se preconizează şi spo­
rirea ritmului de turnare la betoanele
de fundaţii.
O problemă de mare însemnătate o
constituie crearea condiţiilor pentru ca
D epăşindu-şi
norm a p e luna no­
iem brie cu m ai bi-
prim - încălzitorul
V icto r Sirnion,. d e la bateria j
n r. 1 a s e m ic o c s e r ie i d in C ă- jj
lan, s-a situ at prin tre ţrunta- |
şii sectorului.
latâ-l pe acest vrednic se- |
tnicocsar reglîncl debitul de |
| g a z la cuptor.
Noi membri
ai U.T.M.
Cele 7 organizaţii de bază de
la şantierele Trustului 4 con­
strucţii Hunedoara desfăşoară o
muncă susţinută pentru atrage­
rea celor mai buni şi merituoşi
tineri muncitori, fruntaşi în pro­ şi oglindesc pe deplin posibilităţile lor.
ducţie, în rîndurile organizaţiei
U.T.M.
Munca desfăşurată de aceste
organizaţii de bază a făcut ca
numai in luna noiembrie a a-
cestui ain 22 de tineri să ceară
şi să fie primiţi in U.T.M. Cel a extrage cît mai mult cărbune, (C.C.V.J.
mai bine a muncit în această di­
recţie organizaţia de bază U.T.M.
de la grupul de şantiere nr. 1,
care a primit in rîndurile sale
cei mai mulţi tineri.
Printre tinerii primiţi de cu- la suprafaţă ultimele tone de cărbune
rînd în U.T.M. se numără ter
varăşii Andrei Goltz — lăcătuş,
Ioan Pavel — zidar, Petru
Prundea nu — tîmplar, Adolf Fa-
keş — zidar, Ioan Bezevei şi
Gheorghe Kraus, muncitori con­ de obţinut. Ea dovedeşte că la mina
structori fruntaşi in producţie. J Peirila s-a muncit organizat. Să vedem
4 pagini 20 bani
É i i 1» 1,
I.C.S. Hunedoara să poată efectua
montarea utilajelor în hale. De aceea,
s-a urgentat terminarea pereţilor late­
rali definitivi, şi este în curs de exe­
cuţie închiderea complectă a halelor
cu pereţi provizorii din stufit.
In cursul acestui an au fost apli­
cate o serie de inovaţii, care pe lîngă
că au uşurat foarte mult munca fizică,
au contribuit la înregistrarea unor în­
semnate avantaje tehnlco-economice.
De aceea, s-a hotărît să fie aplicată
şi pe mai departe inovaţia tînăruiui
Gheorghe ilutter şi a inginerului Ioan
Scutaru, „Pod rulant provizoriu", pre­
cum şi inovaţia lui Emerik Kotty,
„Macara funicutar“, care- serveşte la
montarea armăturilor şi construcţiilor
metalice de la cuptoarele.cu propulsie.
S-a organizat, de. asemenea, efectua­
rea lucrărilor în lanţ la fundaţiile de
utilaje, s-au reorganizai brigăzile, iar
comuniştii au hotărît să preia cele
mai grele locuri de muncă.
Măsurile pe care le-au luai construc­
torii de la Trustul 4, precum şi măsu­
rile ce vor fi luate de celelalte între­
prinderi care conlucrează ta construi­
rea acestui nou obiectiv al siderurgiei
noastre (I.C.S. Hunedoara şi Atelie­
rele din Bocşa), vor da un nou avînt
. desfăşurării lucrărilor, grăbind conside­
rabil ritmul de dare în folosinţă a
laminorului. N. A.
{
Aplicarea măsurilor fehnico-organizaforice
factor important în realizarea de noi sy eeese
Lansînd chemarea de a întîmpina
Conferinţa raională de partid cu pla­
nul anual îndeplinit, către toate exploa­
tările Văii Jiului, colectivul exploatării
miniere Peirila şi-a luat el însuşi un
angajament. Acest angajament se im­
punea a fi respectat cu atît mai mult,
cu cît succesele înregistrate în decursul
acestui an de harnicii mineri de la
Petrila, printre care: obţinerea drape­
lului de mină fruntaşă pe ramură a
drapelului de mină fruntaşă pe bazin
şi a celui de sector administrativ frun­
taş pe Combinatul carbonifer Valea
Jiului — sînt dintre cele mai frumoase
Grija partidului şi guvernului faţă
de mineri, prin acordarea de spaţiu
locativ şi cărbune gratuit, reducerea
costului energiei electrice cu 60 ia sula,
aplicarea sistemului îmbunătăţit de sa­
larizare şi normare a muncii, precum
şi ducerea la bun sfîrşit a sarcinii de
şi-a realizat planul anual la extracţia
de cărbune) a dat aripi întrecerii so­
cialiste.
Aşa se explică şi faptul că în dimi­
neaţa zilei de 10 decembrie, în schim­
bul III, la mina Petrila au fost scoase
pe anul 1958. De atunci, fiecare tonă
de cărbune extrasă constituie penlru
minerii, pelrileni un pas spre noi suc­
cese în îndeplinirea şi depăşirea pla­
nului pe anul 1959.
Dar o asemenea realizare riu-i uşor
Importante lucrări
de îndiguiri
In fiecare an, V alea B ătrina,
care trece prin hotarul com unei
llia, făcea m ari pagu be recoltei.
C ele aproape 1.000 ha. teren pe
care le în tiln eşte în cale pînă la
revă rsa rea sa în M ureş, an de
an au fo st inundate.
In acest an s-au luat m ăsu ri
şi au fost începute im portan te
lucrări de canalizare şi îndiguire
d a t'de stat, un aport deosebit
îl dau locuitorii satelor din ra­
za com unei llia . A stfel, în ziu a
de 16 decem brie a. c. au fost
m ob iliza ţi de organ ele locale
un num ăr de 280 cetăţeni care
au p a rticip a t cu m u lt elan la
această acţiune. In frunte s-au
situ at depu taţii com unali Ioan
C ojan din satu l U leş, D am as-
chin Zbeghean din satu l B retea,
M ihai C rişan din satu l C uieş,
G h. F a u r 'clin s a tu l B a c e a , N i­
colae Crişan R otaru şi Sebas-
tian N istor din llia şi jillii.
Lucrările de îndiguire a V ăii
B ătrina continuă.
IOAN ROŞCA
corespondent
Contractări de cereale
din recolta anului viitor
!ii raion u l !lia Aplicînd inovaţia sis-c
Tot mai multe unităţi socialiste din regiunea noastră con­ ternului de pieptănare)
tractează cu statul cereale din recolta anului viitor. De pildă,
membrii celor 5 întovărăşiri agricole din comuna Dbbra, raionul a bumbacului, colectl-)
llia, au hotărît, în adunările generale ţinute recent, să contrac­
teze cu statul 29.454 kg. grîu şi 25.000 kg. porumb din recolta vul de muncă al Fila-2
anului viitor. Şase întovărăşiri agricole din comuna Lăpuşnic
au contractat 25.000 kg. grîu şi 1Ô.500 kg. porumb, iar alte 5 turii Romîne de Bum-)
întovărăşiri din comuna Lăpugiu au încheiat contracte cu în­
treprinderea „Recolta“ pentru 35.000 kg. grîu şi 20.000 kg. po­ bac din Capitală a obţinut o eco-^
rumb.
nomie de 195.000 kg. de bumbac)
Şi membrii întovărăşirii „Drumul iui Lenin“ din satul Po-
joga au încheiat zilele trecute contracte pentru cantitatea de C puf, ceea ce înseamnă în bani o )
12.000 kg. grîu şi 8.000 kg. porumb.
< economie de 2.500.000 tei. Cu a -ţ
Unităţile socialiste din raionul llia au contractat pînă în
prezent 284.980 kg. grîu şi 179.580 kg. porumb. ceastă sumă se poate fabrica)
1.170.000 m. de poplin pentru că-<
măşi. P
IN FOTO: Sirnion Maria, de la)
secţia pieptănat, în timpul lucrului./
a^ aJ
re sn lla ie
bone
Cu cîteva luni în urm ă, un
gru p de tehnicieni din cadrul
d irecţiei reg io n a le P .T.T.R . au
întocm it m ai m ulte schiţe şi
desene. P aralel cu aceasta ei fă­
In raionul O răştie ceau şi a n u m ite p ro b e în !ural
unor a parate de la m ai m ulte
In adunarea generală ce a avut loc duminică la Gelmar, sta ţii de radioficare din regiu­
raionul Orăştie, întovărăşitii au hotărît să contracteze cu între­ ne. M ai precis, vroiau să g ă ­
prinderea „Recolta“ 10.424 kg. grîu şi 7.040 kg. porumb. Re­ sească o m odalitate pentru înlo­
cent, au încheiat contractul pentru 9.600-kg. grîu şi 6.000 kg. cuirea stîlp ilo r d e la reţelele de
porumb şi membrii întovărăşirii din Geoagiu. radioficare prin racordarea tu ­
turor reţelelor la stîlp ii de înal­
Cele 3 întovărăşiri din Orăştie au contractat de asemenea tă tensiune.
26.090 kg. grîu şi 23.660 kg. .porumb.
P în ă în cele din urm ă colec­
Şi gospodăriile agricole colective ale raionului Orăştie în­ tivu l form at din N icolae M ănes-
cheie contracte pentru cereale cu statul. De exemplu, G.A.G. cu, N icolae Rohan şi A lexandru
„Griviţa Roşie“ din satul Spini a contractat 10 tone de grîu şi T olgyi a construit un aparat de
9 tone porumb, iar gospodăria colectivă din Şibot a încheiat izolare care a făcut posibilă ra­
contracte pentru a livra în anul viitor cantitatea de 6.912 kg. cordarea reţelei de radioficare
grîu şi 4.320 kg. ’porumb. direct pe stîlp ii reţelei electrice.
P rim a încercare s-a făcut pe li­
In raionul Hunedoara nia A poldu de Jos, L udoş şi
Gusu. Inovaţia a dat rezu ltate
Zilele trecute, numeroase alte întovărăşiri din raionul Hu­ foarte bune.
nedoara au încheiat contracte cu organele întreprinderii „Re­
colta“ pentru cantităţi însemnate de cereale din recolta anului A celaşi colectiv de inovatori,
1959. Printre acestea sînt şi întovărăşirile „1 Afai“ şi „Al Il-lea căruia i s-a alăturat şi in gin e­
Congres al P.M.R.“ din satele Nădâştia inferioară şi Nădăştia rul N ăstase F arm azon, a m ai
superioară, care au contractat 25.300 kg. grîu şi 13.925 kg. construit de curînd şi un aparat
porumb. care perm ite tran sm iterea acelu­
ia şi program de la centrul de ra ­
Convinşi de necesitatea constituirii fondului central de pro­ ion la to a te com unele radiofi-
duse agricole, membrii întovărăşirii „Valea Streiului“ din satul cate. Ş i a cea stă in o va ţie a fo st
Strei au încheiat 'duminica trecută contract pentru 16.000 kg. a p lica tă în p ractică la sta ţia de
grîu şi 12.000 kg. porumb. radioficare din Sebeş.
mai amănunţit care au fost factorii ce încadrarea lor cu membri de partid. pe tona de cărbune a fost redus cu
4,29 lei.
au contribuit la îndeplinirea înainte de Astfel, toate brigăzile au în compo­
La obţinerea acestor realizări au
termen a planului anual. nenţa lor un număr egal de mineri ca­ contribuit toate sectoarele minei, evi-
denţiindu-se în mod deosebit sectoare­
In primul rînd, colectivul de condu­ lificaţi şi cu experienţă. In afară de a- le I, II şi III, care au dai peste plan
cere al minei, sub îndrumarea comi­ ccasta, membrii şi candidaţii de paritd cele mai mari- cantităţi de cărbune,
tetului de partid a avut o orientare au fost repartizaţi în mod proporţional precum şi- sectorul eleclro-mecanic, care
justă în întocmirea şi executarea pla­ pe brigăzi şi schimburi (de obicei o- a vegheat la buna funcţionare a ma­
nului de măsuri tehnico-organizatorice, cupînd posturile de şefi de brigăzi şi şinilor şi instalaţiilor.
cu propuneri venite din partea mine­ de schimb).
rilor. Printre brigăzile cu cele mai frumoa­
Exemplul comuniştilor la toate lo­ se rezultate se numără şi cele condu­
curile de muncă a constituit pentru se de Gheorghe Alichiev, Nicolae Cris­
tea şi Mihai Ştefan care au dat, în
S-a ajuns astfel, ca> aprovizionarea mineri o pildă vie a felului în care ei afara prevederilor planului, respedlv
cîfe 5.559, 3.644 şi 2.286 tone de căr­
locurilor de muncă DIN EXPERIENŢA frebuie să lucreze, bune.
cu materiale şi cu COLECTIVULUI MINEI sifuîndu-se tot tim­
vagonete goale, să pul în fruntea în­ Toate acestea, sînt rezultatele unei
orientări juste a comitetului de partid
fie făcută conform trecerii. Pot fi citaţi şi a conducerii minei asupra întocmirii
planurilor de măsuri tehnico- organi­
zatorice, cu propuneri venite din masă,
cerinţelor brigăzilor PETRILA tovarăşii luliu Hai- şi exemplului viu al comuniştilor la toa­
te locurile de muncă.
şi în timp util. du şi Ştefan Mihai,
Prin buna întreţinere a reţelei de aer ale căror brigăzi lucrează în contul a- • Păşind în anul viitor, minerii petri-
nului 1964, Cornel Cenuşe, Adalbert leni vor dezvolta şl mai mult experi­
comprimat, a compresoarelor şi a u- enţa pozitivă acumulată anul acesta
şl, căulînd noi metode şl rezerve in­
tilajelor s-a ajuns ca în abataje să Kibedy şi Grigore Kadar, ale căror terne, vor face faţă cu cinste sarcini­
lor ce reies din documentele plenare!
existe tot timpul presiunea necesară de brigăzi lucrează în contul anului 1962 C.C. al P.M.R. ,din noiembrie a.c. In
lucru, fapt care la multe exploatări con­ şi încă multe altele. acest sens, expunerea tovarăşului Gh.
Gheorghiu-Dej,le este de un real folos.
stituie unul din principalele neajunsuri. De toată lauda este fapta comunişti­ Studiind-o şi căutînd să plice practic
La crearea condiţiilor optime de lu­ lor Pamfil Crainic şi Francisc Bartha preţioasele îndrumări ce se desprind,
care, la chemarea comitetului de partid, ei vor putea da tot mai mult cărbune
cru a contribuit în mare măsură şi şi-aii lăsat locurile lor bune de mun­ şi la un preţ de cost cît mal redus.
preocuparea pentru introducerea micii că de la sectorul II, trecînd la sectoFul
IV, rămas în urmă, pentru a-1 ajuta Irig. GH. COMŞUŢA
mecanizări. In abataje şi la lucrările' să-şi realizeze planul.
de înaintare, acolo unde condiţiile au
permis, au fost introduse maşini de
încărcat, iar în ce priveşte perforatoa­ . Datorită aplicării măsurilor tehnico-
rele S.B.M.-30 pentru perforat suitori, , organizatorice amintite mai sus, colec­
s-a trecui la susţinerea lor pe coloane tivul minei Petrila a înregistrat în pri­
telescopice, crescîndu-le astfel simţitor mele 10 luni ale anului o sporire a
randamentul. productivităţii muncii de 7,8 la sută.
Una dintre cele hiai îriiporlante mă­ Datorită acestui fapt şi atenţiei deose­
suri luate Ia mina Peirila, a fost a- bite acordate calităţii -cărbunelui şi
ceea de omogenizare a brigăzilor şi corisumiţlui de materiale, preţul dé cost