Page 70 - 1958-12
P. 70
Pag. v w mue s m r A u s m im Nr. 1245
DECLARAŢIILE jufttmeJB şUri • xxMktneie şdtltd • JuJtlmele şiiri - xditmvaljs ştiri-
lui V. V. Kuzneţov
la conferinţa de presă de la Geneva
GENEVA 19 (Agerpres). — TASS către delegaţia sovietică la 28 noiem
anunţă: După cum 6-a mai anunţat, la brie a.c.
18 decembrie a avut loc la Geneva o Ocupîndu-se în continuare pe larg
conferinţă de presă a lui V. V. Kuz asupra poziţiei negative a delegaţiilor
neţov, prim-locţiitor al ministrului Afa occidentale la conferinţă, V. V. Kuzne
cerilor Externe al U.R.S.S., şeful dele ţov a spus: Din toate documentele pre
gaţiei sovietice la conferinţa experţilor zentate de experţii occidentali, precum Sesiunea consiliului N. T. o. Populaţia Irianului Telegrama de felicitare adresaţi de N.S. Hruşciov
în problema măsurilor pentru preîntîm- şi din toate discursurile lor ă reieşit a confirmai «lin n o i caracterul
pinarea unui atac prin surprindere. în mod limpede că ei au sosit la con de vesf luptă membrilor flotilei de aviaţie din Antarctica
ferinţă cu directive care au la bază agresiv al acestui pact
V. V. Kuzneţov a arătat că dele binecunoscuta politică „de pe poziţii de îm p o triva MOSCOVA 19 (Agerpres). TASS anunţă: N. S. Hruşciov,
gaţiile U.R.S.S. şi altor ţări — membre forţă“. Experţii occidentali au rostit la PARIS 19 (Agerpres). — Se- că membrii N.A.T.O. ar tinde ocupanţilor olandezi preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a adresat o te
ale Tratatului de la Varşovia — s-au conferinţă discursuri în care se propo siunea ordinară a Gpnsiliului la „rezolvarea justă a proble- legramă de felicitare comandantului flotilei de aviaţie a expe
călăuzit consecvent, în cursul lucrărilor văduia făţiş teoria că pacea s-ar putea Atlanticului de nord (N.A.T.O.), meior politice“ care despart Ră- DJAKARTA 19 (Agerpres). diţiei antarctice sovietice, Perov, şi membrilor echipajului A-
conferinţei, de acele principii care de menţine prin mijloace de intimidare şi — Ştirile sosite din Iriaoul de fonin, Brodkin, Sergheev, Menşikov, Zorin şi Makusok.
curg din politica externă de pace a prin acumula.rea continuă . a mijloace. vest arată că in mai multe re
sta_t_e_lo_r _so_c_ia_l_is_te. giuni ale acestei insule au avut „Prin acţiunea voastră eroică — se spune în telegramă —
loc in ultima vreme numeroase aţi dat dovadă de înalte însuşiri, proprii poporului sovietic şi
Duceileegedaitmia s=»ovietică, duVpă consultări lIoorr. dReeopexretezremntiannatţrilie pînute,rniflora oaccoidaemn®tanl1e' j cd,a_er_ce_e_mşi.b-ari•et,ernmuinaa„i l„mu.c„ordjă.i-îrf.iwicleatla „c1u„8 săritul d„pe r„oOubtcl_ec_mid_ae_n_tg_,e__rp_mr_ia_n_nt-răe al- regimului nostru socialist — curaj şi umanism în numele prie
cu delegaţiile Albaniei, Poloniei, Ro- au văzut în această conferinţă nu un nimic politica periculoasă pen tele — „le teniei dintre popoare“.
mîniei şi Cehoslovaciei, a supus con
ferinţei spre examinare, la .17 noiem mijloc pentru a se cădea de acord a- tru toate popoarele a acestui gată de acordurile cu privire la
brie, un proiect de recomandări cu
privire la luarea de către state a anga supra unor acţiuni practice care să bloc agresiv. Făcînd jocul clicii securitatea europeană şi la de
jamentului de a nu admite ca avioa
nele ior să zboare încărcate cu arma zarmarea controlată“. In spate răscoale populare împotriva o-
atomică şl cu hidrogen deasupra teri
toriilor altor state şi deasupra mărilor. ducă la micşorarea unui atac prin sur militariste americane, partici le acestor formulări demagogice Decorarea Iui Victor Perov?cupaţiei colonialiste olandeze. In
prindere şi la destinderea relaţiilor în panţii la sesiune au discutat pla
Din păcate, a subliniat V. V. Kuz cordate între state, ci un mijloc cu a- nurile pline de ură de pregătire şi confuze nu este totuşi greu de ciuda măsurilor represive adop
neţov, experţii occidentali au refuzat să
adopte proiectul de recomandări pro jutorul căruia să poată încerca să ob a unui nou război, de intensifi văzut că membrii N.A.T.O. nu tate de autorităţile olandeze şi şi a tovarăşilor săi I
pus de delegaţiaţărilor socialiste. a concentrărilor masive de trupe
ţină avantaje militare unilaterale pen care a cursei înarmărilor, de se pregătesc nicidecum să înce
Guvernul sovietic, acordînd o însem
nătate deosebită rezolvării problemei tru partea occidentală şl să slăbească amplasare in Europa a bazelor teze cursa înarmărilor. Dimpo în „regiunile nesigure“, in mai
preîntimpinării unui atac prin surprin multe lacuri autorităţile locale
dere, a declarat în continuare şeful de capacitatea de apărare a ţărilor socia pentru arme nucleare şi arme trivă, ei cheamă pe toţi membrii olandeze au fost silite să instau MOSCOVA 19 (Ager preună cu Perov la baza
legaţiei sovietice, a urmărit chiar de reze starea de asediu şi să in pres). — TASS anunţă: sovietică se întorc ceilalţi
fa început cu multă atenţie desfăşura liste. rachetă. De obicei, pentru a jus acestui bloc „să nu-şi micşore terzică orice întruniri. In ultima După cum se anunţă din membri ai echipajului avio
rea lucrărilor conferinţei şi a întreprins vrem e,. de altfel, corespondenţii Antarctica, la 18 decembrie, nului „Li-2“.
eforturi insistentepentru a preîntîmpi- Actuala situaţie internaţională, a de tifica aceste planuri s-au adus ze eforturile“ şi îşi exprimă „ho- agenţiilor de presă au relatat la ora 8,40 minute (ora
na impasul în lucrările ei şi a asi despre manifestaţii de nemulţu Moscovei) aviatorul polar La ora 17,28 minute a-
gura îndeplinirea cu succes a sarci clarat în încheiere V. V. Kuzneţov, im argumente false ou privire la tărirea fermă de a folosi forţa re mire ale populaţiei locale ' în sovietic Perov, care a luat vionul lui Perov a aterizat
nilor propuse. Un pas însemnat în a- mai multe regiuni ale Irianului parte Ia salvarea avionului la staţiunea principală aus
ceastă direcţie a fost declaraţia gu pune insistent găsirea unui limbaj co „primejdia comunismului“, la presiunilor nucleare pentru res belgian accidentat, a deco traliană Mawson. In seara
vernului sovietic în problema măsuri de vest ocupat de Olanda. lat de fa staţiunea „Regele zilei de 18 decembrie, la
lor pentru preîntâmpinarea unui atac mun şi luarea unor măsuri comune „pericolul de agresiune“ din par pingerea agresiunii“. Baudouin“, luînd direcţia ora 19,15 minule, după ce
prin surprindere, declaraţie care a fost spre staţiunea Mirnîi. Im- s-a aprovizionat cu benzi
pentru întărirea păcii şi pentru a asi tea Uniunii Sovietice, a cărei După cum se ştie, reprezen nă, aviatorul sovietic Vic
supusă conferinţei spre examinare de gura popoarelor o viaţă liniştită în politică iubitoare de pace se tanţii comandamentului N.A.T.O. tor Perov a decolat. de la
care să nu existe pericolul izbucnirii bucură de cea mai largă recu au cerut in cadrul sesiunii tutu
unui nou război ucigător, care întune noaştere şi aprobare in rinduri- ror ţărilor participante să-şi
că mereu conştiinţa oamenilor. Pro le popoarelor din întreaga lume. sporească eforturile militare pen
blema preîntimpinării unui atac prin tru ca comandamentul N.A.T.O.
surprindere este problema menţinerii Comunicatul dat publicităţii să dispună de 30 de. divizii, de u
păcii. Rezolvarea ei ar corespunde in după terminarea sesiunii Consi baze pentru armă nucleară şi
tereselor tuturor popoarelor fără ex liului N.A.T.O. nu conţine nici arma rachetă, de depozite de Cu prilejul vizitei în Indonezia a preşedintelui Indiei staţiunea Mawson continu-
cepţie. In ca priveşte ţările socialiste, un ecou la propunerile concrete proiectile atonn'ce etc. îndu-şi drumul spre obser
ele vor continua să depună eforturi ale guvernului sovietic avînd
susţinute ca problema preîntimpinării drept scop destinderea încordă In comunicatul final al Consi MITINGUL Je L DJAKARTA vatorul Mirnîi. Victor Pe
unui atac prin surprindere să fie re rii în Europa şi îmbunătăţirea liului N.A.T.O. nu au fost oglin rov crede că va sosi ia
zolvată în mod pozitiv. relaţiilor intre grupurile de ţări Mirnîi la 19 decembrie, Ia
care fac parte din N.A.T.O. şi
dite contradicţiile acute, care au DJAKARTA 19 (Agerpres). cerea totală a armei nucleare. ora 2,15 minute.
Pentru curajul şi înalta
ieşit la iveală la sesiune, in pro —¦ La 18 decembrie, la Djakar Cerem, a spus Prasad, ţărilor
măiestrie de care a dat do
din organizaţia Tratatului de la blemele economice şi militare. ta, cu prilejul vizitei în Indone care deţin arma nucleară să pu vadă în salvarea cercetăto
rilor belgieni ai Antarcti
Provocările blocului agresiv S.E.A.T.O. Varşovia. Comunicatul confirmă Consiliul N.A.T.O. a hotărit ca zia a preşedintelui Indiei, Pra- nă capăt experimentării şi fabri cei, Prezidiu! Sovietului
împotriva Camboâgiei poziţia definită in declaraţia a- Suprem al U.R.S.S. a de
doptată de N.A.T.O. la 16 de sesiunea următoare a Consiliu said, a avut loc un mare miting cării acestei arme şi să foloseas corat pe comandantul avio
PNOM PENH 19 (Agerpres). Ziarul îşi exprimă insă con. in- cembrie in problema Berlinului lui să aibă loc la Washington nului, pi iotul Victor Perov,
Comentînd rezultatele lucră gerea că actele de provocare ale între 2 şi 4 aprilie 1959. al populaţiei din capitală con că energia atomică numai în cu Ord; ui Lenin.
şi care se rezumă la respingerea
sacrat prieteniei dintre popoare scopuri paşnice. Pilotul secund Viadimir
Afonin, pilotul Boris Brod- (
le Indoneziei şi Indiei. Guvintările lui Prasad şi Su- kin, radiotelegrafistul de ^
bord Nikolai Zorin şi me- {
rilor celui de-al 7-lea congres Tailandei şi ale celorlalte ţări propunerilor sovietice cu privire La miting au rostit cuvintări karno au fost întîmpinate cu canicii de bord Erofei Men- \
naţional al partidului de guver care fac parte din S.E.A.T.O., la lichidarea rămăşiţelor statu şikov şi Viktor Sergheev au
Măsuri represive luafe c?e preşedintele Indiei, Prasad, şi căldură de către participanţii la fost decoraţi cu Ordinul
nămirit din Cambodgia — „Cor se vor izbi de strînsa unitate a tului de ocupaţie. auiorităfile din Tailanda preşedintele Indoneziei, Sukar- miting, care au demonstrat ho-
munitatea populară socialistă“, poporului din Khmer care îşi Comunicatul conţine afirmaţii BANGKOK 19 (Agerpres). — no. Ei au scos în evidenţă' nece tărirea lor de a întări solidari
— presa din această ţară subli apără neutralitatea. ............. le cu caracter demagogic cum In ultimele 2 luni, in cadrul mă
niază că congresul a sprijinit in sitatea de a lupta împreună cu tatea ţărilor în lupta împotriva
unanimitate politica externă a
guvernului, îndeosebi, în., proble celelalte popoare iubitoare de politicii colonialismului şi impe
ma relaţiilor cu Taiiarida; Zia
rul subliniază că actele de pro surilor de represiune adoptate de pace din lume, pentru prietenia rialismului, in lupta pentru pace
vocare ale Tailandei împotriva
Cambodgiei sint conduse de blo autorităţile ta-i-landeze împotriva între toate ţările, pentru interzi-- -şi-independenţa ţărilor lor.
cul agresiv S.E.A.T.O. elementelor progresiste din''Tai
Dedarafia delegaţiei Cambodgiëi Steagul Roşu al Muncii.
„Din momentul in care Cam
bodgia a adoptat politica neutra LA O. N. U. landa şi a măsurilor discrimi Interpretul Viktor Maku
lităţii, scrie -ziarul „Ekaphin“, natorii împotriva'cetăţenilor chi
din momentul in care ea a a- Militarişfii vesf-germani şi-au luat sok a fost decorat cu Ordi
nunţat că nu va participa la NEW YORK 19 (Agerpres). Pe teritoriul Cambodgiei nu se nezi şi vietnamezi care locuiesc angajamentul de a spori efectivele nul Insigna de onoare.
— TASS anunţă: Delegaţia află nici un soldat chinez, se în această ţară, au fost arestaţi
blocuri militare, Tailanda, Viet Cambodgiei la Organizaţia Na spune în declaraţie. peste 200 de locuitori de origi- PARIS 19 (Agerpres). - A- noului Wehrmacht Strauss intenţionează
ţiunilor Unite a publicat o de ,nă vietnameză. Toţi cei arestaţi, genţia ADN relatează că in ca să organizeze manevre
namul de sud şi Filipinele, care claraţie în legătură cu relaţiile Cambodgia, continuă declara acuzaţi de a fi încălcat preve drul discuţiilor in problemele gajamentul de a mai contribui
dintre Cambodgia şi Tailanda. ţia, este gata să restabilească derile legilor antidemocratice a- militare care au avut loc la Pa la efectivele N.A.T.O. cu încă militare în ţările
iac parte din blocul S.E.A.T.O., In declaraţie, delegaţia Cam legături diplomatice normale de doptate de noul guvern tailan- ris cu prilejul sesiunii N.A.T.O., două divizii de infanterie şi c.u N.A.T.O. învecinate
bodgiei califică drept „calomnie îndată ce Tailanda' îşi va retra dez, sint originari din R.D. Viet reprezentanţii cercurilor militare încă 12 escadrile de avioane
condus de Statele Unite, încear evidentă“ afirmaţiile presei şi ge forţele militare şi poliţieneşti nam. vest-germane şi-au luat angaja militare. Ministrul Apărării de BERLIN 19 (Agerpres). —
radioului din Tailanda potrivit din respectiva regiune de fron mentul de a spori efectivele nou la Bonn, Stratiss, a promis inter După cum transmite agenţia
cărora grănicerilor Republicii După cum se ştie, arestări si lui Wehrmacht. Pînă în 1961 Ger ADN, ziarul „Mittel Bayerisc.be
Populare Chineze li s-a permis tieră şi va manifesta dorinţa de milare au fost operate şi în rîn- locutorilor săi că Republica Fe Zeitung“, care apare la Regen
derală „îşi va dezvolta la ma
a stabili cu Cambodgia relaţii dul locuitorilor de origine chi ximum“ potenţialul militar în
că in permanenţă să împiedice să staţioneze pe teritoriu] Cam paşnice de prietenie şi bună ve neză, acuzaţi de a nutri sim
construcţia noastră paşnică“. bodgiei la graniţa cu Tailanda. cinătate. patie faţă de R.P. Chineză. mania occidentală şi-a luat an cadrul pactului nord-Atlantic. sburg (R.F.G.), referindu-se la
>•O»«O „cercuri informate din Bonn“, a
publicat o ştire în care se arată
wr- Pregătirea febrili oin i no» război mondial,- sigur, actul revoluţionar înfăp că ministrul Apărării al R.F.G.
intenţionează să organizeze mari
eoi ii il a n ir ii 9 s tuit la 14 iulie în Irak, cînd a manevre militare în ţările
N.A.T.O. învecinate cu Germa
fost răsturnat în această ţară nia occidentală, printre altele pe
teritoriul Franţei. Acest pian
Noţiunea de „bilanţ“ înseamnă în accepţiunea curentă date, regimul monarhic aservit impe este justificat prin „nevoia eres-
cifre. Cu permisiunea cititorilor noştri, ne îngăduim să lărgim cindă a Bundeswehrului de pla
isfera acestui cuvînt şi să prezentăm, acum la sfîrşitul anului, rialismului. Dintr-un stîlp al im touri' de exerciţii, nevoie câre nu
un bilanţ al evenimentelor internaţionale petrecute anul acesta. mai poate fi satisfăcută în Re
Pentru a urma linia lor firească de desfăşurare, vom grupa eve la tă lin ia p o litic ă a ţă r ilo r c a p ita lis te perialismului în Orientul mijlo publica Federală“. Ultimele mari
nimentele la cei doi poli diametral opuşi ai politicii actuale: la manevre motomecanizate aie
,un pol politica consecventă de pace, de coexistenţă paşnică, de ciu, cum era denumit de impe Bundeswehrului, scrie în conti
înţelegere între popoare — promovată neabătut de către ţările nuare ziarul, au arătat că în
lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, iar la celă nile unor oameni care cer din turi militaro-personale. Şi lucrul glia au debarcat trupe la 15 şi rialişti Irakul în trecut, ei a de Germania occidentală nu mat a-
lalt pol politica de pregătire a unui nou război mondial, de ac nou cu glas tare revizuirea gra acesta l-a şi făcut. Prin referen respectiv 17 iulie în Liban şi jung locurile pentru efectuarea
ţiuni provocatoare, politica „războiului rece“ — promovată de niţelor R. F. Germane, în sensul dumul organizat Ia 28 septem Iordania, creînd o mare primej venit astăzi o republică a ma de exerciţii militare „de mare
către ţările capitaliste, în frunte cu Statele Unite ale Americii. anexării unor teritorii aparţinînd brie, cînd s-a folosit de larga die pentru pace în Orientul apro amploare“.
ţărilor vecine, echivalează cel maşină de propagandă aflată în piat şi mijlociu şi în întreaga selor largi populare, o republică
puţin cu o crimă de neiertat. slujba sa, De Gaulle a modifi lume. Numai atitudinea fermă a —O -
cat constituţia franceză, îngră Uniunii Sovietice a făcut ca a- care promovează o politică de
Evenimentele ce au avut ioc dind posibilităţile de ajungere în ceastă agresiune murdară să fie C riza de guvern
anul acesta în Franţa, cu sem parlamentul francez a reprezen condamnată în unanimitate de coexistenţă paşnică, de înţelege
nificaţiile lor profunde pentru tanţilor oamenilor muncii, a co către sesiunea specială extraor din Islanda
istoria acestei ţări, ar putea muniştilor. Sistemul fraudulos dinară a Adunării Generale a re cu toate popoarele. Alături
ocupa multe capitole într-o even de vot impus poporului francez O.N.U. din august anul acesta. REYKJAVIK 19 (Agerpres).
tuală cronică a anului 1958. Le a făcut ca în urma alegerilor ce Neînvăţînd însă nimic din lecţi de această lovitură puternică — TASS anunţă : In seara zilei
vom rezuma, aşadar, amintind au avut Ioc Ia 23 şi 30 noiem ile oferite de istorie, imperialiş de 18 decembrie, după ce a dus
pe cele mai importante dintre ele. brie, Partidul Comunist Fran tii şi-au schimbat locul provo primită de către imperialişti în timp de 9 zile tratative cu lide
15 aprilie, am putea spune, re cez, deşi a întrunit cel mai mare cărilor. Ei s-au deplasat în Ex rii tuturor partidelor politice ca- •
prezintă data de cotitura: cade număr de voturi, să deţină nu tremul Orient, dedîndu-Se la ac Irak mai sînt şi altele, dintre re îşi au reprezentanţii în Al-
guvernul condus de Felix Gail- mai 10 mandate în actualul par ţiuni provocatoare şi primejdi
lard. Criza politică care se de lament. Această grosolană falsi oase împotriva R. P. Chineze. care nu se poate să nu amintim tîng, Olafur Thors, liderul parti
clanşează în Franţa cu acest ficare a voinţei poporului, com Clica lui Cian Kai-şi, pripăşită
Incepînd acest bilanţ cu linia şi încercat dl. Dulies, dar n-a prilej pregăteşte tot mai mult ponenţa actuală a Adunării Na graţie americanilor în Taivan, măcar de ostilitatea cu care dl. dului conservator, a comunicat
politică de dezvoltare a ţărilor reuşit să realizeze anul acesta, terenul pentru schimbări radi ţionale Franceze, în care ele ignorînd cele mai elementare ce
capitaliste, e necesar să remar a fost intenţia de a unifica toate cale ce aveau să se petreacă ul mentele reacţionare deţin o mare rinţe ale bunului simţ, a recurs Nixon, 'vicepreşedintele S. IJ. A., preşedintelui Islandei că nu poa
căm că anul 1958 s-a caracteri pactele militare agresive ale pu terior. Elementele fasciste din majoritate, nu fac decît să arate şi ea la provocări şi acţiuni
zat prin eforturi mereu sporite terilor occidentale într-unul sin armata franceză din Algeria or în mod limpede că parlamentul războinice-împotriva marelui po a fost întîmoinat în ţările Ame te să formeze pe baza condiţii
ale principalelor ţări capitaliste gur. Perseverent în politica sa ganizează Ia 13 mai, la Alger, francez se îndreaptă pe un drum por chinez de peste 600 milioa lor formulate de partidul său un
de a întări alianţele lor militare războinică, secretarul de stat al o lovitură de forţă, cu vădită primejdios, străin de interesele ne, ajungîrid chiar pînă la „a- ricii Latine în timpul vizitei pe
de tipul N.A.T.O., S.E.A.T.O. şi S.U.A. n-a renunţat la acest plan tendinţă de generalizare a ei şi maselor largi populare, ale în meninţarea“ cu folosirea „for guvern care să dispună de ma
pactul de la Bagdad. In acest al său şi, probabil, va încerca în metropolă. Aici însă, din fe tregului popor francez. ţei“, cu pregătirea unui marş care a făcut-o aici în prima ju joritate în parlament.
sens sint semnificative numeroa şi în anul ce vine să-l traducă ricire, dată fiind lupta hotărîtă spre Pekin (!!).
sele sesiuni ale pactelor aminti în viaţă. a clasei muncitoare franceze, a- Numeroase acţiuni şi fapte mătate a acestui an, ca şi de LOTO
te, care au avut loc anul acesta: semenea lovitură n-a reuşit. Prin petrecute anul acesta vin să con Dar toată această politică „în
în ianuarie, ia Ankara — sesiu Pe linia politică de dezvoltare trădarea socialiştilor francezi, firme (dacă mai era nevoie!) pragul războiului“, „la margi ostilitatea cu care alt emisar a- la tragerea Loto centra! din sea
nea pactului de la Bagdad, în a ţărilor imperialiste se înscriu, care au înşelat speranţele ma caracterul agresiv al politicii ex ra zilei de 19 decembrie au fost
martie, la Maniiia — sesiunea de asemenea, alte şi alte nume selor largi muncitoare, lovitura nea prăpastiei“ promovată cu merican, Rounţree, a fost întîm- extrase din urnă următoarele
blocului S.E.A.T.O., în mai, la roase acţiuni ce dovedesc inten de forţă de Ia Alger a avut to terne americane şi engleze. Căl-
Copenhaga — sesiunea pactului ţia acestor ţări de a provoca un tuşi, o urmare şi în Franţa: la încăpăţînare de .către poterile pinat de popoarele libanez şi 9 numere:
Atlanticului de nord, în iulie, la nou măcel mondial. Dintre a- cîrma ţării vine generalul De cînd în picioare independenţa 3, 78, 51, 13, 23, 1, 81, 40, 59
Londra — sesiunea pactului de cestea, un loc important ocupă Gaulle, cu intenţii declarate de imperialiste în pofida voinţei irakian în timpul vizitei pe care Pentru premiile speciale X şi Z
ia Bagdad, toate acestea culmi- hotărîrea adoptată de Bundesta- instaurare treptată a unei dicta unor ţări arabe şi neţinînd sea
nînd cu actuala sesiune a Con gul vest-german Ia 25 martie maselor largi populare, a suferit a făcut-o de curînd în Orientul ;au fost extrase numerele :
siliului N.A.T.O., care s-a în cu privire la înarmarea atomică ma de dorinţa lor firească de 21, 59. 19
cheiat joi ia Paris. Faptul că a armatei vest-germane. Acea numeroase eşecuri, lovituri. Cea apropiat şi mijlociu. Toate a-
la toate aceste sesiuni şi-a adus stă ştire, dat fiind experienţa libertate, Statele Unite şi An
o „contribuţie“ efectivă asul tristă a celor două războaie mon mai mare dintre acestea e, de- cestea sînt mărturii grăitoare a
„războiului rece“ — dl. Dulles, diale provocate de armata ger
ne scuteşte de o argumentaţie mană, a umplut de mînie şi in impopularităţii politicii externe
mai amplă a caracterului răz dignare inimile tuturor acelora
boinic, provocator al tuturor a- care iubesc şi luptă pentru pace. americane pe întreg cuprinsul
cestor sesiuni. Ceea ce a dorit A pune cea mai distrugătoare
armă a zilelor noastre în mîi- globului, a faptului că opinia
publică mondială aderă tot mai
mult la politica de pace şi coe
xistenţă paşnică, promovată de
către ţările socialiste, în frunte
cu Uniunea Sovietică.
Despre acţiunile de pace ale
ţărilor lagărului socialist, des
pre politica consecventă de coe
xistenţă paşnică şi înţelegere
promovată de ţările socialiste va
fi vorba într-un articol ce va a-
pare într-un număr viitor al
ziarului nostru. .
CONST. MACOVEI
Redacţia şl administraţia ziarului str. 0 Marile nr. 9, Telefon î 1881 189175. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. T.R, nr. 236.320 din 0 noiembrie lirU. — llparuJ: întreprinderea Poligrafică j MAI” Deva.