Page 72 - 1958-12
P. 72
Pa». 2 DPUMUE S 0 8 I AEÎSMULUI Nr. 1246
C ă lă to rin d
p ris R. R garla
1
) De ,Ja Bucureşti ia Giurgiu aceste meleaguri, dînd dova
r timpuli trece repede. în sta- dă de eroism legendar, au
/ ţia de frontieră Giurgiu, fa- luptat înfrăţiţi dorobanţii ro-
C cem cunoştinţă cu viitoarele mîni şi armatele ruseşti spri
l noastre .gazde care ne primesc jinite de luptătorii patrioţi
} cu buciuie. Oltimefe pregătiri bulgari. Mărturii ale acestor B reviar Galepdarul
^ sînt gata' şi părăsim oraşul lupte se întîlnesc Ia fiecare
e g ip te a n
Giurgiu. pas, iar o bună parte din locu
I Plecăm fiu emoţia caracte- rile de luptă, străzi şi parcuri,
ţ ristică primei ieşiri peste gra- poartă numele eroilor de la
< niţă, dar şi cu bucuria omu- 1877. Poporul bulgar, în semn Se consideră că egiptenii sînt
primii care au întocmit un ca
\ lui care are ocazia să vadă, de recunoştinţă, cinsteşte cu 1.300 de desene pe un colţ de fildeş lendar ştiinţific.
< să cunoască şi să înveţe mai sfinţenie memoria ostaşilor Aria miniaiurişiiior chinezi este ne încrustat, vreme de 15 luni, imagiriea Gu mai bine de 3.000 de ani
întrecută. Din vremuri străvechi, ei parcului Pei-Huai din Pekin pe un înaintea erei noastre, egiptenii
\ mult de la prieteni. căzuţi, ridicînd nenumărate s-au specializat in încruslarea — pe colţ de elefant. Totul este redat aci: aveau un calendar bazat pe îm
piatră, lemn, fildeş sau jad — a unor şi mulţimea palatelor din parc, şi pa părţirea anului în 360 de zile
{ în zaiie, luminat feeric, ne monumente de o arhitectură figuri de dimensiuni mai mult decit vilioanele, şi lacurile, şi podurile, ba şi 12 luni. Gurînd egiptenii şi-au
microscopice. Materia unde s-au obţi pină şi copacii. Dar amănuntul cel dat seama că anul are cu 5 zile
întîmpina Podul prieteniei. impresionantă. nui cele mai răsunătoare recorduri esie
fildeşul. Istoria sculpturii chinezeşti in mai izbitor îl constituie oamenii: 1300 mai mult de 360 şi au adăugat
Niciodată nu văzusem acest în centrul oraşului stă de fildeş numără circa 3.000 de ani. 5 zile suplimentare, numite e-
pod noapilea, iar vederea lui strajă mausoleul ostaşilor de oameni au fost sculptaţi pe colţul pagomene, care se socoteau ia
a depăşit toate închipuirile ruşi şi romîni, căzuţi pe re Dar cea mai valoroasă operă in pri sfîrşitul celor 12 luni obişnuite
noastre. O dată trecuţi peste dutele Plevnei. vinţa asia a fost creată in zilele noa de elefant, plimbindu-se pe sub copacii de 30 de zile fiecare. Egiptenii
magistrala construcţie a prie stre. Recent, şapte artişti chinezi au parr-i'ui, vlslind, cîatînd, discutind in
teniei, iată-ne ajunşi pe teri Numele lui Walter Mărăci- tre . i i
toriul R.P. Bulgaria. neanu, şi ale altor eroi, stră
lucesc în aur pe plăcile de 6.000 de colibri vizitează în fiecare an legau revărsarea Nilului de un De curînd a intrat in funcţiune linia de cale !erată electrificată Novo-
Trenul îşi continuă impe marmură ale mausoleului ală un prieten din California anumit fenomen astronomic, ca sibirsk—Stafia Taiga de pe magistrala transsiberiană. Pe acest sector garni
tuos drumul, în timp ce în turi de cel al ostaşilor ruşi. re era răsăritul, puţin înaintea turile grele sini trase de puternica locomotivă electrică „N-8“.
urma noastră se văd licărind Cu vădită emoţie ne conduce In lumea păsărilor, colibri are o relaţiUsr dS aceste interesante zbură soarelui a celei mai străluci
ultimele lumini ale portului ghidul în oraşul Griviţa, unde faimă unică: ea bate din aripi de 60 toare. El a amenajat, in grădina sa, o toare stele de pe cer, Sirius. As neo s§l fie grîo ic toamnă
Giurgiu; cel d m urmă salut toate străzile poartă numele de ori pe secundă, poate zbura cil 300 micii‘ă „cantină“ care oferea in cutii tronomii lor urmăreau cu asidui
din patrie parcă ne face prie eroilor romîni căzuţi la cuce de kilometri pe oră şi, de două ori mela.ice, un fel de nectar din apă şi tate apariţia lui Sirius în zorii Oamenii de ştiinţă ucraineni bridizării între specii să transfor
teneşte cu ochiul : Drum bun ! rirea acestei redute. în mau pe an, irccind golful Mexicului, stră zahăr. In primul an, 3 colibri au vizi zilei ca un semnal al revărsării au obţinut un nou soi de grîu me natura acestui soi de grîu
soleu! din Griviţa aducem un bate 1.000 de kilometri fără poposi Nilului. Deşi acest fenomen nu dur de toamnă. dur şi să-l facă rezistent la tem
Expresul Moscova—-Sofia ultim omagiu celor 7.000 os tat regulai cantina. In al doilea an, avea nici o legătură cauzală cu peratura iernii.
ne aduce după o călătorie c'e taşi romîni căzuţi pentru eli Dar colibri are şi alte calităţi: se vreo 7 sau 8. Astăzi, peste 6.000 de revărsarea Nilului, aşa cum cre Grîu! dur, care este o materie
7 ore în Pleven, vestita Plev- berarea poporului frate bul pare că nu-i displace prietenia omu deau egiptenii, el indică totuşi primă de neînlocuit în industria Semănat toamna în regiunile
nă, care a intrat pe vecie în gar. In jurul mausoleului bri lui. Acum 30 de ani, un iubitor de colibri şi-au stabilit sediul in copacii repetarea unei perioade de timp de produse zaharoase şi de pas Harkov şi Herşon pe cîmpurite
istoria poporului bulgar. Un găzile de tineri bulgari şi ro păsări din California, Benjamin Tu- şi succesiunea anotimpurilor. te făinoase, era pînă acum nu experimentale ale Institutului
autocar elegant ne aşteaptă mîni lucrează la reconstruirea cher, a făcut începutul in stringerea grădinii, în vremea cind migrează din Observînd ani de-a rîndul acest mai un grîu de primăvară, iar de cercetări ştiinţifice în dome
în staţia de cale ferată, iar locuriior istorice. nordul America, în California. fenomen astronomic, egiptenii în ce priveşte producţia la hectar niul fitotehniei, selecţiei şi gene
ghidul bulgar ne urează bun au ajuns la concluzia că anul era cu mult inferior soiului de ticii, noul soi al acestei impor
sosit. Hotelul situat într-o po Părăsim oraşele Griviţa şi G régoire Kolpacki vorbeşte 89 de limbi •are 365 'A zile şi nu 365. . grîu moale de toamnă. tante culturi alimentare a rezis
ziţie pitorească, în afara ora Pleven cu părere de rău. Din tat cu succes condiţiilor aspre
şului îşi primeşte oaspeţii ro autocarul care se îndreaptă Istoria lingvisticii cunoaşte mulţi po- rdola, germana, italiana, portugheza, La săparea Canalului de Suez Un grup de selecţionări, sub ale iernii. El dă o recoltă de
muri cît se poate mai bine. A spre Tîrnovo, pe o admirabilă ligloţi-minune, oameni care siăpineau norvegiana, turca, sîrba, greaca mo s-a găsit o piatră pe care era conducerea prof. Aleksandr Şu- boabe cu 15—20 (a sută mai
doua zi vizităm oraşul Pleven şosea, privim pentru ultima la perfecţie un mare număr de limbi dernă, basca, berbera şi dialectul lîndin, a izbutit ca pe calea hi-
şi împrejurimile. Muzeul isto oară înapoi spre colinele o- străine. Incepînd cu cardinalul loseph bantu. EL citeşte, fără să recurgă la gravat un decret al regelui Pto-
ric te duce fără să vrei cu raşuîui Pleven, care sc pierd Gaspard Mezzofanti (1771—1848), care ajutorul dicţionarului, toate limbile eu lomeu al IlI-lea dat în anul 238
gîndul la luptele sîngeroase în depărtare şi ducem cu noi vorbea 54 de limbi şi cu danezul Ros- ropene precum şi latina, greaca veche, înaintea erei noastre, prin care
ce s-au desfăşurat cu 81 de amintiri de neuitat. man Christian Rask (1787—1832), ca chineza, japoneza, persărut, araba, fin se introducea anul bisect de 366
ani în urmă pentru indepen re cunoştea 230 de limbi şi care a în
Injr. ALEU NICOLAE tocmit 28 de dicţionare in 28 de limbi landeza, asiriema, egipteana veche... şi de zile o dată la fiecare 4 ani.
denţa poporului bulgar. Pe diferite, astfel de cazuri au fost mult
| mai dese decit ne putem închipui. lista e muli mai bogată. In total, Gré
mare decît soiurile dure, obiş
Astăzi, trăieşte la Paris un om care goire Kolpacki (aşa îl cheamă pe po-
vorbeşte franceza, rusa, engleza, spa- Din lumea albinelor nuite, de primăvară şi conţine
liglotul-minune) cunoaşte vreo 80 de cu 1,5—2 la sută mai multe
limbi! proteine decît griul moaie de
Un duşman a! albinelor s-ar pufea să fie toamnă. Noul soi conţine o
institut sovietic pregăteşte materii plastice de folos omului... mare cantitate de glufen, înfră
de 20 de ori mai uşoare ca apaÎÎL;: "" ţeşte bine şi este rezistent la re
>¦ Savanţii sovietici obţin mereu noi grade, şi poale ft folosită atit la fa Esîe ştiut făptui că găselniţa proprietate a sucului intenstinal gină.
succese in dezvoltarea industriei de bricarea de ţesături, cit şi pentru pro este unica vieţuitoare ce se hră din găselniţă de a distruge cea
tfifS S materii plastice. Una din ultimele rea ducerea de cărămizi şi de, material neşte cu ceară de albină, dato ra este încercată în prezent în -o-
lizări in această direcţie — o materie pentru construcţii navale. rită sucului intestinal ce poate
!fe# care e mai rezistentă ca oţelul şi de dizolva ceara. Prin triturarea faza de laborator în combaterea MOLÎBDENUL—
două ori mai uşoară ca aluminiul —- Institutul sovietic dl materiilor plas unor larve de găselniţă şi ames unor microbi ce sînt înveliţi la un îngrăşămînt
se păstrează intactă la temperaturi tice pregăteşte acum materii de 20 de tecarea cu ceară s-a văzut că exterior cu un strat de proteb-
foarte înalte, ce pot atinge şi 300 de ori mai uşoare ca apa. ceara este dizolvată. Această ţie de ceară, ca de exemplu în preţios
cazul barilului tuberculos.
Me e e Ë eEEEe ë M e EËe e Eë 1 É É Ii O nouă rasă de albine de mare produdlvifafe
La 4 n oiem brie a avu t loc prim a probă d e „aterizare" a P este 5.000.000 kg. raci sînt pescuiţi In fiecare an In ţinutul Turingia dr. V. Or- lesului poate recolta mai mult La una din gospodăriile din apro
unui elicopter pe acoperişu l hotelului G rand din strada K rucza- în apele ţării noastre mai împreună cu apicultorii A. nectar şi aduce în coşuletul ei pierea Moscovei s-a obţinut o recoltă
V arşovin. D irecţia hotelului, care şi-a procurat un elicopter de Din producţia mondială anuală de racilor ar fi şt mai mare dacă nenu Chmărz şi P. Zahn au reuşit mai mult polen. De la cele două de mazăre de două ori mai mare decit
raci, care se cifrează la 20.000.000 ki măraţi duşmani n-ar umbla să-i în 1955 după multe încercări să familii create la început, Zaho cele obişnuite, datorită tratării semin
la în treprin derea de vo ia j „ O rb is“, in ten ţio n ea ză să se ser lograme, 5.000.000 kg. sînt pescuite în scurteze viaţav In afara păsărilor, duş creeze o nouă rasă de albine prin a recoltat 73 şi, respectiv 79 ţelor înainte de însămînfare cu săruri
ţara noastră. manul principal al racului este ciuma, fecundarea măteii de albine din kg. miere. Pentru verificarea cu de molibden.
vea scă d e el reg u la t cu începere de la m ijlocu l anului 1959. o boală care face adevărate ravagii in rşsa germană de nord cu sper lesului în timp rece, Zahn a
Racul trăieşte 25 de ani, timp in lumea acestor vieţuitoare.. In a doua matozoizii bondarului negru plantat o jumătate hectar de Agronomii sovietici au stabilit Că
IN F O T O : E licopteru l „a terizîn d “ pe acoperişul hotelului care îşi sporeşte foarte mult progeni jumătate a veacului trecut, ciuma a (bombus-bombus). Garacteris • spînz (heleboras niger), plantă introducerea unor doze microscopice
tura. Numărul ouălor, pe care le de decimat miliarde şi miliarde de raci. tica noii rase de albine: o mă ce înfloreşte în ianuarie—febru de molibden în soiurile acide şi săra
Grăind d in V a rşo v ia . pune femeia poate ajunge, intr-un sin rime ceva mai mare decît a al arie. Aceste flori au fost vizitate ce exercită o uriaşă influenţă asupra
gur an, la 900 de bucăţi. Numărul binei obişnuite, guşa mai încă schimbului de proteine. Molibdenul
— -fio m x v m w iz K cvrxxw F V in pătoare şi trompa mult mai lun în zilele mai călduroase de cele măreşte conţinutul de azot şi inten
gă. Albina aceasta este foarle sifică sinteza aminoacizilor.
...în Brazilia, vîrsta medie es studenţii de la fără frecvenţă La institutul de chirurgie toracică blîndă, înţeapă toarte rar, zboa două familii de albine dînd un
te de 27 an: ? Aceasta se dato- pot primi consultaţii şi asista ia din Moscova ră la temperaturi mai joase spor la cîntar de material re Molibdenul se introduce în soi în
reşte, în primul rînd, condiţiilor lecţiile predate de profesorii ce chiar de 7 grade. In timpul cu felul următor: înainte de însămînţâre,
coltat de 5, respectiv, 7 kg. în
numai 4 zile de activitate.
neomeneşti de muncă impuse călătoresc în vagoane. Trenul La Moscova s-a terminat con In cele 300 de încăperi spa Utilizarea mierii de albine în agricultură seminţele sînt muiate într-o soluţie
sutelor de mii de muncitori de conţine, de asemenea, labora strucţia noii clădiri cu patru e- ţioase ale Institutului se află
pe marile plantaţii. toare modern utilate. taje a Institutului de cercetări secţii de chirurgie cardiacă, de In ultima vreme se vorbeşte Oklahoma, prin scufundarea se din săruri de molibden, a cărei con
in domeniul chirurgiei toracice tratament pe cale chirurgicală tot mai frecvent de hormoni de minţei sfeclei furajere timp de centraţie se stabileşte în funcţie de sta
...70,7 la sută din populaţia ...în Jamaica creşte un aşa-zis al Academiei de Ştiinţe Medica al cancerului şi al bolilor puru creşterea plantelor. Unii din a- 4 ore într-o soluţie de 1 parte rea solului într-un laborator mobil, a-
Turciei şi 85 la sută din cea a „arbore danielă" ? Cu trecerea lente de plămîni, al maladiei tu ceşti hormoni s-au extras pe cale miere în 99 părţi apă, produc menajat după indicaţiile acad. Iar! Peive
Aiceriei sînt nes»lari are de car- anilor, trunchiul lui se desface le a U.R.S.S. bului digestiv, precum şi o sec chimică, ca acidul nicotinic, a- ţia s_a dublat. din Letonia.
te? singur, la cea mai uşoară atin ţie de chirurgie urgentă a orga cidul naftiiacetic — utilizaţi se
gere, într-o ţesătură extrem de Această este una din cele mai nelor din regiunea toracică. La parat sau în combinaţie cu un :TL~'E
...în Suedia sînt publicate a- delicată şi de fină, alcătuită de fiecare etaj se află săli de ope extras de drojdie.
inelele concentrice ale lemnului, moderne clădiri din Europa în \ N !E C D O Y E
nual circa 30 de milioane de si care imită de minime dantela. ce priveşte instalaţiile şi dota raţie. Instalaţiile de televiziune Experienţe interesante s-au fă
comicsuri de tipul „Superman" permit să se urmărească desfă cut în ultima vreme cu un a-
(Supraom) ? Roadele acestor pu rea cu aparataj medical. mestec de miere şi hormoni de
blicaţii sînt nenumăratele bande şurarea operaţiei din alte încă creştere, sau separat numai cu
de huligani, care se înmulţesc peri. Institutul are o capacitate o diluţie de miere. Astfel, la •.(J.*}.-C i,•-ft•-0--c*-«»
îngrijorător de repede. de 265 paturi. grădinile botanice din Lvov şi
din Armenia, adăugîndu-se mi • Cind un pianist cunoscut U în stupoarea insă cind auzi deodată pe
...cel mai rnic tablou din lume In prezent, în clădirea insti ere la o serie de butaşi de co trebă odată pe Mark Twain ce in
are dimensiunile de 2,8 mm. şi tutului se termină ultimele lu paci de experienţă, care în mod strument preferă, umoristul ameri muribund şoplindu-i: 1
2,5 mm. ? EI este opera pictoru crări de finisare şi de montare obişnuit nu se prind, fac de a can îşi mărturisi deosebita preferin
lui Pierro Busanera şi repre a aparatajului. In curînd clini- ceasiă dată rădăcini. ţă pentru pian. — Sfinţia ta, cum de puteţi clnta
zintă o procesiune. Tablou! e a- cile institutului vor putea să
tît de mic îneît ar trebui 49 de primească bolnavi. Experienţele s-au făcut în di — Nu apreciez nici un instrument aţii de fals?
bucăţi ca el, pentru a acoperi un ferite state şi rezulta! ele aşa de mult — declară el — căci
timbru poştal obişnuit. n-au început să întîrzie. In un pian mi-a salvat odată viaţa. k
...institutul de cercetări sud- Cind eram copil 'S-a produs in ora • La o serată dată da Rossini, o
şul meu natal p inundaţie cumplită. doamnă fu invitată să cinte o arie
tropicale al R. P. Chineze a pus din opera „Semiramis“ a celebrului
Apa ajunsese la apartamentul nostru
compozitor. Tremurtnd toată, aceasta
ii şopti Iul Rossini:
— Vai, maestre, ce frică mi-ef
ia punct un nou soi de „hevea" Păduri pe soluri calcaroase de la etajul I, aşa că tata trebui să — Dar mie!... răspunse mucalit
(plantă din care se extrage cau se aşeze pe un scrin şi să se lase acesta.
ciucul) capabilă să reziste Ia La Institutul de cercetări ştiinţifice pentru probleme fizico-chimice -„Kar Oamenii ’de ştiinţă estoni, In R.S.S. Estonă este în vi purtat de valurile riulul, pînă fu sal k
temperaturi de zero grade ? pov“ din U.R.S.S., se fac cercetări legale de folosirea energiei atomice în care studiază posibilităţile de goare o lege, conform căreia • Una din fiicele lui Toscanini ti
30.C00 exemplare au şi fost plan industria chimică. Studiind influenţă radiaţiilor radioactive asupra reacţiilor plantare a pădurilor pe solurile solurile neadecvate pentru agri vat. reproşă că nu s-a ocupai niciodată
tate în nordul Chinei. Noul cau chimice, savanţii II. Băgdasarian şi V. Krongauz au stabilit că in anumite calcaroase din nordul republicii, cultură sînt plantate cu păduri. — Dar ce legătură are intimplarea de instrucţia muzicală a copiilor săi,
ciuc nu se mai teme de cele mai cazuri energia radiaţiilor radioactive absorbita de o suostanţă poate fi au ajuns la concluzia că dezvol Potrivit planului de stat, pînă
coborîte temperaturi. transmisă ailor substanţe şi provoacă in ele anumite schimbări chimice. tarea lariţei — o esenţă forestie în anul 1965 mii de hectare de asta ca pianul ? arătinâu-se curioasă să ştie motivul
ră folosită larg în industrie şi pămînturi puţin productive vor acestei purtări.
...în R. D. Germană a apărut IN FOTO : H. Şagdasarian cotidncind o ejpprieiiţă asupra acestui fe agricultură — poate fi accelerată — Foarte simpla, ea l-am întovă
o aşa-numită „universitate pe de două ori adîncind stratul a- fi plantate cu păduri de coni răşii cocoţai pe pianl — Draga mea — răspunse renu
roţi ?". E un tren special, utilat nomen. rabîl şi planlînd puieiii de lariţă
de Şcoala tehnică superioară de doi ani la o adîncime de fere, foioase, stejar şi mesteacăn. k mitul dirijor — in viaţa mea a tre
clin Dresda. Datorită acestui două-trei !ori mai mare decît în
tren — care circulă neîntrerupt mod obişnuit. In prezent, se studiază posibi e In pragul morţii, compozitorul buii să ascult alifia amatori, incit
pe drumurile de fier ale ţării, Rameau primi vizita preotului. Vă-
oprindu-se în toate oraşele *- lităţile de împădurire a solurilor zlnda-l pe compozitor in comă, preo ar fi fost cumplit să am asemenea
tul începu să se roage cu ardoare, specimene şi in propria mea casă! Xt
nisipoase. chitind totodată un psalm. Mare-i fu
J