Page 73 - 1958-12

Nr. 1246 MBkoMEaia Iiirt—w aB DWMün smrAmmmm m3

Băm e m

DE P IN A ACUM Fapt divers ? LA S. M. T„ PRAŞTIE

S i li© organizate

HA DEZVOLTATE Ca buna ştiinţă şi sub ochii MAI TEMEINIC
tovarăşilor care lucrează la gM-
şiele 6.E.C. a unităţii ci de- reparaţiile tractoarelor
Serveşte oraşul Deva, se desfă­

F Conferinţa raională de partid scurt comuna Almaşul Mare a Uzinele Zlatnă — cu 1 lă sută, vie, precum şi pentru dezvolta­ şoară în acest local manifestări şi maşinilor agricole
rAlba, a prilejuit o analiză te­ fost complect cooperativizată. fabrica de încălţăminte ..Arde­ rea altor ramuri anexe' aducă­ care na aa nimic comun ou
meinică a muncii desfăşurate de leana“ — cu 2 la sută şi Iprod- toare de venituri. normele manim folosite In in­ (Ürniaré 'din pag. l-a) dă, muncitorii sînt stînjeniţi din pricina
comitetul raional P.M.R., de co­ In raionul Alba sînt unele co­ coop — cu 10 la sută. stituţiile noastre socialiste. spaţiului mult prea mic.
muniştii din satele, comunele, mitete comunale de partid şi or­ Tov. Mihai Dobţrtă, preşedin­ Realizări importante în munca de
întreprinderile şi instituţiile ra­ ganizaţii de bază care au des­ In lupta pentru reducerea tele G.A.G. Gistei, de pildă, 'a Faptul e următorul :, m om reparare a maşinilor şi uneltelor agri­ Greutăţi în munca de reparare ă
ionului, în conducerea economiei făşurat o slabă muncă politică preţului de cost organizaţiile de arătat că datorită preocupării certat cu manca cinstită, acid cole au obţinut şi alţi muncitori, cum tractoarelor şi utilajelor agricole se în-
locale. Conferinţa a apreciat că de masă în rîndul ţăranilor bază au mobilizat coleotivele de pentru dezvoltarea ramurilor a- după căpătuială se află „din sînt: strungarul comunist Ion Căpîn- tîmpină şl din oauza lipsei diferitelor
în munca sa, comitetul raional muncitori. Acest lucru s-a reflec­ muncitori pentru folosirea mai nexe, colectiviştii au realizat ve­ Inttmplare“ aproape în perma­ tală, mecanicul Constantin Carola şi materiale şi piese de schimb. De
a luptat pentru traducerea în tat în ritmul nesatisfăcător 'al raţională a materiei prime, pen­ nenţă în faţa ghişeetor pentru a alţii, oare îşi depăşeso zilnic sarcinile exemplu, lipseşte oţelul exagon de ia
viaţă a hotărîrilor partidului cooperativizării agriculturii, fa­ tru descoperirea rezervelor in­ nituri mari. Ferma de oi a cres­ 'da „lămuriri“ celor ce nu cu­ 20 la 36 mm., filtrele de carton pen­
ţă de posibilităţile existente. Ne­ terne, pentru o mai largă dez­ cut de la 225 la 300 oi. Gospo­ nosc regulile de depunere sau
dăria mai are o fermă cu 37

nostru. Consfătuirea de la Con­ satisfăcător au muncit comite­ voltare a mişcării de inovaţii şi porci, din oare 20 scroafe fătă- scoatere a banilor dé ta C.E.G. dé plan între 20—25 la sută. Ei sînt tru tractoare şi alte piese de primă
stanţa şi recentş expunere a to­ toare, 2 ha. cu viţă de vie, care hotărîţl să execute reparaţiile în mod necesitate, oum sînt rulmenţii de dife­
varăşului Gh. Gheorghiu-Dej au tele de partid din comunele Ber- raţionalizări. Aceste eforturi au în acest an au adus gospodăriei Am fost martorul unei scene re­ exemplar şi la timp, pentru ca planul rite tipuri. Pentru un singur rulment
mobilizat pe comuniştii din ra­ ghin, Hăpria şi Oarda de Jos, fost încununate de succese. Nu­ un venit bănesc de 240.000 lei. lucrărilor agricole de primăvară să de presiune de la ambrelajul principal,
ionul Alba în munca lor de zi unde procentul de cooperativiza­ mai în principalele întreprinderi Ramurile anexe au adus o con- voltătoare. 0 săteancă venise Să fie realizat în condiţii optime. La un tractor D.T.O.S. şade ridicat în
cu zi pentru obţinerea de noi şi re a ajuns abia la 5—7 la sută. s-au realizat în 11 luni o eco­ f r w ;1e’ însemnată la creşterea S.M.T. Orăştie există însă şl unele lip­ maoara în curtea S.M.T.-ului de pestei
importante succese. Ge-i drept, nici comitetul raio­ nomie la preţul de cost ce se în' acest an a fondului de bază depună ceva bani pe libretul de suri, De cum păşeşti în incinta două săptămîni.
ridică la peste 900.000 lei. ou peste lOO.uuO lei şi la oosî- S.M.T.-ului Orăştie atenţia îţi este
Darea de seamă şi discuţiile nal de .partid nu a luat măsurile economii. Pentru oltem cuvinte, reţinută de tractoare, pluguri, combine Tovarăşii IHe Chişărău, director, şt
au scos în evidenţă faptul că cele mai potrivite pentru a în­ La fabrica „Ardeleana“, ca biiitatea de a repartiza’ colecti­ şi alte maşini şi unelte agricole bare ing. Romeo Pascu — meoanic şef, nu
organizaţiile de bază de partid druma şi controla activitatea or­ urmare a aplicării metodelor în­ viştilor la zile-muncă suma de pe care t le-a spus, pentru că stau, sub cerul Über, supuse degradă­ dau atenţia necesară procurării aces­
şi comuniştii din raionul Alba, ganizaţiilor de partid respective. aintate de muncă şi iniţiativei peste 140.000 lei. De asemenea, rilor. Unele dintre acestea sînt rugi­ tor materiale şi piese, aşteptînd să II
au dat dovadă in munca lor, de la G.'A.G. din Miceşti, grădina na numărat banii (II), a înca­ nite sau aruncate în noroi. se livreze de la centrul mecanic din
maturitate politică, că se ocupă de legume a adus un venit de Sibiu. Bi trebuie să oaute însă şt
cu mai multă competenţă de pro­ 17J.703 lei. Vorbind despre a- sai pe loc 10 lei. Unui tlnăr, Serviciul regional S.M.T. Deva cît pe plan local necesarul de Materiale
blemele principale din întreprin­ cest luoru, tov. Ioan Andronic a şi Comitetul raional de partid Orăştie şi piese, să valorifice resursele inter­
deri şi sate. Conferinţa a apre­ arătat că familia cu.uctivistului care de asemenea dorea să de­ cunosc starea în care sînt ţinute ma­ ne, să ceară cu hotărîre sprijinul seN
ciat ca bună activitatea comi­ Teodor Oargâ a primit după zi- şinile şi uneltele agricole în curtea viciului regional S.M.T. şl al organe­
îele-muncă prestate suma de pună economiile la G.E.C., s-a S.M.T.-ului Orăştie dar nu iau măsu­ lor de partid şl de stat.
tetului raional de partid desfăşu­ 24.694 lei plus alte produse. rile corespunzătoare pentru terminarea
rată de la alegerile de anul tre­ muncitorilor de la întreprinderea grăbit'să-l „explice“ că depu­ construcţiilor destinate pentru atelierul Cele peste 70 de tractoare, 8 motoar
cut şi pînă acum. Darea de seamă şi discuţiile de reparaţii şi pentru remize. Lucră­ re, 62 pluguri şi alte maşini şl uti­
importante succese r„eJd.auncoes cHonersbuamku“l. disnpec(si.lf,u.icj,, de a au subliniat că nu toate unită­ nerile ¦se fac pe formulare de o rile respective se tărăgănează de mal laje trebuie reparate în vederea cam­
Muncă susţinută — în industrie s-au ţile socialiste agricole au acor­ anume culoare, iar restituirile bine de 6 ani. paniei agricole de primăvară.
dat atenţie cuvenită creării şi
* rezultate bune dezvoltării ramurilor anexe. In — pe formulare de o altă cu­ In felul acesta campania de repara­ Conducerea S.M.T. Orăştie trebuie
comunele Teiuş, Vinţ, Şard, Gal- ţii suferă. DM "cauza îndelungatei să la de urgenţă măsuri corespunză­
La sfîrşitul anului 1957 în ra­ Un loc important în lucrările- realizat în acest an economii la tiu, Mihalţ, Bărăbanţ şi altele, loare etc. tărăgănări a construcţiilor, muncitorii toare, iar organele de partid şi de
ionul Alba era cooperativizată deşi există condiţii favorabile Deşi pare mărunt, faptal a- trebuie să lucreze în condiţii necores­ stat s-o sprijine pentru a putea face
doar 7 la sută din supraîaţş a- conferinţei l-au ocupat proble- piele din care se pot confecţio- pentru crearea de grădini de punzătoare. La secţia motoare de pil- faţă sarcinilor ce-i revin In campania
gricolâ. Acum, datorită muncii zarzavaturi, fiind în apropierea agricolă de primăvară.
neobosite depuse de organiza­ mele industriei. Raionul Alba nu na peste 5.000 perechi încălţă­ cesta e grav. Sub nasul unor
ţiile ele partid, de membrii şi are un număr prea mare de minte. unor ape, totuşi conducerile u- funcţionari ai unei institu­
candidaţii de partid, de activiştii nm.iilor socialiste agricole res­
sfaturilor populare şi deputaţi, şi întreprinderi şi unităţi indus­ Darea de seamă, ca şi discu­ pective au manifestat lipsă de ţii socialiste se îngăduie for­
în special prin mutarea centru­ interes faţă de acest lucru.
lui. de greutate al muncii birou­ triale. Unele din ele au însă o ţiile au apreciat că în întreprin- Exemplul gospodăriei colective me mascate de exploatare a oa­
lui raional jos, în comune şi sa­ din Miceşti trebuie urmat de cît
te, în raionul Alba a fost coope- mare importanţă economică. O deriile raionului Alba există încă mai multe gospodării. menilor muncii, se dă posibili­
râtivizată 33,1 la sută din su­
însemnata parte din întreprin­ mari rezerve pentru reducerea tate unui individ certat cu mun­

derile raionului sînt fruntaşe pe sistematică a preţului de cost, ca cinstită să cîştige bani ne-

ramuri : Uzinele Zlatna şi com­ rezerve care nu sînt nici pe de­ meritaţi. Şi apoi, se mai .ridică

plexul G.F.R. . Teiuş—Goşlariu. parte folosite. In darea de sea­ o întrebare : „serviciile“ pe care

Staţiei G.F.R. Teiuş, de pildă, i mă se spune în legătură cu a- le face acest individ nu revin

s-a decernat pentru a şasea Oară ceasta : „Unele organizaţii de oare în sarcinile profesionale

ale tovarăşilor ’ care deservesc

unitatea C.E.C. 2 Ambele aspec­

CONFERINŢA RAIONALĂ te ale acestei manifestări nesă­
DE PARTID ALBA
nătoase se impun a fi de ur­

genţă soluţionate. >,

titlul de unitate fruntaşă pe ţară, partid şi conduceri administra­ in perioada de iarnă
iar Revizia de vagoane Teiuş tive se împacă cu situaţia •_xis-

prafaţa agricolă. a primit acelaşi titlu pe trimes­ tentă în unele secţii unde întâl­ Delegaţii 'la conferinţă, anăli- O Intensă muncă cultural-educativă
zînd posibilităţile economice e-
Atît darea de seamă, cît şi dis­ trul III al acestui an. Uzinele neşti la tot pasul risipă de ma­ xistente în raion şi-au exprimat
convingerea că sarcinile ce izvo­
cuţiile au apreciat că lucrările Zlatna şi-au îndeplinit cu 26 de terie primă, rebuturi sau refa­ răsc din documentele Consfătuirii
de la Gohstanţa şi din expune­
Conferinţei de la Constanţa şi zile înainte de termen planul ceri de lucrări. rea tovarăşului Gh. Gheorghiu- în rîndul femeilor
Dej la recenta plenară a C.C. al
documentele elaborate de aceas­ de producţie pe anul 1958. Aceasta denotă că unii condu­ P .M .R . sînt pe deplin- realiza­
bile. De acepa,. conferinţa a indi­
ta au fost pline de învăţăminte, Darea de seamă a subliniat că cători n-au reuşit nici pînă a- cat ca organizaţiile de partid
să desfăşoare o susţinută muncă
constituind un imbold în mun­ succesele dobîndite de colective­ cum să înţeleagă că reducerea poiuică pentru ca la sfîrşitul â- partid vor face pregătirea con­
nului 1960 raionul Alba să se ducătoarelor de cursuri şi a pro­
ca de transformare socialistă a le acestor întreprinderi se da- preţului de cost este sarcina e- încadreze în prevederile Consfă­ (U rm are din pag. I-a). unde trăiesc şl; muncesc. Acest pagandiştilor care vor preda şi
tuirii de la Constanţa cu privi­ interes îl oglindeşte şi faptul că seminariza în această etapă. Co-
agriculturii. Dacă pînă la Cons­ toreso în mare măsură faptului conomică centrală. Gum explică re la încărcătura de animale pe „Transformarea socialistă a a- pînă în prezent frecvenţa este mitetul regional al femeilor îşi
suta’ de hectare. De asemenea, griculurli — calea belşugului şi bună la toate cursurile. Aceasta propune ca după încheierea
fătuirea de la Constanţa, în ra­ că organizaţiile de partid mun- conducerea întreprinderii „Gheor- Suprafaţa cultivată cu legume şi a bunei stări a ţărănimii mun­ dovedeşte că femeile din regiu­ cursurilor să analizeze temei­
zarzavaturi în 1959 să ajungă citoare. Consfătuirea de Ia Con­ nea noastră sînt dornice să cu­ nic felul cum s-a desfăşurat şco­
ionul Alba erau cooperativizate cesG mai bine, mai organizat, a- ghe Doja“ că un apartament la 1.400 hectare, cea cultivată stanţa a ţăranilor şi lucrătorilor noască tot mai mult, să-şi ridi­ larizarea, ce rezultate au fost
cu sfeclă de zahăr să crească cu din sectorul socialist al agricul­ ce nivelul politic şi de cultură obţinute şi să indice măsurile
4.625 ha., în perioada care a ur­ nalizează mai concret şi mai construit se ridică la costul de 50 la sută, iar cea cultivată cu turii. Rolul comitetelor şi comi­ generală, fiind convinse că ast­ necesare pentru îmbunătăţirea
f.loarea-soarelui să crească cu siilor de femei în mobilizarea fel vor putea contribui, şi mai muncii de educare în rîndul fe­
mat pînă la actuala conferinţă competent principalele probleme 80-90.000 lei, sau cea a între­ 100 hectare faţă de anul 1958. ţărănimii muncitoare pentru a- mult !a educarea într-un spirit meilor.
plicarea hotărîrilor Consfătuirii nou a' tinerei noastre generaţii.
raională, sectorul cooperatist a- ale producţiei. Organizaţiile de prinderii „Ardealul“ care, la Atenţia organizaţiilor de par­ de fa Constanţa". Deosebit inte­ Folosindu-se din plin perioa­
tid şi a sfaturilor populare tre­ res faţă de această problemă au Responsabilele cursurilor, ma­ da de iarnă pentru desfăşurarea
grico! a crescut la 18.030 ha. partid din aceste întreprinderi, construcţiile de locuinţe a chel­ buri îndreptată şi înspre atrage­ manifestat femeile participante joritatea cadre didactice, privesc unei susţinute activităţi cultural-
rea de noi familii în gospodări­ fa cursurile din Gheîar, Hăşdat cu mult simţ de răspundere sar­ educative *•în rîndul femeilor se
Comunele Teiuş, Almaşul Mare ştiu să mobilizeze mai activ co­ tuit în medie 110.000 lei pe a- ile agricole colective, întrucât în (raionul Hunedoara), Romos, cina de a contribui prin această vor obţine, fără Îndoială noi şi
această direcţie există o rămâ­ Şibot (raionul Orăştie) Gîrhova formă de culturalizare fa răspîn- importante succese.
şi Inuri au fost complect coope- lectivele de muncitori, ingineri partament... iar pentru un apar­ nere în urmă. şi Apoldu de Sus (raionul direa cunoştinţelor ştiinţifice, la
Sebeş), Băiţa (raionul Brad), legarea ştiinţei de practică. Pen­ Partidul nostru a creat toate
rativizate, iar Bucerdeă, Feneş, şi tehnicieni la luarea de mă­ tament cu 3 camere a cheltuit In încheierea’ lucrărilor confe­ Baru Mare, (raionul Haţeg) şi tru însuşirea în cît mai bune condiţiile pentru ca fiecare feme­
rinţei a luat cuvîntul tovarăşul altele. Cu acelaşi interes şi dra­ condiţiuni a materialului predat, ie să-şi dezvolte capacitatea şi
Mihalţ şi altele sînt avansate în suri tehnico-organizătorice şi la 168.000 lei?". Samoilă Momeu, secretar al Co­ goste participă şi femeile 'de na­ comitetele de femei se străduiesc aptitudinile creatoare, să le pună
mitetului regional de partid, care ţionalitate maghiară şi germa­ să asigure frecvenţa la cursuri, în slujba cauzei păcii şi socia-
ce priveşte procentul de coopera­ traducerea lor în viaţă. Darea de seamă şi discuţiile a subliniat faptul că delegaţii la nă din Sebeş, Apoldu- de Jos, conţinutul şi actualizarea lecţi­ lismuîui. Printr-o intensă mun­
conferinţă au dezbătut cu mult Clinic, Jeledinţi. Alb : - ilor, cu exemple concrete din că culturală, prin participarea
tivizare. însemnate creşteri la indicele au relevat necesitatea întăririi simţ de răspundere problemele Berghin, Hunedoara etc. la viaţa raionului, oraşului, comu­ la cursurile ce s-au deschis în
productivităţii muncii au reali­ disciplinei financiare şi a celei politice şi economice, ceea ce cursurile, ce se predau în limba nei sau satului respectiv. cadrul regiunii noastre, să fa­
Darea de seamă şi discuţiile zat întreprinderile: Atelierul în producţie, ca pîrghii ale creş­ constituie o dovadă a creşterii lor maternă. cem să crească conştiinţa socia­
delegaţilor la conferinţă au scos central de reparaţii, Iprodcoop, terii productivităţii muncii şi re­ maturităţii politice la care au a- In vederea pregătirii etapei a
în evidenţă metodele de muncă „Ardeleana“ şi altele. In acest ducerii preţ-'lui de cost al pro­ juns membrii şi candidaţii de încă de Ia primele lecţii, se If-a a cursurilor, care se desfă­ listă a femeilor, astfel ca fiecare
folosite în cooperativizarea agri­ an ele au înregistrat o creştere ducţiei. partid. In numele comitetului observă mult interes din partea şoară între 18 decembrie 1958 şî
culturii. De pildă, în cuvîntul regional de partid, tov. Samoilă femeilor, care caută, în discuţiile 8 ianuarie 1959, se va analiza, dintre ele să devină o luptătoa­
Momeu a felicitat pe comunişti pe care le poartă, să lege proble­
său, tov. ing. Victoria Hruşcă a' a productivităţii muncij de 5— 10 Ramudlof anexe — pentru succesele obţinute în mele de specificul locului de pe raioane, felul cum s-a desfă­ re activă pentru îndepfinîreîî
arătat că s-a putut ajunge la la sută. mai multă atenţie munca de traducere în viaţă a muncă, de cartierul, de satul
cooperativizarea în întregime a sarcinilor trasate de partid şi şurat prima etapă. In această măreţului program trasat de
comunei Teiuş, datorită mobili­ In raionul Alba există însă şî O trăsătură caracteristică a guvern, făcînd preţioase reco­
zării tuturor forţelor. La coope­ mandări' în munca de viitor. perioadă cabinetele raionale de Congresul al II-Iea al partidului.
rativizarea agriculturii au con­ unele întreprinderi în care, dato­ conferinţei a fost aceea că pe Vorbitorul a subliniat în mod
rită slabei preocupări a organi­ special necesitatea întăririi con­
tribuit. comitetul comunal de par­ zaţiilor de bază şi a conduceri­ lingă o analiză profundă a prin-: tinue a rândurilor organizaţiilor
tid, sfatul popular, agitatorii,, lor administrative, a întîrziat da­ de partid, a vieţii interne ş i :a
membrii şi candidaţii de partid, rea în exploatare a unor obiec­ cipalelor probleme din viaţa În­ disciplinei de partid, a educării
o mare masă de oameni ăi mun­ tive, sau nu s-'au asigurat toa­
cii. Obţinerea acestui succes ă te condiţiile în vederea creşterii treprinderilor şi satelor, a' Orga­
fost posibilă datorită înlocuirii productivităţii muncii pe măsura
muncii de campanie în trans­ posibilităţilor existente. Condu­ nizaţiilor de partid, ea a indicat
formarea socialistă, eu o muncă cerea întreprinderii de industrie
c&ntinuă susţinută. locală „Horia“ a amînat în mod şi căile de lichidare a lipsurilor,
nejustificat multe luni de zile
Tov. Ioan Munteanu, secre­ terminarea şi darea în exploata­ de dezvoltare a succeselor do­
tar al comitetului de partid re a complexului de prelucrare
Ighiu. ă arătat că în munca de a lemnului. bîndite. Principalele inc Taţii
transformare socialistă-a agri­
culturii comitetul de partid a fo­ Important este faptul că co­ date de conferinţă sînt inspira­
losit cu succes Sctivul fără de mitetul raional de partid a a-
partid şi agitatorii. In munca cordat un sprijin susţinut între­ te din documentele Consfătuirii
lor, aceştia au folosit fapte con­ prinderilor şi unităţilor rămase
crete din viaţa gospodăriilor ă- de. ’a Constanţa şi ale plenarei
gricole colective şi a întovărăşi­ în urmă. Printre acestea se nu­
rilor din raza comunei. Datorită G-G. al P.M.R. din 26-25 no­
mără şi întreprinderea „Gheor-
iembrie a.c. '¦ =mm=
ghe Doja“. Măsurile politice şi
f .. ’Atît' darea’ de seamă cîf si Locuinţe ieftine şi de bună calitate

discuţiile purtate de delegaţi au (Urmare din pag. l-a) Metodele noi de steril cu goluri tip Crîstianin,
pus în lumină principalele sar­ in construcţii duc Ia costul construcţiilor din blocuri
cini ce stau în făta muncitori­ relor eu materiale. O mare par­ grăbirea şi ieftinirea de steril va scădea simţitor, a*
lor, ţăranilor muncitori şi Inte­ te din acestea, cum s în t: pia­ jungind la acela al celor din
lectualilor, a Tuturor comunişti­ tra, balastul şi nisipul, pot fi lucrărilor cărămidă.
lor uin raion în anul ce urmea­ exploatate în cariere înfiinţate în
apropierea şantierelor, ceea ce, Pe toate şantierele de con­ Acesta constituie doar un as­
ză, W . pe lingă faptul că scuteşte chel­ strucţii, colectivele de munci­ pect al problemei. Propuneri de
tuielile de transport, reduce şi o tori, tehnicieni şi ingineri caută acest fel pot fi întilnite pe toa­
muncii politice desfăşurate în economice recomandate de comi­ Conferinţă a apreciat că deşi mare parte din personalul în re­ noi metode de lucru şi de proiec­ te şantierele, însă trebuie luate
gie, care poate fi utilizat în al­ tare, care mai de care mai a- in seamă şi stimulate.
rîndul ţăranilor muncitori, anul tetul raional, precum şi efortu­ s-au obţinut succese importante
acesta sectorul socialist agricol rile depuse de comunişti au fă­ în domeniul transformării socia­ *
din comuna Ighiu — a arătat cut ca unele sectoare, cum sînt liste a agriculturii, atenţia prin­
tov. Ioan Munteanu — a cres­

cut de două ori fată de perioa­ cele de la Valea Dosului şi Al­ cipală a tuturor Organizaţiilor de

da anilor 1953— 1957. maşul Mare, să lichideze cm ră- partid trebuie îndreptată în vi­ cu răbdare a membrilor şi can­ tă parte. vantajoase. Toate insă au ace­ Trustul 7 construcţii Petro­
mîqerea în urmă şi să-şi înde­ didaţilor de partid — chezăşie şani, trebuie să ia toate măsu­
Mulţi delegaţi, că tov. Petru plinească sarcinile economice. itor atît spre continua dezvolfa'- a întăririi influenţei comunişti­ Astfel, Trustul 7 construcţii, în laşi scop : să se construiască rile pentru a lichida cit mai
Hancheş, Viorei Tomuţa, Ioan Sprijinul putea fi însă mai efica­ lor în rîndul oamenilor muncii colaborare cu direcţia de inves­ mal ieftin, mai repede şi mai grabnic rămânerile în urmă din
Andronic, Ioan Nicoară şi alţii, ce dacă ar fi fost acordat mai re a sectorului socialist, cît mal fără de partid şi a mobilizării tiţii a combinatului şi sfaturile bine. anii trecuţi. In colaborare cu
âu subliniat că în acest an mem­ devreme. lor active la traducerea în viaţă sfaturile populare şi direcţia de
brii biroului comitetului raional ales spre întărirea’ economico-or- a sarcinilor politice şi economi­ Astfel, un grup de ingineri şi investiţii a Combinatului carbo­
de partid au îndrumat şi con­ O preocupare susţinută au ma­ ce ce stau în faţa partidului. nifer al Văii Jiului, este necesar
trolat mai îndeaproape munca nifestat colectivele de muncitori, "ganizătorică a’ 'aniu»iil®rj> exis- populare, prin înfiinţarea a o tehnicieni de la Trustul 7 con­ să se studieze posibilităţile în­
organizaţiilor de bază. înainte ingineri şi tehnicieni pentru re­ In prima sa plenară, noul co­ fiinţării de cariere pentru piatră,
vreme — a spus tov. Petru ducerea preţului de cost al pro­ tente. *:\V} mitet raional de partid şi-a ales serie de balastiere locale, în a- strucţii Petroşani, prin întocmi­ balast şi nisip, în apropierea
Hâncheş — organizaţia de bază ducţiei. Rezultate bune au ob­ biroul său, Tov. Ştefan Bourea- şantierelor şi să se treacă la ex­
din comuna Âlmaşiil M a re a ţinut în această direcţie depoul In cuvîntul lor, fnăî mulţi 'de-' nu a fost ales prim-secretar, iar propierea şantierelor, vor putea rea unui proiect de locuinţe din ploatarea lor.
muncit slab tocmai datorită lip­ G.F.R. Teiuş, al cărui colectiv tovarăşii Ioan Mărgineanu. face ca preţul de cost actuaî al blocuri turnate monolit în colra-
sei de control şi îndrumare din a reuşit să reducă în acest an legaţi au arătat că în urma stu­ Gheorghe Grişan şi Vasile Far- balastului să scadă cu cel puţin je de aluminiu, .au reuşit să a- Direcţia de investiţii a Com­
preţul de cost cu ’4 la sută. A- caş — secretari. Tov. Gheorghe 30%. In plus, costul prefabri­ jungă la un cost pe apartament binatului carbonifer al Văii Jiu­
partea membrilor biroului comi­ semenea succese au dobîndif şi dierii expunerii foyărâşulul Gh, Pop a fost ales preşedintele Co­ de 52.000 lei, (acelaşi aparta­ lui trebuie să ia măsurile de ri­
misiei de revizie. ’ «*>¦ *• goare, ca documentaţia pentru
tetului raional de partid. Gînd Gheorghiu-Dej şîţ pS baza condi­ ! 4 V. FUR IR anul viitor să fie predată Trus­
tului 7 construcţii, cit mai grab­
acest sprijin l-am primit, mun­ ţiilor locale prielnice vor desfă­ catelor va ajunge la acela al ment înainte costa 59.000 lei).

ca a înregistrat succese frumoa­ şura o susţinută muncă politică betonului turnat monolit. Această metodă, :pe lingă avan­

pentru crearea si' dezvoltarea Prin măsurile preconizate de ¦ tajul de a grăbi lucrarea, înlă­
fermelor de animale, pentru lai« tură consumul de material lem­
trust în ce priveşte reducerea nos. pentru cofraje şi dă posi­

girea suprafeţei cultivate 'cU cheltuielilor de regie, costul bilitatea reutilizării îndelungate

sfeclă de zahăr, floareă-soâreîvi,; blocurilor de steril va fi redus a acestuia.

se. Astfel într-un timp relativ colectivele altor. întreprinderi: legume şi zarzavaturi, v iţ l Y¦¦ 0; ARMEAN!) cu cel puţin 12 la sută. Prin confecţionarea blocurilor nic.