Page 74 - 1958-12
P. 74
Pag. VRU MOn SOCIALISMO LUi Nr. 1246
EXISTA MIJLOACE tel »JüJiifftalB şiiri «?ultiméis ştiri* Prezenfe literare
romîneşti
suficient de eficace
peste hotare
d e înfrînare a agresorilor La „Polul inaccesibilităţii relative“ Colaborarea dintre Academiile PRAGA 20 Corespondentul,
a aterizat primul avion sovietic R. P. Romîne şi R. Cehoslovace Agerpres anunţă : Operele(
Declaraţia comandantului suprem al grupului scriitorilor romîni contempo-(
MOSCOVA 20 (Agerpres). — iul 'de autotractoare şi sănii. PRAGA 20 Corespondentul S-a stabilit ca din partea Aca răni sînt apreciate în R. Ce-(
de trupe sovietice din Germania TASS anunţă : Avionul detaşa După ce a luat la bord 4 ex Agerpres anunţă: Colaborarea demiei R. P. Romîne cercetă hoslovacă. De cîteva zile în<
pe tărîm oulturai-ştiinţiiie intre librăriile pragheze a apărut în<
BERLIN 20 (Agerpres). — Agenţia ADN l-a solicitat pp mentului de aviaţie al celei ploratori sosiţi cu convoiul de R.P.R. şi R. Cehoslovacă se in rile necesare stringerii materia traducere cehă romanul „Stră-<
generalul de armată M. V. Zaharov, comandantul suprem al de-a treia expediţii continentale autotractoare şi sănii, printre tensifică în toate domeniile. Nu lului şi sintetizării lui să fie con inul" de Titus Popovici.
grupului de trupe sovietice din Germania, să-şi expună părerea sovietice în Antarctica, pilotat de de mult au avut loc la Praga duse de acad. prof. Gh. Oprescu.
în legătură cu discursul generalului Hodes, comandantul şei al aviatorul Skolnikov, a aterizat care şi pe Evgheni Tolstikov, convorbiri între reprezentanţi ai Din partea cehoslovacă studiile Traducătorul cărţii, dr.
trupelor terestre ale S.U.A. în Europa, rostit în Berlinul occiden şeful celei de-a treia expediţii so Academiei R. P. Romîne şi ai Frantisek Holoub, s-a stră-<;
tal la 30 noiembrie 1958 în faţa corespondenţilor străini. Genera pentru prima oară pe pista din vietice în Antarctica, avionul a Academiei de Ştiinţe a R. Ceho vor fi conduse de <Jr. Viktor Ko- duit să realizeze o transpune-<
lul Hodes a declarat că „trupele americane rămîn în Berlinul oc decolat, îndreptîndu-se spre ob slovace. Cu această ocazie s-a truba, de la Institutul pentru re cît mai fidelă a romanului<
cidental", că „orice acţiune împotriva garnizoanei americane din apropierea noii staţiuni inter servatorul sud-polar Mirnîi. căzut de acord să se elaboreze teoria şi istoria artei al Acade în limba cehă.
Berlinul occidental va ti considerată ca o acţiune împotriva continentale „Polul inaccesibili După două ore şi jumătate de în comun de către cele două a- miei de Ştiinţe a R. Cehoslovace.
S.U.A.“, că „trupele sale sînt gata să lupte... pentru apărarea cademi.i o amplă lucrare referi MOSCOVA 20 Corespon
sectoarelor occidentale" etc. In legătură cu declaraţiile genera tăţii relative“, înfiinţată de ex zbor, aeronava sovietică a făcut toare la relaţiile cultural-artfeti- Planul de muncă al Academiei
lului Hodes, M. V. Zaharov a spus : ploratorii polari sosiţi cu convo escală la staţiunea Sovetskaia. ce romino-cehe în perioada Evu dentul Agerpres anunţă : La
lui Mediu. cehoslovace prevede ca prima
Excluzînd cu anticipaţie posibilitatea rezolvării paşnice a etapă a realizării acestei lucrări Moscova a apărut o culegere
problemei Berlinului, generalul Hodes zăngăne armele şi decla Lucrarea va aprofunda în spe să fie perfectată in 1959, cu pri
ră că „au tost deja elaborate diferite variante ale unor planuri cial relaţiile cultural-aftistice ale lejul unei consfătuiri de lucru de versuri de Mihai Beniuc
secrete" de acţiuni militare comune cu trupele engleze şi fran Boemiei şi Slovaciei cu Transil
ceze situate în Germania occidentală. vania în perioada Evului Mediu. romino-cehoslovace, care va a- care cuprinde circa 5.000 de
Se vor studia influenţele reci vea loc la Bratislava.
Dacă clica militaristă americană intenţionează cu adevărat proce în domeniul artei. 1versuri.
să împingă lucrurile pînă la dezlănţuirea unui conflict militar, Cu această ocazie se va defi
nu încape îndoială că se vor găsi mijloace suficient de eficace Noua culegere a fost alcă
de înfrînare. R. D. Germană nu este lipsită de apărare. Trupele nitiva planul lucrării şi se va
sovietice staţionate în R. D. Germană, împreună cu armata sistematiza materialul strîns. tuită de A. Sadeţkin şi I. Mi
populară naţională a Republicii Democrate Germane, vor ză
dărnici orice încercări ale acupanţiior de a împiedica cu forţa rinski. i
normalizarea situaţiei din Berlinul occidental. Ele sînt gata să
dea ripor.a nimicitoare oricărui agresor care ar încerca să încal A început construirea celui de-al doilea CONTEMPORAN
ce frontierele terestre, maritime sau aeriene ale R.D. Germane. oraş-satelit al Moscovei cu Napoleon
Este clar că ele vor îi sprijinite în această privinţă de forţele şi Kutuzov/
armate ale tuturor ţărilor unite prin Tratatul de la Varşovia MOSCOVA 20 (Agerpres). — vest de Moscova în apropierea
şi care acţionează sub lozinca „toti pentru unul şi unul pen TASS anunţă» Intr-un loc pito gării Kriukovo de pe calea fera EREVAN 20 (A gerpres). -
tru toţi". resc, în apropiere de oraşul tă Leningrad. In noul oraş-sate
Kunţevo (lingă Moscova), a lit din apropiere de Kunţevo se IN C U B A : T A SS anunţă: în că un stră -\
Or, o asemenea evoluţie a evenimentelor ar însemna 'dez început construirea celui de-al prevede să se construiască lo
lănţuirea unui conflict armat care nu se poate limita la un doilea oraş-satelit al capitalei cuinţe cu o suprafaţă totală de nepot s-a născut in fam i- \
cadru local, ci va atrage în mod inevitabil în orbita sa nume U.R.S.S. 400.000 m. p. Aici se vor putea
roase popoare şi state şi va aduce omenirii nenorociri incalcula stabili cîtevă zeci de mii de lo Siiuafia guvernului dictatorial lia colh ozn icu lu i M a g m e d a li,
bile. După cum s-ă ănui.ţat, primul cuitori. In anii următori linia Im ankulu O g li Alieu în v ir s tă '
oraş-satelit al Capitalei so metroului va fi prelungită pînă
Altcineva poate să nu ştie. însă generalul Hodes, care are vietice' se construieşte la nord- la noul oraş. a devenii foarle critică de 152 de ani, care lo c u ie şte ,
o experienţă personală în ce priveşte participarea la un război
agresiv al imperialiştilor împotriva poporului coreean, trebuie in A rm enia in sa tu l d e m unte
să ştie prea bine cum se sfîrşeşte o agresiune împotriva unei
ţări din lagărul socialist. încheierea dezbaterilor HAVANA 20 (Agerpres). — din avioanele guvernamentale K araim an, la o a ltitu din e de
de politică externă în camera lorzilor Postul de radio aii insurgenţilor nu au explodat,
Dacă prin declaraţia sa generalul Hodes încearcă să inti din Cuba anunţă că între 10 2 .0 0 0 m . d e a s u p r a n i v e l u l u i )'
mideze Uniunea Sovietică şi să slăbească hotărîrea ei de a a- LONDRA 11 (Agerpres) TASS Uniunea Sovietică. In acelaşi noiembrie şi 4 decembrie in ju- rindurile trupelor guverna-
plica măsurile pentru lichidarea regimului de ocupaţie în Ber timp însă, lordul Home a spus rul oraşului La Maya din pro- mentale domină pesimismul şi m ării.
linul occidental, atunci el şi acei care urmează o astfel de po anunţă: In camera lorzilor a că propunerile sovietice în pro vincia Oriente, trupele răsculate nesiguranţa. Rindurile insurgen-
litică greşesc profund. parlamentului britanic s-au în blema Berlinului sînt inaccepta au luat 799 de prizonieri din rin- ţîlor cresc continuu; trupele lui Cel m ai bătrin cetăţean al'
cheiat dezbaterile in problemele, bile şi a încercat să pună rezol durile trupelor guvernamentale Fidel Castro numără în prezent
Prin faptul că au încălcat în mod grosolan acordul de la de politică externă, majoritatea varea acestei probleme în func şi au capturat o mare cantitate peste. 10.000 de militari bine e- U .R .S .S . s-a n ă scu t la în cepu-1
Potsdam, S.U.A. şi Anglia au pierdut orice drept de a rămîne celor care au luat cuvîntul ţie de rezolvarea problemei ger de arme şi muniţii. chipaţi. tul secolului trecut intr-un că- '
în Berlinul occidental şi, după cum a declarat în repetate rîn- la discuţiile în problema Berli mane în ansamblu. tun pe m alul rîului R a zcla n ,
duri guvernul sovietic, nici un fel de ameninţări nu-l vor împie nului şi in problema germană au Comentînd desfăşurarea răz-
dica să aplice măsurile stabilite în interesul tuturor popoarelor. arătat că problema germană Alţi trei tineri in a p ro p iere d e oraşu l E r e -'
poate fi rezolvată numai pe ba ciprioţi
za unei aprecieri lucide a situa van, capitala de astăzi, a re
ţiei existente. Chiar şi unii lorzi au fost condamnaţi
conservatori, care de obicei au la moarte p u b lic ii.
o poziţie negativă faţă de poli
tica Uniunii Sovietice şi a ce NICOSIA 20 (Agerpres). - C ontem poran cu N a p o leo n ,
lorlalte ţări socialiste, s-au pro Alţi trei tineri ciprioţi" greci au
ŞEDINŢA nunţat pentru necesitatea revi fost condamnaţi la moarte in Agenţia United Press Inter- boiului civil din Cuba, ziarul şi K utuzov îşi am in teşte cit
zuirii poziţiei occidentale. ziua de 19 decembrie. Ei au fost nationai anunţă că insurgenţii „Diario de las Americas“, care
Consiliului de Miniştri arestaţi în satul Astromerity in se poate de bine de elibera- <
ai R.D. Germane Lordul Saint Oswald — con cursul percheziţiilor efectuate de au întrerupt comunicaţiile intre apare la Miami în limba spa-
servator — l-a acuzat pe cance poliţia engleză din Cipru. I-Iavana şi Santa Clara, izolînd niolă, scrie: „Se ştie că guver- rea A rm eniei de sub ju gu l a- \
larul Adenauer că pretenţiile lui astfel capitala de partea răsări- nul de azi. al Cubei are o situa-
asupra teritoriilor situate la est Agenţia France Presse rela teană a ţării. ţie foarte 1precară şi că există supritorilor străin i de c ă tre i
de linia OderNeisse, constituie tează că pînă acum numărul ci tru p ele. ru seşti, în anul 1827.
prioţilor greci condamnaţi la Situaţia guvernului dietatoru- motive să se creadă că în cu-
una din cauzele menţinerii în moarte se cifrează la 38. Dintre rl-n{j regimul generalului Batista A liev — bătrinul — se sim - ^
cordării internaţionale. Frontie aceştia, 9 au şi fost executaţi, lui Batista se înrăutăţeşte pe zi s„e „v. a gă-si. ,i.n f,a' ,t,a unei cr, ize. s’i
ra Oder-Neisse există de 13 ani 17 au obţinut comutarea pedep vceerntrepcee.nt,rMuăsurreiftlaecelrueaatesid.t,ue a?ţgi.ue-i. mai Lrave decît cefe precedente“, te viguros. V ara trecută el\
şi sint mult mai multe motive sei, 5 aşteaptă în închisori revi sale şi pentru intensificarea ac-
pentru a o recunoaşte ca legală zuirea proceselor, iar 7 condam i-a a ju ta t fiu lu i său să îngri-<
decît pentru a o contesta. naţi la moarte, aşteaptă hotărî je a sc ă ca ii co lh o zu lu i şi a lu-'(
rea de ultimă instanţă a guver crat pe ogorul de Ungă casa <
In încheierea dezbaterilor a natorului. sa.
luat cuvîntul lordul Home, mi
nistru pentru problemele Conr {lunilor militare provoacă nume 7BSL=
monwealthului. El i-a asigurat
roase proteste din partea popu >""> - jaş p aam i m
pe membrii camerei lorzilor că laţiei.
BERLIN 20 (Agerpres). — sarcinile Consiliului de Miniştri guvernul englez tinde spre pace y» ii1,
Departamentul presei de pe lin pentru viitorul apropiat. şi este gata să ducă tratative cu Muncitorii de la societatea de
gă preşedintele Consiliului de electricitate din Cuba au împie vmBrfţf
Miniştri al R. D. Germane anun Consiliul de Miniştri a apro dicat prin acţiunea lor solidară
ţă că la 18 decembrie a.c. a a- bat raportul lui L. Bolz, vice
vut loc prima şedinţă a Consi preşedinte al Consiliului de Mi de protest încercările de a im | Î | ‘*
liului de Miniştri. S-au discutat niştri şi ministrul Afacerilor Ex
şi au fost aprobate proiectul de terne, cu privire la vizita dele pune condiţii inumane de muncă
hotărîre cu privire la planul eco gaţiei de partid şi guvernamen
nomiei naţionale pe anul 1959 tale a R. D. Germane in R. P. la o întreprindere a acestei so
Polonă în perioada dintre 9 şi
şi proiectul de lege cu privire 14 decembrie. Consiliul de Mi cietăţi din apropierea Havanei.
la bugetul de stat pe anul 1959. niştri a aprobat comunicatul co La alte întreprinderi se duce
Şedinţa a tost deschisă de Otto mun al delegaţiilor de partid şi lupta pentru îmbunătăţirea sala
Grotewohl, preşedintele Consili guvernamentale ale R. D. Ger riilor. Se semnalează de aseme
ului de Miniştri care a expus mane si Poloniei. nea o largă activitate de sabo
taj. Potrivit datelor furnizate de
postul de radio al insurgenţilor,
datorită acţiunilor de sabotaj,
jumătate din bombele aruncate I
ck>ockx>oo<>oooo<><><><><><><><>ock><xx>o<xx>ooo<x >oqo<><><><>o<><>c<<><x>oo©oo<x>oc><^<>i><><>oc oooooooooooooc oooocooooooooooooooooooooo M em brii C om itetului d in <
' n o r d u l C a lifo r n ie i p e n tr u in -j
S ăptămîna aceasta s-a desfă săptămîna interna ţională semenea, faptul că Statele Uni tterzicerea arm elor n ucleare]
şurat în capitala Uniunii
Sovietice plenara C. C. al te, în ciuda eforturilor susţinute au o rg a n iza t o m are dem on-,,
P.C.U.S. Importanţa acestui eve depuse, n-au reuşit să „convin
niment pentru avîntul construc- s t r a ţie in o r a ş u l S a n F m n -<
ţei comunismului în Uniunea zullat succese importante obţi Germană le-au;făcut în ultimul bilă a lagărului păcii va primi fuzînd să le analizeze în fond şi gă" pe toţi partenerii lor din
Sovietică reiese limpede clin dez timp î # R. Cehoslovacă şi, res riposta hotărîtă şi meritată. sa le ia drept bază pentru tra N.A.T.O. să accepte ca pe teri 'cisco (S .U .A .), îm p o triva po-{
baterile rodnice care au avut nute de agricultura sovietică so pectiv, în R. P. Polonă. Docu tative, puterile occidentale, cîn- toriul ţărilor lor să fie constru
loc în jurul problemelor discu mentele publicate în urma aces P e linia pregătirii febrile a tînd în struna cancelarului A- , litic ii a g r e s i v e cT S .U .A . fa ţa
tate, precum şi din hotărîrea a- cialistă. De o importanţă mare tor vizite prieteneşti oglindesc unui nou război mondial, denauer — cel mai înfocat apă ite baze pentru arme rachetă şi
doptată de plenară cu privire la în obţinerea tuturor succeselor a unitatea de vederi ce a existat pe linia agravării încordării in rător al actualei ordini din Ber !de R. P. C hineză şi pentru,
dezvoltarea agriculturii în Uni ternaţionale — linie ce caracte linul occidental — au respins atomice. Toate aceste fapte sînt
unea Sovietică, hotărîre care fost, fără îndoială, aşa cum subli în cursul tratativelor şi convorbi o mărturie evidentă că în spa 'interzicerea arm ei atom ice.
constituie un măreţ program de niază raportul tovarăşului Hruş rilor purtate, faptul că atît po rizează tot mai mult în ultima propuneri înţelepte, aprobate cu
perspectivă pentru anii viitori. vreme politica ţărilor occidenta căldură de opinia publică iubi tele mult trîmbiţatei „unităţi" IN F O T O : un aspect aE
Intr-adevăr, la puţin timp după ciov la ultima plenară a C.C. al toare de pace, propuneri menite occidentale, pactul nord-Atlantic
ce au tost publicate tezele ra P.C.U.S., înirîngerea rezistenţei să lichideze un primejdios focar dem onstraţiei de ps strada\
portului pe care tovarăşul N. S. grupului antipartinic Malenkov, l i Penfru continua dezvoltare a a g r i c u l t u r i i de război din centrul Europei, o e frămîntat de puternice şi pro
Hruşciov îl va ţine Ia Congre situaţie anormală creată pe te funde contradicţii. Grove.
sul a! XXI-lea al P.C.U.S., în Kaganovici, Moiotov, Bulganin, 0sovietice Sub semnul .unităţii indestructibile a ritoriul R. D. Germane.
care problemele agriculturii o- Şepilov, care s-au împotrivit cu T n încheierea agendei noas- -O -
la g ă ru lu i s o c ia lis t 0 Ce a arătat sesiunea Dar sesiunea N.A.T.O. de la tre săptămînale ne vom re
cupă un loc însemnat, iată că îndîrjire înfăptuirii celor mai Paris a scos şi mai mult în e- Zl DE PROTEST
aceleaşi probleme îi sînt consa importante măsuri în domeniul Consiliului N. A. T. O, 0 O v iz ită cu p e r ip e ţii videnţă contradicţiile interne feri la „rezultatele" cu care şi-a împotriva sc.umpetei
crate lucrările plenarei C.C. al care îrămîntă şi macină această încheiat turneul său în Orientul
P.C.U.S., care s-a desfăşurat agriculturii, frînînd astfel dez organizaţie, mult proslăvită ca şi şomajului
voltarea economiei sovietice în pildă a „unităţii" occidentale. mijlociu emisarul american
între 15-19 decembrie. De aici, ansamblu. Dacă „u n itatea” membrilor ROMA 20 (Agerpres). La 18 de
se vede atenţia mare pe care poarele ungar şi cehoslovac, cît le — a fost caracteristică în N.A.T.O. s-a manifestat în pri Rountree. Libanul, după cum s-a cembrie, din iniţiativa Confederaţiei
partidul comunist şi guvernul Cifrele de control pentru anii şi R.P. Polonă şi R. D. Germa săptămîna aceasta sesiunea de anunţat, a respins „doctrina Ei Generale a Muncii din Italia, în pro.
viitori prevăd considerabile creş nă sînt unite în lupta pentru la Paris a Consiliului N.A.T.O. vinţa respingerii propunerilor vincia Livorno a fost organizată „ziua
sovietic o acordă dezvoltării a- construirea socialismului, vigi Aşa după cum se ştie şi după Uniunii Sovietice, şi aceasta în senhower", iar în Irak d-1 Roun de protest“ împotriva scumpetei şi şo
griculturii. Această grijă şi a- teri a producţiei agricole — spo lente Ia provocările puse la cale cum reiese în mod grăitor din deosebi în urma presiunilor pu tree a avut surpriza unei „pri majului. In tot cuprinsul provinciei au
tenţie a fost încununată de suc rirea prin toate mijloacele a şi înfăptuite în ultima vreme de comunicatul dat publicităţii la ternice ale Ge«rmaniei occidenta- miri” şi mai şi. O mare demon avut loc greve şi manifestaţii ale oa
forţele reacţionare, adepte ale încheierea sesiunii, membrii le şi a S:U.A., nu Scelaşi lucru menilor Jmuncii. La uzina aparatelor
cese. In ultimii cinci ani, în urma producţiei de cereale fiind sar războiului. E semnificativ faptul N.A.T.O., întruniţi în sesiunea straţie de protest a populaţiei de radio „Marreli“ din Sesto San Gio-
cina principală a agriculturii că documentele încheiate la de la Paris, n-au făcut decît să s-a întîmpfat în ce priveşte pro vani (provincia Milano) au declarat
măsurilor importante luate, în sfîrşitul acestor vizite subliniază confirme odată mai mult inten blemele economice. Dimpotrivă, Bagdadului a avut loc la aero grevă 5.000 de muncitori, revendicînd
sovietice. Hotărîrea adoptată de pericolul crescînd ce-I reprezintă ţiile lor agresive, de respingere acesta a fost domeniul în care port atunci cînd avionul emisa mărirea salariilor. La 19 decembrie
U.R.S.S. au fost valorificate zeci plenara C.C. al P.C.U.S. din pentru pacea din Europa şi din rului american a aterizat pe te au încetat lucrul meţalurgişlii şi con
întreaga lume reînvierea mili a oricăror propuneri realiste me au răbufnit făţiş gravele contra structorii de maşini din Speccliia. Gre
de milioane de hectare de noi 15-19 decembrie are, de aceea, tarismului în Germania occiden nite să creeze în lume un climat dicţii ce caracterizează alianţa ritoriul tinerei republici Irak. viştii cer să se iâ măsuri împotriva re
o mare importanţă pentru dez tală, dotat, după cum se ştie, de înţelegere şi convieţuire paş occidentală, îndeosebi între ţări" Departamentul de Stat al S.U.A. ducerii producţiei în unele ramuri ale
pămîniuri, au fost reorganizate chiar şi cu arma atomică. Dar, nică. Astfel, e caracteristică în construcţiei de maşini, fapt care poale
voltarea agriculturii U.R.S.S. în aşa cum reiese din actuala con această privinţă atitudinea pe Ie participante la „piaţa comu a fost nevoit să confirme că duce la concedieri în masă.
staţiunile de maşini şi tractoa următorii 7 ani, ea făcînd bi junctură internaţională, forţele care puterile participante la blo
păcii şi socialismului sînt din cul N.A.T.O. au avut-o faţă de nă" şi zona „comerţului liber”, Rountree a fost întîmpinat cu Ziarele relatează că greva generală
re, a fost introdus un nou sis lanţul rezultatelor obţinute pînă zi în zi mai puternice şi orice propunerile. Uniunii Sovietice în a lucrătorilor de la întreprinderile de
în prezent, trasînd sarcinile mă atentat la unitatea indestructi legătură cu normalizarea situ dispută în care s-au înfruntat ca o ploaie de bulgări de pămînt, prelucrare a tutunului şi sării, la care
tem de formare a fondului cen reţe pentru viitor. aţiei din Berlinul occidental. Re- au participat peste 90 !a sută din sa
1TV e o însemnătate 'deosebită doi cocoşi reprezentanţii Angliei cu ouă stricate şi pietre, că au lariaţi, s-a încheiat cu succes.
tral de produse agricole. Toate
aceste măsuri au avut drept re- pentru consolidarea şi în şi Franţei. E semnificativ, de a fost sparte geamurile automobi
tărirea lagărului socialist sînt lului în care călătorea mesagerul
vizitele reciproce pe care dele imperialismului american. Aces
gaţiile guvernamentale şi de
partid din R. P. Ungară şi R. D. te sincere recunoaşteri americane
sînt grăitoare. Nu mai e nevoie
să argumentăm că politica ex
ternă promovată de Statele Ü-
‘nite are tot mai puţini adepţi în
îi*,'- fuma. • . i¦
CONST. MACOVEl
fiedacţia şi administraţia ziarutui str. 6 Martie nr. 9, Telefon: f881 189175. Taxa plătită în nmnerar conform aprobării Direcţiunii Genmle R Jlîl ßr. T?SU.tî20 din 0 milcîîduic U l'J. — cp ,j ui ; liifiepri!ulerea P óíiyralica „i MAI " — Deva.