Page 76 - 1958-12
P. 76
ü X & ^ W W sfX E íM ff!ffr H K 1247
Pe drumul agriculturii Primele lecţii Brigăzile de muncă C E R C
la învăţămîntul deinYâlârafnf ca
SOCIALISTE agrozootehnic patriotică Ja. lucru activitate bană
de masă In u rm a p le n a re i O.G. a l P .M .P . d in n o iem b rie a.c. tin e rii
de pe în treg cuprinsul regiu n ii noastre au pornit cu en tu ziasm
(Urmare din pag. l-a) mai rămas în afară 2-3 familii şl o Activiştii de partid şi ai sfatului In scopul cunoaşterii şi gene la înfăptuirea sarcin ilor tra sa te pentru reducerea preju lu i de In cercul de studiere a
suprafaţă mică de teren. popular raional care muncesc în satul cost al produselor prin folosirea rezervelor existen te, pentru cit Istoriei P.Q.U.S. anul I, de
cut linişte. Toţi priveau în jur şi aş respectiv, au meritul că au dat sfaturi ralizării metodelor agrozooteh m ai m u lte econ om ii de m a teria le etc. la Trustul 4 construcţii Hu
teptau parcă ceva... Etnofiils creşteau, In acea seară, ei şi-au ales un co bune ţăranilor de aici, iar aceştia au nedoara (propagandist tov.
părerile păreau din ce în ce mai în mitet care să coordoneze activitatea de înţeles, şi-au însuşit linia partidului în nice înaintate, la sate s-au or P în ă acum , circa 4.000 d e tin eri din în treprin derile, sa tele Partenie Rîpaş) sînt înca
trebătoare, aşteptările la fel. pregătire a inaugurării. Ziua dp 28 de domeniul agriculturii şi s-au convins draţi membrii de partid din
cembrie a.c. va fi un alt eveniment de că singurul drum al belşugului este ganizat numeroase cercuri de I şcolile şi in stitu ţiile din regiu n e s-au con stitu it in 124 b rig ă zi d e mai multe organizaţii de
-> — Eu înaintez cerere pentru mine seamă în viaţa lor; pentru această zi drumul agriculturii socialiste. Membrii bază de pe şantierele trustu
şl pentru socri — spune la un mo au stabilit inaugurarea. Prea mult timp de partid şi deputaţii din localitate invăţămint agrozootehnic de m uncă p a trio tică , lucr'm d in cele m ai d iferite secto a re d e a c tiv i lui. Acest fapt însă nu îm
ment dat un sătean ce-şi făcea loc prin nu mai e pînă atunci — doar cîteva n-au întîrziat să se dovedească exem masă. La cursuri participă co piedică ca cercul să-şi desfă
tre' mulţime pentru ca să ajungă la zile. plu personal în această direcţie. ta te . şoare activitatea în condiţi-
masa prezidiului... lectivişti, întovărăşiţi şi ţărani uni bune. Birourile organiza
— Gospodăriei noastre o să-i dăm Şînt ţărani muncitori, printre care Ia tă cîteva din a cţiu n ile lor. ţiilor de bază mobilizează
— Şi eu înaintez cerere pentru mine denumirea „Valea Streiului — spuse Vaier Sîrbu, loan Ocolişan, Grigorescu muncitori cu gospodării indivi cursanţii să participe cu re
şi pentru soţie, strigă un altul... unul din colectivişti. E un nume fru -k gularitate lă învăţămînt, se
mos, ne aparţine şi să se scrie în Nicolae şi alţii ©are au fost în pri- duale care se dovedesc deosebit interesează îndeaproape de
— Şi eu pentru mine şl soţie... ziare despre aceasta. Aşa x rrn noi mele rînduri ale celor ^ şi.au {ăcut P en tru ieftin irea preţu lu i de cost precum ş i pen tru accele- felul cum studiază şi îşi în-
de interesaţi în a cunoaşte me suşbso materialul.
In sală era o însufleţire deosebită; In curînd vşi în satul cereri pentru a intra în gospodărie. \rarea lucrărilor de con stru cţii, tin erii din oraşul H unedoara au
locul emoţiilor l-a luat bucuria; pe fe i IfîiPii Vă fl Ogospodărie todele avansate de lucrarea pă- h o tărit să fo rm eze b rig ă zi d e m uncă p a trio tică sp e c ia liza te in Să urmare a' acestei pre
ţele celor prezenţi apăruse o seninătate şfi"s"înt"posibilităţi caTîntîreg"ul,ds'ata's!a- ocupări, din cei 21 cursanţi,
mai mare ca oricînd; puteai vedea băr Unii credeau că, dat fiind caracte mîntului, de întreţinerea culturi lucrări de construcţii. C ele 7 b rig ă zi, cu un efectiv d e 230 întotdeauna au fost prezenţi
baţi, femei, tineri şi vîrstnici, cum se rul „specific" al satului Tîmpa, ţăranii devină o singură familie socialistă. 19-20 tovarăşi. Şi, întotdea
priveau reciproc, plini de încredere. muncitori de aici, niciodată nu vor pu lor, de creşterea animalelor etc. \ tin eri, au p re sta t p în ă acu m un n u m ăr d e circa 1.500 ore d e una oursănţii vin pregătiţi
Fiecare ar fl vrut să spună: eu voi tea fi convinşi să pornească pe drumul Dacă ar fi să evidenţiem pe cel care şi discută cu mult interes
munci dip toate puterile pentru înflori agriculturii socialiste. Părerea aceasta a muncit mai mult în această direcţie în comuna !m uncă pentru construirea unui bloc d e locuinţe. S-au să p a t 160 pe ^ marginea' materialului
rea gospodăriei, pentru viaţa noastră însă n-a mai rezistat adevărului încă ar fi greu. Activitatea continuă. Poţi Apoldu de Sus predat. Pînă acum au avut
nouă, pentru noi, cei care am devenit de cînd cele 118 familii s-au unit într-o vedea însă în fiecare seară pe tovarăşa \m .c. fu n d a ţii, s-au tra n sp o rta t ş i s tiv u it 50 m .c. m a te ria le etc. loo 5 şedinţe de cero şi lecţi
stăpînii bogăţiilor ţării, pentru a face întovărăşire agricolă de lucrarea pă- învăţătoare Solea Maria la căminul Pe lingă gospodăria agricolă -k ile sînt lă zi.
viaţa noastră tot mal plăcută şi mai mîntutui în comun. In prezent, pe baza cultural, prin sat, pe la oameni vorbin- colectivă din Apoldu de Sus a
frumoasă. liberului consimţămînt, aproape 70 de du-Ie despre importanţa colectivizării fost organizat cu puţin timp în T inerii de la T rustul 4 con stru cţii H unedoara au in iţiat Un exemplu bun în ce
familii au cerut să-şi unească pămîri- agriculturii, pe tov. Bivoiaru Maria şi urmă un cerc de învăţămînt a- priveşte frecvenţă şi pregăti
In cadrul acelei atmosfere entuzias turile, atelajele, şl să treacă la consti pe alţi membri ai corpului didactic din grozootehnic Ia care sînt în crearea de b rigăzi d e m uncă patriotică pe m eserii — zidari,
tuirea unei gospodării colective. înscrie sat în mijlocul ţăranilor vorbindu-le scrişi şi participă cu regularita fieră ri-b eto n işti, electricien i — in ved erea efectu ării prin m uncă rea îl constituie sudorul Gor-
te, încă 5 săteni şi-au înaintat cereri rile continuă şi nu va fi departe ziua despre această problemă deosebit de te un număr de 25 colectivişti.
cînd inaugurarea se va înfăptui. importantă. Ei se bucură de ajutorul Conducerea cercului a fost în voluntară a lucrărilor calificate pe şantierele unde se constru nel Govaliov, zidarul Gheor-
pentru a fi primiţi în gospodărie. Cu ce-1 primesc din partea comitetului ra credinţată inginerului agronom
ional de partid, din partea tov. Ştefan Teodor Apolzan. iesc locuinţe. : gh'é Greu, macaragistul Io-
ei, numărul cererilor se apropie de 60, Fiilop şi Petru Tămoşăloni, care de
iar suprafaţa agricolă atinge cifra de mult timp contribuie efectiv ia rezol Pînă în prezent, la’ acest cerc S -au crea t d e ja dou ă b rig ă zi d e a cest fel. P în ă la 30 decem sif Bîlo, fierarii-betonişti Io-
varea problemelor ce se ridică aici. s-au şi predat 3 lecţii, printre
200 ha., plus inventarul respectiv. Au care „Pregătirea solului pentru brie num ărul lor va creşte la 10 b rigăzi, cu un efectiv de 240 sif Petrovici şi loan Tánase,
Se munceşte cu elan sporit, cu ab însămînţările de primăvară“,
negaţie şi dragoste deosebită; ţărăni „Importanţa tratării solului cu tin e ri. toţi muncitori fruntaşi în
mea muncitoare devine tot mai conşti îngrăşăminte chimice“ şi despre
entă de rolul şi menirea ei în măreaţa alte probleme. -k producţie şi alţii. In acest
operă de construcţie socialistă.
Un asemenea cerc a fost orga L a P etro şa n i, b rig ă zile de m uncă 'patriotică au efectu at un fel ei contribuie la dezbate
in satele raionului Hunedoara exis nizat şi pe lingă cele două în
tă o mare preocupare în ce priveşte tovărăşiri agricole unde sînt în jn u m ă r d e 2.100 o re d e m u n că v o lu n ta ră p e şa n tie ru l d e con- rea şi lămurirea problemelor,
colectivizarea agriculturii. Pe drumul scrişi 70 de întovărăşiţi. Prima
pe care merg sătenii din Strei lecţie predată aici a tratat des \ stru cţie a noilor locuinţe din oraş. dovedind mult interes pen
şi Tîmpa, despre care am amintit pre : „Gîndacul de Colorado, un
mai sus, merg şi cei din Nâdăştia de dăunător periculos ai culturilor“. S-au eviden ţiat tin erii din brigada de m uncă patriotică de tru cunoaşterea cît mai te
Jos şi cea de Sus, din Călanul Mic
etc., merg toţi ţăranii muncitori din re O lecţie a fost predată şi la ;la U .P .U .M .P . c a r e a u e x e c u ta t lu c r ă r ile d e a c o p e r ir e a c o n d u c meinică a Istoriei gloriosu
giunea noastră, din ţara noastră. El cercul de învăţămînt agrozo
este drumul vieţii noi, drumul soda, otehnic de masă organizat la tei de apă ce alim en tează şantierul. lui Partid Gomunist al Uni
lismului la sate. gospodăria agricolă de stat din -k
aceeaşi comună. unii Sovietice.
Ş i la Sebeş brig ă zile de m uncă patriotică au trecut la ac
Merită atenţie şi faptul că
=35Z!L peste cîteva zile se va deschide ţiuni con crete im ed ia t d u p ă form area lor. P e şa n tierele d e con
şi un cerc de apicultură în care
vor fi încadraţi toţi apicultorii § stru cţii din oraş s-au efectuat pentru lucrările de dem olare,
din comună.
Realizări ale întreprinderii tran sport d e m ateriale etc. un num ăr de 320 ore d e m uncă vo-
regionale cinematografice La Gîrbova
© lu n tară, rea lizin d u -se econ om ii în va lo a re de a p roape 1.000 lei. La
In cadrul cursului de învăţă
mînt agricol ce s-a deschis în această acţiune au p a rticip a t aproxim ativ 80 de tineri.
comuna Gîrbova au fost înca
draţi un număr de 30 cursanţi ?
din rîndul ţăranilor întovărăşiţi.
O intensă activita te au desfăşu rat şi tinerii din brigăzile
Pînă acum au fost ţinute în
faţa cursanţilor primele două de m uncă pa trio tică în fiin ţate în raionul B rad. M em brii acestor
întreprinderea regională cine troşani, ajungînd ca regiunea b rig ă zi au d escărcat 5.000 bu căţi ţig le pentru şcoala m edie
matografică a acordat in de Hunedoara să aibă cel mai mare
cursul acestui an o deosebită d in o ra ş, au tr a n s p o r ta i "piatră etc.
importanţă introducerii filmului număr de unităţi cinemascop
in cit mai multe oraşe şi sate din ţară. D intre cele 6 brig ă zi se evid en ţia ză brigada d e m uncă pa
ale regiunii noastre. Numai in
acest an, pînă la data de 1 de Muncind bine, colectivul între triotică din satu l P işculiţa. A ceastă brigadă a executat săpături
cembrie, numărul cinematografe prinderii regionale cinematogra
lor săteşti a fost mărit cu 14 u- p e n tr u f u n d a ţia ¦c ă m in u lu i c u ltu r a l ş i lu c r ă r i d e c o n s tr u c ţie la
nîtăţi, iar ai celor orăşeneşti cu fice a reuşit să îndeplinească noua sa lă d e clasă a şcolii elem entare.
o unitate, ajungindu-se ca în planul anual în toate comparti
mentele, cu o lună înainte de ---------:— s — ............ , m u m " "
regiune să existe in prezent 74 termen.
Fiul electricianului
cinematografe de stat. Un suc
Mai erau numai cîteva luni pilărie îi plăceau munţii, excursi îţi dă mări satisfacţii. Sper ca
ces deosebit il constituie şi în pînă la terminarea şcolii şi Ale ile. I-a venit o id ee: „ce-ar fi să după puţin timp, cînd voi ajpn-
xandru Tatu încă nu se hotărîse meargă Ia mine. Este o meserie ge inginer, să dau un randa-.
fiinţarea unui număr de 7 ecra la ce facultate să dea examen. de viitor". ment bun. Dar nu vreau să merg
Părinţii, oameni simpli, nu-i dă la noroc. In sesiunea viitoare
ne late (cinemascop) in ora deau hici un sfat. Intr-o seară, Această idee nu l-a mai pără anul V are de dat examene la
cînd tatăl lui Sandu s-a întors sit pe tînărul care pornea să în şase materii şi de susţinut două
şele Deva-, S'iimeria, Sebeş, 0- de la lucru, băiatul i-a cerut încă veţe într-un institut de învăţă proiecte. Cred că, aşa cum am
răştie, Alba Iulia, Haţeg şi Pe- o dată părerea. mînt superior. Examenele n-au făcut faţă pînă acum, o să reu
constituit o piedică în calea lui şesc să mă prezint bine şi la a-
Patinoare — Ce zici, tată, unde să mă Sandu. învăţase bine Ia liceul ceastă sesiune.
înscriu ? „Gheorghe Şincai" şi se baza pe
cunoştinţe serioase. Nici la insti Trebuie spus că Alexandru
După ce îşi privi feciorul cu
la Lupeni lecţii care au tratat despre im satisfacţia omului care a făcut tut nu i-a fost greu. Cînd a ve Tatu este unul dintre cei mai
portanţa pregătirii solului şi lu ceva în viaţă, s-a apropiat de nit însă timpul de practică l-a buni studenţi din anul V al fa
Pentru ca tineretul din Lupeni crările de pregătire a lui. băiat şi au discutat aşa ca de cuprins un fior. Dacă se va pră cultăţii. In afară de activitatea
să poată face sport şi pe timp la om Ia om. buşi vreo stîncă peste el ? profesională el mai are şi alie
de iarnă, consiliul colectivului Pentru a face lecţiile cit mai preocupări. Fiind responsabil
sportiv Minerul a iniţiat înfiin atractive şi instructive, s-a ho- — Ştiu eu, măi Sandule? Tu Prima practică a făcut-o Ia cultural în biroul U.T.M. al a-
ţarea unei baze sportive de iar tărît să fie expuse o serie de 'di- cunoşti bine că eu n-am avut po Slănic Prahova, la salină. Aici nului, depune interes pentru an
nă. In acest scop s-a trecut la afilme cu conţinut legat de spe sibilitatea să învăţ... aşa că a fost mai uşor. La a doua prac trenarea studenţilor Ia anumite
amenajarea celor trei terenuri cificul lecţiei respective. vezi şi tu, nu mă pricep. Unde tică — alte emoţii. De data a- manifestaţii culturale organizate
crezi că îţi place mai mult, acolo ceasta lucra la Ghelar. Dar ap pe institut. Echipa artistică a
de tenis existente in localitate După primele două lecţii se să mergi. trecut mai bine de 4 ani şi emo studenţilor din Petroşani s-a pre
ţiile au dispărut. Despre dragos
observă o participare bună, Şi cu aceasta au încheiat dis
in terenuri de patinaj. In acest E levul A urel Robu din clasa X I a Şcolii m edii m ixte din cursanţii dovedindu-se interesaţi cuţia. tea pentru meseria aleasă a zentat la concursul echipelor
fel tinerii mineri din Lupeni vor vorbit chiar Alexandru Tatu, studenţeşti din Timişoara cu pie
în a-şi însuşi noi cunoştinţe. Prin Tatăl Iui Sandu lucrează şi student în anul V la facultatea sa „Intr-un ceas bun” de Rozov
avea în curînd posibilitatea de P etroşani vrea să iasă un bun cintăreţ. D ar pentru aceasta tre tre cei mai activi cursanţi se acum la uzinele „Tudor Vladimi- de mine a Institutului „Gheorghe şi a primit menţiune. Printre
a se întrece in competiţii de pa numără ţăranii întovărăşiţi Gh. rescu" din Bucureşti, ca electri Gheorghiu-Dej" din Petroşani. artişti se afla şi Tatu. Acum este
buie 'multă ră b d a re şi p a siu n e. A cu m e ste in an u l U I la Ş co a la cian. Locuieşte împreună cu fa distribuit într-un rol din piesa
— Meseria de miner este „Căsuţa de Ia marginea oraşu
tinaj. populară d e artă din P etroşani. _ foarte frumoasă. Munca în mină
S. BALOi IN FO TO : A urel P obu rep etă la vio a ră su pravegh eat de pro Armeanu, Mihai Richter, Nicolae milia în Ferentari, cartier mun
corespondent
cesorul A lexandru Potache. Părăianu şi alţii. «***$ ?*•. ¦ citoresc. Lui Sandu, încă din co-
0<LC.<><><X><X>OOOCKXXXX>0<><X>ChCK>000<><>C>^c>00<>0<50<X><>000<X>C OOOOOOOOOOOOV-ZOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO ooooooooooooocooooooooo o o o q o q o o o o o o o oooocooooooooooooooooooooo lui” de Arbuzov.
Expunerea făcută de tovară fica continuarea zăcămintelor e- menea iniţierea unor şedinţe de Fiul electricianului din Feren
xistente sau eventualitatea unor tari în curînd va fi inginer. Un
L a întreprinderea de explorărişul Gh. Gheorghiu-Dej la şedin corpuri vecine. minim tehnic. gînd împlinit.
In ce priveşte asigurarea con
ţa plenară a C.C. al P.M.R. din Pe lingă lucrările amintite V. AL.BU
privind Ghelarul, Teliucul şi Va diţiilor de muncă şi viaţă oa
26-28 noiembrie a.c. pe margi dul Dobrii — direcţii principale La Sinitthaim
nea proiectului de plan pe anul geologice A r d e a lu l“ ale activităţii pe anul viitor — menilor, e prevăzută investirea
care urmează subliniază printre se preconizează efectuarea unor S-a deschis cursul
altele că producţia siderurgică o sondaje miniere de perspectivă, unor sume însemnate pentru con agrozootehnic
foraje structurale, în scopul de
va înregistra o creştere de 23 la mult înainte de termen, realizînd du-se rezultate pozitive. E posi In acest scop se vor amplifica terminării structurii geologice a strucţia de grupuri sociale (ba- In ziu a d e 16 d ecem b rie a.c.
sută faţă de 1958. însemnate depăşiri a indicilor bil ca noul zăcămînt să fie o forajele pentru delimitarea zăcă- masivului. racamente, băi, cantine) la punc s-au desch is la S in tu h alm cu rsu
de plan. rile agrozootehnice organizate,
In vederea atingerii acestui continuare a celui amintit sau mîntului detectat, in aşa fel in Pentru a ilustra şi mal mult tele principale de lucru. Totoda de secţia agricolă şi secţia de
obiectiv de seamă, furnaliştilor încă de la începutul acestui creşterea volumului activităţii tă se prevăd lucrări mari de or în văţăm în t a oraşului D eva.
de- la Combinatul siderurgic din an, conducerea întreprinderii întreprinderii, amintim că in a*
Hunedoara şi uzina „Victoria“- şi-a îndreptat atenţia înspre ma eventual altul. In anul care ur cit la sfirşitul anului viitor să nul viitor vor fi puse in func ganizare a şantierelor (monta P rim a lecţie a fost ţinută de
Călan le revin sarcini mari. Pen sivul Poiana Ruscă, unde a con ţiune circa 30 instalaţii de fo re de linii telefonice, amenajări tov. prof. O lim pia S ta n de la
tru a le putea face faţă se im centrat majoritatea forţelor, mează, conducerea întreprinderii poată ii începute lucrările de Şcoala pedagogică din D eva, ca
pune aprovizionarea furnalelor principalele lucrări miniere şi raj- de drumuri), precum şi îmbună re a vorbit unui num ăr d e 65
cu minereuri de fier în mod rit de sondaj fiind efectuate la Ghe şi-a prevăzut in plan continua pregătire a unei noi exploatări. O afenţie deosebită va fi dată tăţirea aprovizionării punctelor de ţărani m uncitori despre „V ia
mic, in cantităţi sporite şi de lar, Teliuc şi Vadul Dobrii. ţa pla n telo r“. L ecţia a fost ur
cea mai bună calitate. Cu alte rea cercetărilor în această di Vadul Dobrii constituie un alt mecanizării lucrărilor. Utilizarea de lucru. m ată d e discuţii.
cuvinte, se face tot mai impe La Ghelar, in urma cercetări instalaţiilor de foraj pe mare a*
rios necesară sporirea producţiei lor, a lucrărilor miniere efectua recţie pe baza rezultatelor obţi obiectiv principal al activităţii dîncime Z.I.F.-1.200, B.S.-1.200, O altă problemă care frămintă Au obfinuf certificate
exploatărilor miniere din masi te, s-a detectat in paralel cu cor de radioamatori
vul Poiana Rusca, exploatări pul vechi, în exploatare, un alt nute pînă in prezent. Concomi colectivului întreprinderii „Ar- a instalaţiilor de foraj subtera conducerea întreprinderii este
care furnizează cea mai mare corp de minereu de siderită. Suc ne G.P. 1, a tractoarelor „Ki- Cu cîteva zile în urmă în o-
cantitate de minereuri de fier. cesul e cu atit mai mare cu cît tent cu aceste---------------------- --------------------- dealul“. Aici, in plasarea sediului. De la Alba raşele Deva şi Petroşani a avut
In acest scop minerilor din Ghe începuse să circule ideea că ex rov“ pentru transportul utilaje loc examinarea radioamatorilor
lar, Teline şi Vadul Dobrii tre ploatarea Ghelar e lipsită de vi cercetări, se va urma unui fo- lor grele va duce la o simţitoa Iulia şi pînă la Teliuc sau Ghe din regiune în vederea obţinerii
buie să li se creeze posibilita itor. Prin lucrările efectuate la re creştere a productivităţii mun certificatelor de radioamatori.
tea de a extrage acest spor de orizontul IV s-a reuşit un ade trece , lian dptatnectăăBilanţ şi perspective'^ ?'VZbns cii. Prin aceasta şi prin aplica lar este o distanţă mare, fapt
minereuri, prin detectarea de noi vărat tur de forţă, rezervele gă tarea rea unor măsuri tehnico-organi- care atrage după sine transpor Foarte bine pregătiţi s-au do
zăcăminte, sarcină ce revine co site dubiînd pe cele existente, vedit a fi, prin răspunsurile date,
lectivului întreprinderii de ex cunoscute. la orizonturile 'v/wv/v- existenţa unui zatorice, se prevede pentru anul turi iraţionale, cheltuieli de de radioamatorii Tăiţă Lupea şi
plorări geologice „Ardealul“ din viitor o reducere a preţului de plasare umflate, un slab control Grigore Bogdănesqu din Deva,
Alba Iulia. Lucrările s-au efectuat în pa superioare şi in- ' zăcămînt de mi- cost pe metru forat, de circa 5 Apostol Gheorghiu din Alba lu-
ralel cu orizontul IV, prin nişe, la sută faţă de 1958. lia, Victor Pataiiţă din Uricani.
întreprinderea respectivă, în de-a lungul a 800 metri. In ur ferioare orizontului IV, pentru nereu. Tot în acest an, ca ur al punctelor de lucru. Creşte Constantin Moraru şi Victor Coi-
fiinţată relativ recent, a obţi ma acestora s-a creat posibili Accent deosebit se va pu'ne pe totodată in mod simţitor preţul larini din Lupeni, Eugen Badea
nut deja o seamă de succese pe tatea începerii deja a lucrărilor evaluarea exactă a noului corp mare a lucrărilor geofizice, s-a calificarea oamenilor. Va fi con din Rîu-Alb-Haţeg, Viorel Cirr-
linia ducerii la bun sfârşit a sar pregătitoare in vederea apropia poeşu din Simeria şi alţii.
cinilor ce-i revin. Amintim in tei exploatări a noului corp de de minereuri despre care s-a a- conturat o anomalie electronie- tinuată calificarea la locul de de cost. Ar fi indicat, ca cen
acest sens că deţine steagul de minereu. minfit mai sus. trică paralelă cu zona minerali muncă, care a dat rezultate fru
fruntaşă pe ţară in cadrul între zată cunoscută. In prezent, prin moase, Se preconizează de ase trul întreprinderii să fie mutat
prinderilor de foraj, că şi-a înde Tot la Ghelar, spre partea es La exploatarea minieră Teliuc, două sondaje, se efectuează con mai aproape de centrul preocu
tică a puţului principal al mi prin sondajele efectuate în acest trolul anomaliei pentru a se de
an, s-a detectat o zonă minerali termina exact ce anume a de părilor ei, la Deva sau Hune
zată, formată din siderite şi terminat-o (calcarul sau mine
doara spre exemplu. Acest lucru
poate şi trebuie să fie rezolvat.
magnetite, spre est de cariera reul de fier). Se pun mari spe Anul care se apropie, an cu
existentă. La ora actuală nu se ranţe in rezultatele acestor cer
pot aprecia rezervele existente, cetări. In caz că lucrările vor mari sarcini, e aşteptat de co
dat fiind stadiul incipient al lu da un rezultat pozitiv, volumul
crărilor. In anul care urmează lor va fi dublat sau chiar tri lectivul întreprinderii „Ardea
plat. lul“ cu hotărîrea de a face to
tul spre a veni in sprijinul mi
nerilor şi al furnaliştilor prin
se va trece la detaflarea şi con Pentru anul care vine între detectarea de noi zăcăminte de
turarea acestui nou corp de mi prinderea mai preconizează, pe minereuri. Succesele repurtate
pînă acum dau convingerea că
nereuri, cu un volum de lucrări lingă extinderea lucrărilor de fo anul 1959 va fi un an rodnic,
de circa 3-4 ori mai mare ca in raj, şi lucrări miniere de circa bogat in realizări.
plinit planul pe anul curent ou nei, s-au făcut cercetări obţimn- acest an. 1.200 m. galerie spre a se veri A. JURCA'