Page 79 - 1958-12
P. 79
H itt •va
P R O L E T A R ] D IN TO A TE ŢĂRILE, UNIŢ1-VĂ ! Adunările de dări de seamă
şi alegerea consiliilor de conducere ale gospodăriilor
colective şi întovărăşirilor — contribuţie de seamă
în întărirea economico-orgasrâatorioă a acestora
In regiunea noastră îşi des acestora, se va tace într-o altă
Anul X Nr. 1248 Miercuri 24 decembrie 1958 4 pagini 20 bani făşoară în prezent activitatea 61 AUREL BULGĂREA adunare generală.
gospodării colective şi 677 înto secretar al Comitetului regional O mare răspundere în pregă
vărăşiri agricole , şi zootehnice.
Suprafaţa deţinută de către, a- P. M. R. tirea şi desfăşurarea adunărilor
revine organelor de partid, sfa
cestea este de 103.942 ha. teren, turilor populare, inginerilor şi
ceea ce reprezintă 31,38 la sută tehnicienilor de specialitate.
In r e g iu n e a n o a s t r ă fl M Í N T Í M P Í M A B E A din suprafaţa cooperativizabiiă au fost construite în această pe Pentru ca dările de seamă să
a regiunii. Producţia-marfă pro rioadă peste 140 grajduri şi sai poată oglindi problemele cele
DEZVOLTAREA INDUSTRIEI CARBONIFERE venita din sectorul socialist are vane de mare capacitate. Este mai esenţiale din activitatea des
» DECEMBRIE o-pondere destul de însemnată de remarcat iaptiîl că pentru făşurată, iar planurile de pro
în economia regiunii noastre, majoritatea construcţiilor au fost ducţie să reflecte chibzuit posi
îmbunătăţirea treptată a aprovi folosite materiale şi materii pri bilităţile de dezvoltare multilate
Ş! I CONFERINŢEI NEMNLE (tePUT# zionării oamenilor muncii , cu me din resurse locale, iar exe rală a fiecărei unităţi socialite,
produse agro-alimentare este cutarea lor s-a tăcut prin mun va trebui dată o atenţie deose
st'rîns legată de consolidarea şi că voluntară. bită pregătirii temeinice şi din
Cu planul anual îndeplinit dezvoltarea unităţilor socialiste, Dezbaterea în adunări genera timp a adunărilor.
de creşterea producţiei de ani le a activităţii desfăşurate pe In aqest sens este necesar să
male şi vegetală în cadrul a- timp-de un an,' constituie un fie trimişi, pentru a ajuta con
L uni la amiază, colectivul de muncitori de la întreprinderea cestora. , eveniment de mare însemnătate cret consiliile de conducere, ac
Bampotoc din Deva şi-a în deplinii planul de producţie pe
anul 1958, dînd primele produse în contul anului 1959. Pînă în Indicaţiile valoroase, date de pentru iiecare gospodărie agri tivişti competenţi, oameni de
această zi planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie
de 100,75 la sută, iar Ia producţia marfă, planul a fost înde către Consfătuirea de ia Con colă colectivă şi întovărăşire. specialitate, cu experienţă în a-
plinit în proporţie de 100,53 Ia sută. stanţa au constituit un ghid de Potrivit prevederilor' statutului cest domeniu.
Printre secţiile care aii adus cea mai însemnată contribuţie preţ pentru 'activitatea organi- model, consiliile de conducere Este cunoscut că una din cau
Ia îndeplinirea înainte de termen a planului se numără cioplito- zele principale ale nerealizării
ria, care îşi îndeplinise planul anual încă la 15 noiembrie. zaţiilor de bază ş i• a consiliilor ale unităţilor agricole coopera- în întregime a tuturor obiecti
de conducere din unităţile socia ' tiste sînt obligate ,ca la, sfîrşi- velor prevăzute în planurile de
Un aport deosebit l-au adus muncitorii Iosiî Szabadoş, Ni- liste. Ele reuşesc şă îndrumé cu , tul fiecărui an să prezinte dări producţie pe anul 1958 de către
colae Munteanu şi Dionisie Heljoni de la cioplitorie, care lună mai multă pricepere şi compe de seamă în care să analizeze unele G.A.G. şi întovărăşiri, o
de lună şi-au îndeplinit normele în proporţie de 110-120 la sută. tentă activitatea de' producţie. activitatea desfăşurată pentru constituie faptul că cifrele din
însemnate succese au obţinut în timpul anului gateriştii Petru plan au fost stabilite de către
Ioaneş, Petru Oancea I şi Lăscuţ Băneasă, Emeric Siito de Ia Cu toate condiţiile climaterice îndeplinirea pianului de produc
maşina de tăiat, Arcadie Tdrok, de Ia secţia mecanică şi alţii. nefavorabile;din acest an,, me- ţie. Cu . această ocazie fiecare
n* dia de gnu la hectar obţinută : colectivist şi întovărăşit este so- anumiţi tehnicieni şi puse direct
a avut de întîmpinat mari greutăţi în aprovizionarea de către gospodăriile agricole licitat a-şi spune părerea asu- în discuţia adunării generale,
cu piese şi materiale necesare bunei funcţionări a autovehicule fără o prealabilă consultare a
lor, colectivul întreprinderii de transporturi comerciale Hiine- colective din regiune1a fost de pra felului în care consiliul de colectiviştilor şi întovărăşirilor
doara-Petroşani nu şi-a precupeţit eforturile pentru a-şi duce cu ocazia căreia s-ar ii putut
la bun sfîrşit sarcinile de plan. Ca urmare a acestui fapt, la 1.120 kg., iar la porumb de conducere, ajutat de colectivişti tace propuneri valoroase în pri-
data de 15 decembrie, conducerea întreprinderii a raportat în 1.437. kg., în tim p'ce .ţăranii şu întovărăşiţi, a reuşit , să în vinţa folosirii cît mai raţionale
deplinirea planului pe anul curent. drume activitatea. Totoda'tă ei a tuturor resurselor şi posibili
muncitori cu gospodării indivi trebuie să critice lipsurile şi să tăţilor locale existente. Avînd în
In ce priveşte indicii de bază, aceştia au fost realizaţi după duale au obţinut la gnu o pro facă propuneri pentru înlătura vedere importanţa deosebită pe
cum urmează: la tor.e — în proporţie de 101 la sută, Ia tone care o au planurile de producţie
kilometri — în proporţie de 107 la sută, iar la productivitatea ducţie medie de numai 770 kg., rea lor. în unităţile noastre cooperatiste,
medie pe tonă capacitate — în proporţie de 108 Ia sută. iar la porumb 1.250 kg. In urma faptul că dezvoltarea lor econo
Consfătuirii d e ' la 'Constanţa' â • .Analiza, temeinică a întregii mică este condiţionată de pre
însufleţit de acest succes, colectivul întreprinderii a hotărît crescut simţitor numărul anima activităţi desfăşurată de consi vederile acestora, este necesar ca
să muncească cu şi măi mult avînt pentru a face cu cinste lelor în G.A.G. ş i . întovărăşiri, liul de conducere, de către co Ia întocmirea proiectelor planu
faţă sarcinilor trasate de şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din misia de revizie şi de către rilor de producţie pentru anul
noiembrie a.c. •--..... -—'¦¦¦¦- ¦¦ — :—' viitor să fie consultaţi un număr
S.M.T. precum şi alegerea orga cît mai mare de colectivişti şi
Succese ale muncitorilor întovărăşiţi cu experienţă, frun
de la emailaj Manifestări culturale nelor de conducere trebuie fă taşi în producţie. Părerile aces
tora să fie apoi analizate în or
ÎNTRECERI cută într-o singură adunare ge ganizaţiile de partid şi numai
nerală.
P entru oraşul D eva, anii de p e un n u m ăr d e 11 stră zi, se \ D u m in ică 21 d ecem b rie a.c. a Dezbaterea pianului de pro
d u p ă 3 0 D ecem brie 1947 aii avu t loc la S in tim bru fa za in- ducţie, a 1bugetului de venituri
!ost an i d e adin ei prefaceri e- ridică acum la 3.586 m .l. i tercom unală din cadrul celui şi cheltuieli pe anul 1959, a con
conotnice, social-culturale şi de-al V -lea concurs al form aţii tractului de lucrări cu S.M.T.-ul
şi a măsurilor organizatorice ce
* P entru satisfacerea cerin¦ ) lo r a r tis tic e d e a m a to ri. A u p a r trebuie luate pentru realizarea (Continuare în pag. 2-a)
ţelor m ereu crescinde ale ticip a t căm in ele culturale din =8552-
gospodăreşti. C ine nu cunoaş popu laţiei, de apă potabilă, in Atelierul de emailaj de la uzi iară de produsele planificate, a-, S in tim b r u , G a ltiu ş i C o şla riu . IN RAIONUL SEB ES
te , d e p ild ă , cu m a ra ta in a- a n ii ca re au. trecut, s-a in tro
nii burgheziei bătrinul oraş d u s a p e d u c te p e s tr ă z ile : I. na „Victoria“-Că’lan are un nu cest atelier a mai prelucrat sute S -a u c a lific a t p e n tr u , fa z a tr a
C reangă, A. M ureşan, C ălu
de la poa lele cetăfii ? G ropi şi g ă re a i, M olotov ş l T: S o lo măr mic-de' muncitori. Datorita de maşini „Vest?.“ şi „Aragaz“, io n a lă : co ru l d in S in tim b r u , b r i co n tra cte a ză
m on. A peducte noi s;au ihtro- (
no/oaie, locuinţe insalubre, d u s p e o lu n g iin e 'd e 1.23L m.l.- } bunei organizări la locurile de precum şi alte produse de larg g a d a a rtistică de a g ita ţie din
stră zi nelum inate, lipsă de
muncă, precum şi a strînsei co consum.
can alizare şi a pă ele. Or, a s* Cele mai mari depăşiri din G a ltiu , s o lis ta V ic to r ia R u s a n d e
laborări cu atelierele curăţătorie
su statul m ari c a n fitiţî d§ cerealaşi montaj, muncitorii de aici au tot cursul anului le au munci la căm in u l cu ltu ral S in tim bru
lă z i n im en i tiu p o a te 'tăgădui ® P e m ajoritatea străzilor reuşit, lună de lună, să-şi depă torii Geza Groş, membru de par şi E m ilian C urta din G altiu. In raionul Sebeş, acţiunea de con să contracteze cu cooperativa din co
m a rile r e a liz ă r i o b ţin u te in şească planul de producţie. tid, Iosif Dumitru, candidat de tractare cu statul a unor caniiiăţi de mună cît mai multe produse agricole
anii de dem ocraţie populară, oraşului este lum ină electrică. partid, şi Mihai Rotarii. Premiera piesei cereale cît mai mari continuă cu inten vegetale şi animale din recolta anu
realizări care au schim bat nu Lungim ea totală a reţelei elec încă de la 1 decembrie a. c. „ŞASE IUBIRI“ sitate. tntovărăşiţli hotărăsc în adunări lui viitor.
num ai aspectu l oraşului, ci şi trice ex tin să în u ltim ii ani pe muncitorii de la emailaj lucrea IOAN GYURIŢA generale să vîndă statului cantităţi
via ţa oam enilor. Iată cîteva un num ăr de 10 străzi se ri ză în contul anului 1959. In a- T eatrul de sta t „V alea Jiului“ sporite faţă de anii trecuţi, fiind con Pe măsura posibilităţilor
din aceste realizări. d ică la 1.674 m.l. corespondent din P etroşan i a p rezen ta t sîm - vinşi că ajutînd statul să asigure un lor
b ătă 20 d ecem b rie a.c., in p re fond centrai de produse agricole cît
• P e străzile M olotov, Şa- 0 In a c e ş ti a n i a f o s t s a t i s -» GRIJA FAŢĂ DE OM m ieră pe ţară, piesa „Ş ase iu mai mare, se ajută pe ei înşişi, în Deşi mică din punct de vedere al
biri" de A lexei A rbuzov. treaga clasă muncitoare. numărului de membri şi chiar ca su
g u tia , E m in e s c u , 1. C r e a n g ă , făcută şi o m are dorinţă a Grija faţă de om radical. In Valea de 140 medici, 500 prafaţă, întovărăşirea agricolă din satul
F. S irb u şi in p ie ţe le S ta iin sportivilor din oraş, prin con este preocuparea cea Jiului există în pre cadre medii şi 27 Spectacolu l m ontat in regia Fnmiaşe pe raion Reciu, comuna Gîrbova, poate consti
şi U nirii, care in trecu t erau struirea stadionului nou de mai de seamă a zent 3 spitale cu di farmacişti. lui C onst. D inischiotu, cu scen o tui un exemplu în ceea ce priveşte
com plect desfundate, s-a tu r sub C etate, cu o tribună pen partidului şi statului ferite proftle ca: in g ra fia lui Al. O lian , v a fi p re Cele două întovărăşiri agricole din contractarea cu statul a unor canti
nat acum asfalt pe o supra tru 2.700 sp ecta to ri. nostru democrat- terne, chirurgie, ge- Rezultatele fru ze n ta t în centrele m iniere ale satele Doştat şi Boz s-au dovedit a tăţi de cereale din recolta anului vii
fa ţă to ta lă d e 37.245 tn.p. popular. nicologie, casă de moase obţinute de V ăii Jiului şi in sa tele şi ora fi şi în acest an fruntaşe în munca tor. Intovărăşiţii de aici au hotărît
° M ulte lucruri bune se pot naşteri, 8 staţii me- corpul medico-sani- şele regiunii noastre. de contractări. In adunările generale să contracteze cu statul 3.200 kg. grîu,
• T ot in a ceşti ani s-au p a spune şi despre grija organe Dacă în trecut în tar din Valea Jiu ce au avut loc cu cîteva zile în urmă, 3.200 leg. porumb şi 400 kg. floarea-
lor locale pentru m ărirea spa Valea Jiului n-au e- dico-sanitare, 3 cir lui oglindesc dra D istribuţia este asigurată de membrii întovărăşiţi de aici au hotărit soarelui. Această cantitate poate fi
v a t 13.185 m .p. d e stră zi. Au ţiului locativ. In această di xisfat decît doar cî- cumscripţii rurale, 8 gostea cu care actorii Ana N iculescu, M ilena să .contracteze cu statul o cantitate în sporită, aşa cum de altfel au afirmat
fost p a va te stră zile Tribun recţie num ai în u ltim ii doi ani circumscripţii urba munceşte personalul R izescu, Elena C olum beanu, lea n semnată de cereale. Din recolta anu chiar intovărăşiţii. In cazul cînd re
S olom on , N . F ilipescu, Bari- teva unităţi sani ne, un S.R.C.S., un medical pentru apă Tom escu (A lex. Z ecu), V ladim ir lui viitor ei vor vinde în baza con colta va fi bună, ei sînt hofărîţi să mai
ţiu şi. altele. s-au co n stru it şi d a t in fo lo sanepid, 8 cămine de rarea sănătăţii oa tractului încheiat cu întreprinderea „Re contracteze şi alte cantităţi de cereale.
sinţă un num ăr de 61 aparta tare deservite de 17 zi, 4 sanatorii de menilor muncii. colta“ Sebeş, 40.740 kg. grîu, 44.995
• Ş i in ce p riveşte can ali m ente, iar a lte blocuri (d e pe noapte şi altele, de kg. porumb şi aproape 4,000 kg. floa- Vor livra statului 28.500
s t r ..Aurel Vlaicu, P iaţa U ni medici şi cîteva su servite de un număr R. BALŞAN rea-soarelui. Exemplu! întovărăşiţilor kg. cereale
zarea străzilor s-au făcut im r ii), sin t în con stru cţie. rori, astăzi situaţia este urmat şi de ţăranii muncitori cu
p o rta n te Lucrări. L u n g im ea to corespondent
tală a canalizării, introdusă *-/W i. s-a schimbat în mod
J00iaü0000cxj00000cxxxxxxxx3cxx30cxxx^300000(xx}0(xxxxxxx>000
A G IT A Ţ IA V IZ U A LA Afişarea angajamentelor însă nu e Jarăscu şi N elu M anolescu. gospodărie individuală care au începui Membrii celor două întovărăşiri a-
totul. Agitaţia vizuală trebuie să re gricole din comuna Răhău s-au con
flecte mersul întrecerii socialiste, să ••*.* <&><$}>’cat*«1&-. <sşr<L*- <&¦ ¦<L» ^ - vins de avantajele pe care le oferă
stimuleze pe fruntaşi, să le populari contractările de cereale cu statul. De
V ncj « W W B B W W P W W P IB C W C n P B O N n O O C B B m B B W P B B K W B CSEttnOTCCflXTSTflTfZVCTmXOro BOCTBgWBCTMBmPBflBPHPWBI zeze metodele pentru ca ele să devină aceea, în cadrul unei adunări gene
bun al întregului colectiv, să critice rale ce a avut loc nu de mult, ei au
n sprijinul dezvoltă ¦G pe codaşi, pentru a obţine avîntul ge hotărît să încheie contracte pentru
neral. 28.500 kg. cereale (15.000 kg. grîu şi
întrecerii socialiste 13.500 kg. porumb), In aceeaşi aduna
lin început bun în această direcţie
!n zilele acestea, întrecerea socialistă P..M.R. din noiembrie 1958, organele înscris pe el unul din cele mai impor s-a făcut la mina Lupeni. In curtea re intovărăşiţii au hotărît să contrac
în întreprinderi ia o amploare tot mai şi organizaţiile de partid au luat de tante obiective ale întrecerii socialiste: minei s-a afişat un panou intitulat teze şl cantitatea de 1.500 kg. floarea-
mare. Insufleţiji de măreţele perspec îndată măsuri de popularizarea dezvol realizarea planului de stat la toţi in „Poşta sectoarelor“ pe care zilnic sînt soarelui.
tive ale dezvoltării economiei noastre tării economiei noastre naţionale în a- dicii, de către toate sectoarele, înainte înscrise rezultatele obţinute de diferite
naţionale în anul 1959, expuse de to nul viitor, prin. grafice, diagrame, ci de termen. In faţa secţiilor direct pro grupe sau sectoare fruntaşe şi se cri Se putea contracta mai
varăşul Gh. Gheorghiu-Dej la plenara tate şi alte materiale de agitaţie vi ductive sînt expuse panouri cu anga tică stările negative de lucruri care mult
C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie a.c., zuală, care să înfăţişeze în mod su jamente, unde sînt trecute cifrele şl împiedică mersul înainte al unor co
colectivele de muncitori, tehnicieni şi gestiv oamenilor muncii acest lucru. termenele de îndeplinire a angaja lective. Ar fi greşit să se spună că întovă
ingineri se străduiesc să-şi realizeze cu Aceste materiale de agitaţie sînt cer mentelor luate. răşiţi! din Petreşti n-au contractat cu
cinste sarcinile anuale de producţie. cetate cu mult interes, deoarece ele a- Ea mina Petrila există un panou statul unele cantităţi de cereale. Au
jută pe muncitori, tehnicieni şi ingi Panourile, executate frumos şi puse mare, „îndrumătorul“, pe care de ase contractat, dar puţin faţă de posibi
întrecerea care a cuprins mii de la locurile cele mai frecventate, con menea, aproape zilnic sînt trecute suc lităţi. Întovărăşirea este puternică şi
cesele în producţie ale muncitorilor şi deci, cantitatea contractată pînă in
prezent (4.904 kg. grîu, 5.926 kg. po
rumb şi nici un bob de floarea-soare-
lui), nu poate să satisfacă.
muncitori mineri, siderurgişti, construc neri să cunoască şi mai bine obiecti stituie un mijloc de popularizare şi sti sînt criticaţi cei ce se abat de la re Faptul că aici s-au încheiat contrac
tori, ceferişti şi alţi oameni ai muncii, vele fixate de partidul nostru pentru mulare a colectivului în lupta pentru gulamentul N.T.S., de la disciplină ctc. te pentru cantităţi mult mai mici decît
este manifestarea vie a patriotismului înflorirea ţării noastre pe drumul con realizarea cu cinste a angajamentelor De altfel în Valea Jiului, mai ales permit posibilităţile, dovedeşte că s-a
socialist de masă. In dezvoltarea în struirii socialismului. luate în întrecerea socialistă. desfăşurat o slabă muncă politică în
trecerii socialiste un loc important îl la exploatările carbonifere, datorită această direcţie.
ocupă agitaţia vizuală. Ea este un Acumulînd o bogată experienţă în In cadrul şantierelor Trustului 4 con specificului lor, organizaţiile de partid
conducerea şi îndrumarea muncii de strucţii Hunedoara se afişează panouri pun un accent mai mare pe confecţio k
Exemple pozitive despre felul cum
mijloc de întărire a legăturilor parti agitaţie, organele şi organizaţiile de reprezentînd obiectivele şi termenele la narea şi expunerea anumitor materiale C o r n e l ‘A c h im , e s te m a is tr u la tu r b in e le te r m o c e n tr a le i ţăranii muncitori din raionul Sebeş au
dului cu masele, de mobilizare, orga partid din întreprinderile industriale de agitaţie vizuală, aşezate în săli de C om bin atu lu i sid eru rgic-H u n edoara. Iatări, în clişeu, execu- înţeles să răspundă acestei acţiuni pa
nizare şi educare a oamenilor muncii. ale regiunii au iniţiat forme intere care treb'uie date în folosinţă, iar la apel, în curte, în apropierea lămpăriei tin d reparafeii unei tu rbin é A .P .T .-12, A m in tim că lucrarea triotice se pot da încă multe. Este dea-
sante de agitaţie vizuală în sprijinul şi în alte locuri des vizitate de mineri. jmis să amintim că pînă în prezent,
In scopul cunoaşterii temeinice de întrecerii socialiste. De pildă, în Com I.C.S.H. există calendare ale întrece pe întreg raionul, s-au contractat
către masele largi populare a sarcini binatul siderurgic din Hunedoara, la rii, care arată constructorilor în mod EMERIC HOROV1TZ 278.000 kg. grîu, 285.000 kg. porumb,
lor cuprinse în expunerea tovarăşului sugestiv, felul cum şi-au îndeplinit la 13.000 kg. floarea-soarelui şi multe alte
zi angajamentele şi ce a mai rămas
de făcut pînă la darea în exploatare a
Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al intrarea principală, stă un panou a'vînd obiectivului respectiv. (Conllnuare în pag. 2-a) aceasta a term in at-o cu două zile înainte de term en,