Page 81 - 1958-12

N r . Î248
Pe fîngfă o bună pregătire profesională, personalului me-
dico-sanitar i se cere să fie întotdeauna binevoitor cu bol­
navii; să le asculte necazurile, iar la nevoie să-i îmbărbăteze.
Aceste calităţi o caracterizează şi pe tov. Elvira Erdei, fel­
ceră Ia spitalul unificat din Orăştie, din secţia genicologie. De
aceea, colectivul de muncă o apreciază.
In fotografie: iov. Elvira Erdei pregăteşte siringa pentru
învăţătoarea
D eşi are şi preocupări fam i­
liare, totu şi învăţătoarea C orne­
lia B orza din B uruiene îşi g ă ­
seşte întotdeauna tim p suficient
şi pentru rezolvarea diferitelor
pro b lem e obşteşti. In ca lita te de
m em bră a com itetului com unal
de fem ei se preocupă de antre­
n a rea tu tu ro r g o sp o d in e lo r la
m u n ca cu ltu rală. D acă a s tă z i în
com una B uruiene fem eile sîn t
în prim ele riduri pe tărîm u l m un­
cii culturale, atunci trebuie spus
că un m are m erit în a cea stă d i­
recţie îl are în văţătoarea C orne­
lia B orza.
M ult in teres a depu s tov. C or­
n elia B orza şi în m unca de
transform are socialistă a a g ri­
culturii. Z ile în şir ea a sta t de
vorbă cu oam enii, arătindu-le
care sîn t a va n ta jele m uncii pă-
m în tu lu i în com un. în to td ea u ­
na a folosit in d iscu ţiile cu ce­
tă ţen ii cele m ai con vin gătoare
exem ple. A şa a reu şit să-i con­
vin g ă pe A urel C înda, P etru
B o d ea ş i a lţii să se în scrie in
întovărăşirea agricolă din loca­
lita te .
D ar, în văţătoarea C ornelia
B orza este foarte m ult aprecia­
tă de cetăţenii com unei şi pen­
tru m odu l co n ştiin cio s în care
se ocupă d e problem ele şcolii.
F iind în vă ţă to a re la ciclul II,
C ornelia B orza d ă o m are aten ­
ţie însuşirii d e către aceştia nu
num ai a lecţiilor predate, ci şi a
m odului cum trebuie să se com ­
porte în societate.
E a d evă ra t că în a cea stă m un­
c ă , e a s e f o lo s e ş te ş i d e a ju to ­ 30 de participante. Cursul va avea o
r u l p ă r in ţilo r . C u a c e ş tia ţin e durată de 6 luni.
c o n s fă tu ir i, le a d u c e la c u n o ş tin ­ A cîfeifate îra piroducfie
ţă com portarea fiecărui elev în
p a r te ş i îm p r e u n ă s ta b ile s c m ă ­ în cadrul şantierului, toate şi-au înde­
s u r ile c e le m a i c o r e s p u n z ă to a r e plinit pe cele 11 luni care au trecut,
"pentru îm b u n ă tă ţir e a în v ă ţă m în - sarcinile de producţie. 20 dintre ele
tului si educaţiei elevilor.
Un fapt ca mulle alíele
Casa colectivistului Ion Plitea
dîn comuna Gîrbova, de cînd
Ionel, copilul, a început să gîn-
gure, era numai bucurie. Toată
atenţia celor din casă era în­
dreptată asupra copilului care
înveselea casa.
Intr-una din zile copilul a pă­
rut ceva mai trist. Nimeni nu
i-a dat prea multă importanţă.
Puneau totul pe seama lipsei de
dispoziţie, a oboselii. După o zi
copilul a început să aibă febră.
Apoi a început să doarmă agi­
tat, să aibă delir.
Părinţii îngrijoraţi s-au dus
cu copilul la staţionarul medi­
cal din comună. Mama c.u la­
crimi în ochi a solicitat medi­
cului Elena Popa să intervină.
Cu mult calm medicul Elena
Popa a examinat pe micul pa­
cient. A stabilit diagnosticul:
bronhopnemnonie. Apoi cu cu­
vinte calde a îmbărbătat pe cei
doi părinţi.
— Nu fiţi trişti, totul se va
aaam ac&mm
în vă ţă to a rea C ornelia B orza
şi-a în su şit m e le propuneri fă­
cute d e părinţi. D e pild ă şi-a
propus ca în prim ăvară să trea­
că la organ izarea unui lot expe­
rim ental care să-i perm ită îm bi­
narea lecţiilor teoretice cu prac­
tica.
I. M.
DIN ACTIVITATEA
UNEI COMISII DE
La grupul 1 şantiere al Trustului 4
construcţii Hunedoara, activează intens
o comisie de femei care a reuşit în
acest an să antreneze toate femeile ce
muncesc aici, în acţiunile întreprinse,
lată cîteva din obiectivele realizate
din iniţiativa comisiei.
Cerc de croitorie
Din îndrumarea comitetului orăşenesc
de femei Hunedoara, la şantier a func­
ţionat tot timpul anului un cerc de
croitorie. Ultimul cerc închis de curînd
a fost absolvit de un număr de 30
femei, care în timpul liber au învăţat
să coasă lenjerie pentru femei, pentru
copii etc,
Pentru activitatea depusă în cercul
de croitorie au fost evidenţiate tova­
răşele Nicolae Elena şi Petronela Po­
pa, care au organizat cursul şl au mo­
bilizat femeile la frecventarea Iul.
Săpfă.mîna trecută cursul de croito­
rie a fost redeschis cu un număr de
Din cele 60 de femei oare lucrează
{ au fost declarate fruntaşe în producţie,
termina cu bine, copilul se va
însănătoşi, nu este nimic grav.
Temperatura copilului urcase
la 40 grade. Trebuia aplicat tra­
tamentul rapid. Medicul Elena
Popa a început tratamentul. Du­
pă cîteva zile copilul a început
să meargă spre însănătoşire.
Veselia a apărut pe faţa micuţu­
lui. Mama era acum mulţumită.
Medicul Elena Popa îi salvase
copilul.
Deşi tînără, tov. Elena Popa
se preocupă cu multă atenţie de
îngrijirea celor mici. Cu fiecare
nou caz de îmbolnăvire, tov.
Elena Popa se străduieşte să
îşi cîşlige simpatia şi încrederea
oamenilor din sat. De altfel, sta­
ţionarul clin comuna Gîrbova,
creat în anii regimului de demo­
craţie populară, a reuşit să ş 1
cîştige o bună popularitate. Şi
aceasta, deoarece personalul me-
dico-sanitar de aici depune ţoale
cunoştinţele şi efortul pentru a
vindeca pe cei bolnavi.
m m m r. Ţ o ţiA m m M i. Pag 3
1 aeh
O FEMEIE P rin tre şiru rile d e m a şin i, in Nu m ă induram to tu şi să plec. n evoie. M ecan icu l ii su p ra v e ­
D ESTO IN IC A uruitul lor p ersisten t, am recu­ Era o tita lu m in ă in secţie, pe ghea atent m aşina să nu se d e ­
noscut-o uşor pe E u gen ia Rui- feţele filatoarelor, in m unca lor, fecteze, vecin ele ii a ju ta u cîn d o
Dacă intri în magazinul co­ rîndul femeilor de la cooperativă can, şefa brigăzii a IIPa depă- a t î t ă ¦h ă r n ic ie ş i în d e m â n a re in vedeau prea aglom erată.
nare. Are părul frum os ondulat tot ce făceau ele incit, m -am
operativei „Filimon Sîrbu“ din o echipă artistică. Personal Ma- în j u r u l . f r u n ţii a v în ta te şi în ­ h o tă rît să p ă tru n d m ai a d in e in S-a bucurat cină a vă zu t ce
drăzn eţe. Cu m tnecile suflecate taina a cestei bucurii gen erale ex­ uşor e să lucrezi cu astfel de oa­
p în ă p e ste coate, cu şo rţu l alb te rio riza tă în vo rb e ş i in fapte, m eni. A fost prim a ei bucurie.
peste rochiţa neagră de serviciu, cu dărn icia gen eroasă a tinereţii. Au ven it apoi şi celelalte. La
m ică de statu ră, m işcindu-se vioi can tin ă, la clu b, la locuinţă, la
şi precis de-a lungul m aşinii de A m în cepu t cu p ro a sp ă ta m ea m uncă, sînt atitea prilejuri de
depănat, pare un elem ent de de­ bucurie.
cor la o ex p o ziţie in d u stria lă . TAINA
Orăştie întotdeauna te va întîm- ria Zdrenghea s-a ocupat de pre­ M ergea intr-o z i cu o tovarăşă
Ca să pot vorbi două cuvinte bucuriei care se du cea să -şi ia copilu l
pina cu multă amabilitate o fe­ gătirea acestei echipe artistice cu ea, pazn icu l, care m -a con­
du s p în ă aci prin Zecile d e sec­ cu n o ştin ţă , E u gen ia, - sau cum îi d e la creşa în tre p rin d e rii. E a se
meie mică de statură, cu ochi care în scurt timp s-a făcut cu­ ţii şi coridoare, o opri apucin-
d-o d e funda leg a tă cochet în ju ­ m ai zic prietenele — len i. E m ai ducea la clubul filatu rii care este
ageri şi vioae. noscută nu numai în oraş dar rul taliei. M ai roboti ceva la un pe acelaşi drum , viza v i de cre-
sul, schim bă o bobină, apoi se puţin de trei ani de cînd a sosit şâ. M ergea la o jo ie d e tin eret
Pentru a afla cine este nu tre­ şi în alte localităţi ale raionu­ în dreptă zîm b in d sp re noi. S p u ­ la L upeni, la fila tu ră , din sa tu l unde se citeau conferinţe despre
se repede, pe nerăsuflate, fără ei de din colo de m unţi. P ărin ţii educaţia copilului, urm înd apoi
buie să faci prea mari interven­ lui, unde a prezentat numeroa­ ca să apucăm să-i punem vreo ei, ţă ra n i săraci, şi-au d a t uşor dans. S e bucura in g în d şi, aşa,
în trebare: în cu viin ţa rea . „D u -te, ta ic ă “ ii fără să vrea, a zim bit. T ovarăşa
ţii. E suficient să-ţi arunci pri­ se programe artistice: spu sese. „Să fii harnică şi cin s­ de drum a întrebat-o:
— S în t calificată la locul de tită “.
virea deasupra rafturilor cu Gînd s-a lansat chemarea că­ — De ce te bucuri, le n i ?
mărfuri şi ai să vezi o tăbliţă tre toţi cetăţenii ca să contri­ m uncă, am 18 ani, sîn t din satul A tita tot, dar nu puţin.
R isipiţi, regiunea C raiova, şi T ovarăşele ei de m uncă au — Ştiu eu, aşa, de toate. E
pe care scrie „vînzătoare de ra­ buie în raport cu posibilităţile m i-am d ep ă şit norm a p e luna în d ră g it-o repede. E d re p t că ti­ aşa de bine să tră ieşti aici. T oţi
trecută cu 31 la sută. Ce să m ai vea do a r 4 clase prim -are, dar iţi sînt aşa de apropiaţi. Te sp ri­
ion Mana Zdrenghea“. la crearea fondului centralizat spun ? era tare harnică şi îndem inatică. jină. Ş i fiecare e bucuros că te
T o v a ră şii clin o rg a n iz a ţia d e ti­ sp rijin ă .
Cît despre munca acestei fe­ a!l statului prin contractări, Ma- Încurcat de acest torent fulge­ n eret au luat-o in rîndul lor şi
rător d e inform aţii, abia am m ai au a ju ta t-o să se descu rce in ale
mei atît în cadrul magazinului ria Zdrenghea a considerat de apucat să întreb : m eseriei, in via ţă , în a legerea
p rie te n ilo r.
cît şi pe tărîm obştesc vei afla datoria ei să sprijine această — Ş i brigada ? Au urm at apoi succesele. G ra­
— Ga şi m ine. ficu l lui le n i se urca lio tă rit în
de asemenea întotdeauna numai acţiune. De aceea, a discutat sus, cu fiecare zi, cu fiecare lună.
N e strin se apoi en ergic m iini- In p erm a n en ţă , to v ă ră şii erau
lucruri bune. Datorită conştiin­ mai întîi cu femeile de la .co­ le şi se în dreptă spre o m aşină cu ochii pe ea g a ta s-o a ju te la
ce tocm ai se oprise. S e rupsese
ciozităţii cu care serveşte clien­ operativă. In cele din urmă a pro b a b il vreu n fir. = m m z-
ţii şi-a atras nu numai stima a- ajuns la concluzia că este n e­ N u cred să fi trecut un m i­ C in ă v ă zu c ă sp u se se chiar,
nut d e la in trarea m ea în sec­
cestora ci şi a întregului colec­ cesar să formeze o echipă care ţie ş i e r a m d e j a în p o s e s ia u- gtndurile ei cele m ai intim e, se
nor d a te d esp re E ugenia R uican.
tiv de muncă. întotdeauna se a- în timpul liber să meargă pe ruşină, prin se in d in ţi un colţ al
'Analizele In ca­
dresează cumpărătorilor numai la casele oamenilor cu care să b a sm a lei şi p o rn i in fu g ă sp re
cu cuvinte pline de bunătate. discute despre încheierea de’con­ clubul de unde răzbăteau acor­
In timpul liber, munca Măriei tracte. In cîteva zile echipa con­ duri de orchestră. ţ
Zdrenghea are două laturi bine dusă de Mari a Zdrenghea a reu­ ...L a s ţî r ş i t u l ş u tu lu i m Ja m tn -
distincte. Prima este activitatea şit să încheie contracte pentru tîln it din nou cu len i. S-a o prit
în rîndul femeilor de la coope­ mari cantităţi de cereale. in fa ţa m ea şi m i-a a tra s în m o d
rativă unde deţine funcţia de In circumscripţia unde este serios a ten ţia că in fabrică sîn t
responsabilă a comisiei de femei deputată se preocupă cu mult m u lte fruntaşe.
şi a doua este activitatea în ca­ simţ de răspundere de rezolva­ — Cea m ai bună e M oga Ve-
litate de deputată. rea tuturor problemelor gospo­
Dar, chiar de la început Ma- dăreşti. întotdeauna stă de vor­ rotiica. S ă scrieţi şi d esp re ele.
ria Zdrenghea şi-a dat seama bă cu alegătorii, le ascultă pă­
că oricît ar munci, dacă aceste surile iar ce nu poate rezolva Ele de ce să nu se bucure ? !
laturi nu vor fi îmbinate nu va singură cere sprijinul sfatului GH. STOICOVICI
obţine rezultate prea strălucite. popular orăşenesc sau raional.
De aceea, s-a gîndit că mult mai
Maria Zdrenghea este deci nu
bine este să le ducă la îndepli­ numai o vînzătoare destoinică
nire îmbinîndu-le una cu alta. dar şi o activistă mult apreciată
In primul rînd a format din de colectivul în care munceşte.
drul unui labora­
tor cer multă price­
pere şi atenţie din
partea laboranţilor.
Cu această meserie
se îndeletniceşte şi
candidata de partid
Ailis Brucman de
De asemenea, brigada de femei de la bleme politice etc. Pînă acum s-au ţi­ [a uzina „Victoria“-. ALBASTRE
oantina şantierului a fost declarată nut 48 de întruniri la care au parti­ Călan. Ea este o
brigadă de bună deservire. cipat un mare număr de femei. laborantă pricepută
şi face întotdeauna,
S-au evidenţiat: instalatoarea Eli- Paralel s-a urmărit şi atragerea analize bune şt la
sabeta Radu, mozaicara Emilia Buzin- femeilor în cercurile de citit. Printr-o timp. Dar, laboran­
cu îngrijitoarea Elena Strulici şi multe muncă susţinută s-a reuşit ca în cele ta Ailis Brucman
altele, care au depăşit în fiecare lună 3 cercuri de citit să fie atrase peste este foarte mult a-
sarcinile de plan dînd în acelaşi timp 65 la sută diri femeile ce lucrează în pre&iată şi pentru
lucrări de calitate. şantier. Jţîă cercuri s-au prelucrat ma­ faptul că împărtă­
teriale trimise de Consiliul naţional al şeşte cu tragere de
Muncă vofenfară femeilor, articole din revista „Femeia", inimă, cunoştinţele
conferinţe pe teme educative etc. ei şi altor tovarăşi
In acţiunea de înfrumuseţare a Com­ de muncă.
binatului siderurgic Hunedoara, femei­ O preocupare permanentă a comi­
le de pe acest şantier au efectuat un siei de femei de pe şantierul nr. 1 In foto: inginera
număr de 600 ore muncă voluntară al Trustului 4 construcţii Hunedoara Ailis Brucman la
pentru lucrările de nivelare, curăţenie, a fost şi îmbunătăţirea continuă a locul de muncă.
amenajări în faţa clubului sindical etc. muncii femeilor în creşe, cămine şi
cantine. In acest scop s-au format 4 FLĂCĂRI
La aceste acţiuni au participat 60 comisii de control obştesc care au e-
de femei. De asemenea, s-a efectuat fectuat un număr de 20 de controa­
din iniţiativa comisiei de femei de aci le, îndrumînd astfel activitatea femei­
mai multe acţiuni pentru strîngerea lor în tabăra de spălat, Ia creşă, dor­
de fier vechi. In total s-au strîns cca. mitoarele şi cantinele trustului.
4.000 kg.
Un mare rol a avut pentru educarea
femeilor organizarea de festivităţi cu
Pentru educarea femeilor diferite ocazii — Ziua copilului, 23 Cu toate că are mai mult de prea am luat o noi în serios. Ca întrebarea se oprea din lucru a’*
In dormitoarele femeilor, comisia a August etc. Cele două serbări date de 20 de ani, sudoriţa Ioana Nico- să tiu sincer şi mie parcă-mi tentă privindu-mă, îndrăzneaţă,
organizat săptămîna! întruniri în care femeile din şantier au fost mult apre­ în ochi. Reîncepea apoi lucrul
s-au discutat probleme de educaţie, pro­ ciate de constructori. laescu e aproape o copilă. Acea'- venea a zîmbi cînd o auzeam : în timp ce răspundea.
stă impresie te izbeşte poate şi „Timpi morţi, minute“ etc. Ceea Printre altele am aflat că are
un copil şi că e foarte bucuroasă
datorită proporţiilor uriaşe ale ce ne-a convins cu adevărat de ele sprijinul pe care tovarăşii ei
halei de sudat de la U.R.U.M. seriozitatea acestei lupte anga­ i-1 acordă in mod permanent.
Mi-a mai vorbit de hotărîrea ei
Petroşani unde lucrează. Gînd jate de tînăra sudoriţă au fost ele a da lucrări de calitate supe­
rioară, de măsurile ce le-a luat
Fem ei fruntaşe am intrat în cabina nr. 3, locul rezultatele. In fiecare lună îşi pentru traducerea în viaţă a ho-
tărîrilor plenarei C.G. al P.M.R.
ei de muncă, aproape că n-â'm depăşeşte cu 30-35 la sută sar­ din noiembrie a.c. privitor la re­
ducerea preţului de cost şi de
mai recunoscut pe fiica colecti­ cinile de producţie. Apoi la lea­ alte probleme de producţie şi de
vistului de prin părţile Buzău­ fă te u itai: să tot aibă 20-21 viaţă. Apoi s-a reapucat de lu­
cru.
lui. Flăcările albastre ale brene- de ani şi ia mai mult ca unii
La plecare, m-am oprit în uşa
ruliui aruncau pe faţa-i fragedă, bărbaţi mai vechi în meserie. A atelierului şi am mai privit o-
dată spre cabina nr. 3. Din des-
reflexe albastre, imprimînd pe început cu 800, apoi 1.000, a- părţitura îngustă izvorau vesel
spre plafon lumini albastre ju­
pereţii despărţitori şi pe plafon cum în medie cîştigă la 1.400 lei căuşe, ce se împleteau parcă în-
imagini fantastice de ireal. lunar. tr-un joc strîns cu alte zeci de
lumini din cabinele vecine, a-
Sirnţindu-mă, micşoră flacăra Cunoşteam deja o seamă de runeînd pe pereţi umbre vibrîn-
de de oameni şi piese. Printre
şi se întoarse spre mine, ridi- dale despre ea, aşa că mai în­ acestea, am recunoscut uşor ca­
pul cu basma al sudoriţei Ioana
cîndu-şi ochelarii de protecţie trebai într-o doară : Nicolaescu. Şi, nu cred să mi
se ti părut, am simţit, într-ade-
pînă deasupra frunţii. Mi se a- — Poate că dumneavoastră văr, o îndreptăţită mîndrie: cu­
noscusem în fata ţăranului de
dresă puţin grăbită : .ştiţi: in timpul liber ce face? pe plaiurile Buzăului, un om
nou.
— Fiţi, vă rog, drăguţă şi — De asta nu cred să se
MARIA I0RDACHE DUM1TRCSCU
treceţi puţin mai tîrziu după ee plîngă. Ea răspunde de abona­
corespondentă
termin piesa asta. Ştiţi, să nu mentele la ziare, ca membră în
se răcească... , comitetul sindical răspunde de
Reaprinse flacăra de la piesa munca culturală şi o mai fi fă-
încă încinsă la roşu, o regla cînd ea şi altele că doar e can­
din butoane, coborî cu- o miş­ didată de partid.
care a frunţii ochelarii şi se ă- Intre timp, auzii brenerul din
W MmM pucă iarăşi de lucru. cabina' nr. 3 oprindu-se, aşa ca
MARIA' SZEKELY, ELENA' SOLOMON Tovarăşul Ioan Pobrcjină ca­ !trai din nou.
Lucrează ca tniezuiioare la secţia Este responsabila bibliotecii săteşti re mă condusese pînă aci, mă Cele cîteva minute cît ăm stat
turnătorie de la U.R.U.M. Petroşani. din comuna Miercurea. In cadrul ( aştepta la ieşirea din hală. Mă de vorbă cu sudoriţa Ioana Ni-
In această calitate depune .mult in­ concursului organizat in acest ran f sfătui cu amabilitate:' colaescu m-au convins de adevă­
teres la executarea miezunlor, feti. intre biblioteci, a primit fanionul { — Să nu fiţi necăjita pe ea. rul celor- spuse de tov. Po-
şind întotdeauna să 'dea lucru de de bibliotecară fruntaşă pă Aşa e de cînd o ştiu. Prin '54 brejină. In timp ce vorbea, a-
bună calitate. regiune cînd a venit la noi în schimb, ranja sculele, închidea' robine­
\ cînd am văzut-o ce luptă se a- tele, pregătea o nouă piesă pen­
\ r . \ a .W S ..A *N *'W './W IV Î/V'- Vv/s,. VJX A ^ 'W v L116aşe să dea cu timpul, nu tru sudat. Numai cînd asculta