Page 82 - 1958-12

Pag. 4 m U M Ü n SOSIA LIS füOLUÍ ' Nr. 1248

rJBBggg

Dedarafia P. C . din Columbia juMmele ft»»»» • judiártele şlirâ • xtiturieXe ş tir i • ştiri-
în legătură cu complotul organizat

de fostul dictator Piniila

NEW YORK 23 (Agerpres). Rojas Piniila şi a cerut să se

— Ziarul „Tribuna Popular“, ia măsuri energice împotriva

care apare la Caracas (Venezu­ activităţii subversive desfăşurate

ela), publică declaralia (sorhîie- de ei. Am criticat poziţia îngă­

tului executiv al Partidului Co­ duitoare pe care unele cercuri

munist din Columbia in legătură oficiale au adoptat-o faţă de a-

cu complotul organizat de fostul ceastă pregătire a unei lovituri

dictator Rojas Piniila şi desco­ de stat. Şi noi am cerut, expri- Noi pierderi grele H idrocentrala de la Stalingrad — O mare victorie
perit recent în Columbia. mînd dorinţa poporului, lichida­ suferite de trupele cea mai m are din lume — a început a poporului chinez
rea totală a rămăşiţelor dictatu­ colonialiste franceze
Dată fiind situaţia serioasă rii care au mai rămas în anumi­ să furnizeze curent
din tară, se spume în declaraţie, te organe guvernamentale.
partidul comunist îşi reafirmă

poziţia, îndeobşte cunoscută, de In încheiere Comitetul execu­ CAIRO 23 (Agerpres). — STALINGRAD 23 (Agerpres). hidrocentralei, care va intra în C o re sp o n d en ţă sp e c ia lă
apărare a instituţiilor republi­ tiv al partidului comunist subli­ Postul de radio Cairo a retrans­ TASS anunţă: La 22 decem­ întregime în funcţiune în 1960,
cane şi guvernului constituţional niază că întreg poporul trebuie mis comunicatul Ministerului brie, ora 22,45, ora Moscovei, este de 2.563.000 kW. Această X
al preşedintelui L. Gamargo. să-i condamne pe complotişti şi Informaţiilor al guvernului pro­ hidrocentrala Stalingrad, de pe staţiune hidraulică, cea mai ma­
să se organizeze o largă unitate vizoriu al Republicii Algeria, în Volga, a furnizat primul curent re din lume, va depăşi prin pu­ P rodu cţia anuală de oţel a China a p rim it de asem en ea ¦
Partidul comunist, se spune în de acţiune a maselor populare legătură cu desfăşurarea opera­ industrial, ou un an înainte de terea ei cu 263.000 kW. hidro­
continuare în •declaraţie, a de­ pentru a înăbuşi orice încercare ţiunilor militare întreprinse de termenul stabilit iniţial. centrala „V. I. Lenin“ de pe C h in ei a a ju n s la 10.730.000 sp rijin u l fră ţesc al Uniunii. S o- *
mascat în repetate rînduri pe de lovitură de stat în Columbia. armata de eliberare algeriană Volga, care a fost pusă în func­
complotiştii care îl susţin pe intre 17 şi 19 decembrie a. c. A fost pusă in funcţiune pri­ ţiune anul acesta în august, lin­ tone. S arcin a tra sa tă in luna vietice şi al a lto r ţă ri so cia liste j
ma turbină, cu o putere de
In acţiunile desfăşurate, se 115.000 kW. Puterea totală a gă oraşul Kuibîşev. a u g u st d e B irou l P o litic a l C.C. su rori. •
arată în comunicat, armata de
eliberare algeriană a avut 10 al P artidului C om unist C hinez C om binatul sideru rgic din *
ciocniri cu forţele franceze de
Li Sin Man încearcă să „legifereze<< ocupaţie. Pierderile francezilor in şed in ţa d e la P etaih o a fost U lian, con stru it cu a ju toru l U - l
teroarea împotriva forţelor
democratice din ţară s-au ridicat la 245 morţi şi 90 astfel în d ep lin ită şi d ep ă şită . niunii S o vietice, a in trai în %

răniţi. A fost aruncat in aer un P roducţia anuală d e oţel a C hi­ funcţiune cu m ult în ain te de *

tren, 19 maşini militare, au fost Oamenii muncii m finlanda n ei a cre sc u t d e la 5 .350.000 te rm e n ş i in c u rîn d v a d a o%

capturate diferite armamente. cer formarea nnnl guvern tone, cit era la în cepu tu l a ces­ p rodu cţie d e 3.000.000 ton e oţel X
democratic
Doi soldaţi francezi s-au alătu­ tu i an, la 10.730.000 ton e. S e p e an. Z ia rele d e d u m in ică în- X
HELSINKI 23 (Agerpres). — re, după căderea guvernului de
SEUL 23 (Agerpres). — De politică, începimd de vineri pe Opinia publică din Finlanda se dreapta a lui Fagerholm, în- prevede ca piu ă la sţirşitu l a- chină p a g in i în tre g i n oii vie- ţ
principalele străzi din Seul pa­
câteva zile in Coreea de sud se trulează unităţi ale forţelor ar­ nului producţia de oţel să a tin ­ torii obţinute de poporul c h i-'
desfăşoară o gravă criză poli­ mate. A fost decretată starea ex­
tică. Această criză a fost provo­ cepţională. Poliţia a ocupat clă­ g ă c ifr a d e 1 1 .0 0 0 .0 0 0 to n e . n e z . Z ia r u l „ J e n m in jib a o “ p u - ¦»
cată de încercările partidului li­ direa Adunării Naţionale, unde
beral lislnmamist de a impune T im p d e a p ro a p e 5 luni de zile blică un a rtico l al to va ră şu lu i *

cifra de 10.700000 tone putea Bo I-bo, vicep reşed in te al Con- *

adoptarea în parlament a unei de 4 zile 70 membri ai parla­ rat armatei de eliberare alge­ pronunţă cu hotărire împotriva cearcă din nou să pună mina pe fi vă zu tă p re tu tin d e n i: pe z i­ siliu lu i d e S ta t al P. P. Chine- *

durile caselor şi in stitu ţiilor, ze, care felicită călduros pe l

noi legi a „securităţii publice“ mentului din partea opoziţiei o- riene. forţelor reacţionare din ţară ca- putere. Vicepreşedintele Parti- a le fabricilor şi u zin elor, pe m u n citorii şi p a rticip a n ţii la %

care urmăreşte să înăsprească cupă în permanenţă sala de şe­ __________________ _____ dului Comunist din Finlanda, d ra p elele roşii p u rta te la de­ m işcarea p opu lară in sp rijin u l X

(eroarea împotriva forţelor de­ dinţă pentru a inxpiedica adop­ I. Murto, hiînd cuvintul la 21 m o n stra ţia d e 1 o cto m b rie, in sid eru rg iei. C la sa m u n cito a re l

mocratice care se împotrivesc re­ tarea legii reacţionare a „secu­ SITUAŢIA DIN CUBA decembrie la Helsinki în cadrul zia re, etc., con stitu in d obiecti­ din C hina şi în tregu l popor chi- X
gimului lisînmanist şi luptă pen­ rităţii publice“. unei adunări a organizaţiei re­
tru unificarea paşnică a ţării. Insurgenţii au cucerit oraşul Fomento a Legăturile gionale Helsinki a Uniunii de­ vu l de frunte căruia poporul n ez îşi închină acum eforturile %
Această lege cu caracter fascist După cum remarcă observa­ mocrate a poporului finlandez, a ch in ez i-a închinat toate efor­ în deplin irii o b iectivelo r plana- X

torii, noua lege a „securităţii turile. La a tin g erea a cestu i o- lui econ om ic de sta t pe anul X

a fost respinsă cu hotărire de publice“ este menită, printre al­ telefonice paralizate în 3 din cele 6 provincii declarat: Cădera g uvernului b iectiv şi-au d a t in prim u l rin d v iito r ela b o ra te d e p len a ra C.C. X
partidul democrat din opoziţie tele, să pregătească realegerea ale Cubei Fagerholm a însemnat falimen­
şj de o impunătoare parte . a lui Li Sin Man în funcţia de tul politicii cercurilor de dreapta. co n trib u ţia b ra vii o ţela ri din al P. C. C h in ez in recen ta şe- X

m arile co m b in a te sid eru rg ice d in ţă d e la U cean. P în ă la s f ir - l

presei sud-coreene. preşedinte al Coreei de sud cu HAVANA 23 (Agerpres). — Preşse, arme de provenienţă bri­ In pofida înfUngerii suferite, ale Chinei. La A nşati — ceta ­ şitu l anului viito r C hina va a- X

După cum relatează agenţiile prilejul alegerilor prezidenţiale Postul de radio al insurgenţilor tanică au sosit de curînd în a spus Murto, reacţiunea a por­ tea de oţel a C hinei — produ c­ vea, aşa cum p revăd obiectivele X

de presă în legătură cu criza din 1960. cubani a anunţat că insurgenţii Cuba. Este vorba de mai multe nit totuşi la o ofensivă făţişă ţia a n u a lă ele o ţe l s-a. r id ic a t la p la n u lu i "econom ic, o p r o d u c ţie i

au capturat garnizoana guverna­ tone de armament şi echipament şi a recurs la diferite intrigi pen­ 4.500.000 tone. In sp rijin u l s i­ d e 18.000.000 to n e oţel, ceea c e t

F A JÂ -N FA TĂ mentală din oraşul Caimanera, militar, printre care şi un mare tru a împiedica formarea unui deru rgiei, ţă ra n ii, fu n cţion arii, va în sem n a un nou si insetn-%
situat în faţa bazei navale ame­ număr de tancuri. guvern capabil să facă ordine
ricane de la Guantanamo, şi au în ţară potrivit intereselor po­ stu den ţii, au constru it de- la un nat pas înainte pe dru m u l in- ;
cucerit oraşul Fomento. Potrivit Ziarul argentinian „Critica" porului.
agenţiei United Press Internatio­ aduce aspre acuzaţii guvernului capăt la altul al Chinei aproa­ d u stria liză rii şi construcţiei
nal, în apropiere de oraşul Gien- britanic pentru că a livrat arme Participanţii la adunare au p e. 1.0 0 0 .0 0 0 d e c u p to a re m ici
fuegos au loc lupte orîncene în­ lui Batista. „Cum este posibil ca cerut formarea unul guvern din
Anglia să livreze arme unui care să facă parte reprezentanţi ale căror flăcări îm prum ută sale socialiste. •f-
cim pu rilor în tim pu l n o p ţii un PEKIN, ‘22 decembrie. **
a s p e c t fe e r ic , .p u .ţin o b iş n u it.
A MUNTEANU

tre insurgenţi şi trupele guver­ despot ?, întreabă ziarul. Cum ai poporului muncitor şi care să

namentale. Corespondentul din este posibil ca ea să acorde un nu cuprindă forţe ale reacţiunii.

Producţia de energie electrică a atinsHavana al ziarului „New York asemenea ajutor unui duşman a! Comitetul de colaborare a ce­
Times“ relatează că în urma ac­ democraţiei, care se opune mar­ lor 50 de sindicate din Helsinki
ţiunilor răsculaţilor legăturile te­ şului triumfător al patrioţilor ce a adresat un apel către toţi oa­ In R.P. Chineză 27,5 miliarda hWh.

lefonice în 3 din cele 6 provin­ luptă pentru dreptul de a se gu­ menii muncii din ţară să res­ PEKIN 23 (Agerpres). — In tă într-un ritm tot mai rapid. în
anul în curs în China au lost scopul acoperirii complete a ne­
cii ale Cubei sînt paralizate,,.In­ verna ei înşişi“. pingă ofensiva reacţiunii.
tre Plăvană şi Santiago, capita­

la provinciei Oriente, legăturile date în exploatare termocentra­ voilor de energie electrică a tu­

telefonice sînt întrerupte de două le şi hidrocentrale electrice cu turor ramurilor economiei, în

In timp ce copiii oamenilor muncii din ţările socialiste au asigurată o luni. Scăderea producţiei industriale o putere totală de două milioa­ ţară se efectuează o largă cam­
viaţă fericită, copiii oamenilor muncii, a muncitorilor şi ţăranilor din ţările ne kW. ceea ce depăşeşte cu panie de construcţii de noi hi­
Guvernul Batista depune efor­ în Anglia mult puterea totală a centrale­ drocentrale şi termocentrale e-
turi extraordinare pentru a în­ lor electrice construite în ţară lectrice. Termenele de construc­
jgheba noi formaţiuni militare. - .• . ¦t • i 1- - * ' în primul cincinal — în anii ţie a multora dintre acestea au
El a anunţat că intenţionează
LONDRA 23 (Agerpres). — ducţia de oţel în Anglia a scă-
capitaliste sînt nevoiţi să îndure numeroase griji şi nevoi. Pentru fiii celor să organizeze alte 30 de „bata­ Ziarul* „Fr~i'nanci'al' rTni'mes"“, organ zut de la 20,1 milioane tone în 1953-1957. Cantitatea de energie fost revizuite şi reduse. Astfel
ce muncesc sînt deschise în statele socialiste porţile tuturor şcolilor de lioane de luptă“ pe care să le al cercurilor industriale şi fi­ anul 1957 la 18 milioane tone electrică ce s-a produs în acest vor fi date în exploatare cu doi
toate gradele, in ţările capitaliste însă, copiii, fie că nu pot merge la şcoală trimită împotriva forţelor lui nanciare engleze, scrie cu o vă­ în 1958, adică s-a redus cu 10,4 ăn în China a fost de 27,5 mi­ ani înainte decît se prevăzuse în
din cauza greutăţilor materiale, fie că le este interzis să păşească pragul Fidel Castro. Ziarul lui Batista, la sută. Producţia de fontă a liarde kWh. Ea a sporit cu 43 la planul iniţial hidrocentrala elec­
şcolilor pentru simplul motiv că culoarea pielii lor e neagră sau galbenă, scăzut de la 12 milioane tone la sută în comparaţie cu anul tre­ trică de la Sanminsia, cu o pu­
cum se întîmpla în prezent în S.U.A. în statele Arlcansas şi Georgia, unde „Tiempo“, afirmă că „o puterni­ dită nelinişte despre considera­ 10,9 milioane tone, adică cu 9,2 cut.
şcolile sînt închise pentru elevii de culoare. că ofensivă a armatei se pregă­ bila reducere a producţiei în la sută. tere de 1.100.000 de kW. şi hi­
Cu toată creşterea rapidă a
teşte pentru a lichida insurec- Anglia în anul 1958. Ziarpl ci- Depresiunea ce se semna'ea- electroenergeticii, producţia de e- drocentrala electrică de la Si-
ză în economia Angliei se con­
ţia“. Potrivit agenţiei France î tează date care dovedesc să pro- nergie electrică în China nu sa­ nanţzian, din provincia Cijeţzi-
tisface încă necesităţile industri­
an, cu o putere de peste 650.000

I mrejele lor economia statului stată şi în industria de cărbune. ei şi agriculturii, care se dezvol­ de kW.
Haiti. Ei controlează întregul Astfel, extracţia de cărbune a
AIT comerţ exterior al republicii. scăzut de la 216,9 milioane tone itt apărarea lui Manolis Glezos
Din cauza jafului colonialist în 1957 la 208,7 milioane tone în
marinarii au observat coastele poporul acestei republici a A- 1958, adică cu 3,8 la sută. Jntr-o
înalte ale unei insule. Ei au situaţie rea se află şi industria Protestul opiniei publice din Franţa
Republica Haiti ocupă partea denumit-o „Hispanida“ (Mica blică — prima republică de ne­ mericii Latine are un nivel de de maşini-unelte. Potrivit datelor
de vest a insulei cu acelaşi Spanie) datorită munţilor înalţi gri din lume. Independenţa era citate de „Financial Times“, pro­
nume şi insulele învecinate Go- care le aminteau de cei din pa­ însă formală capitalul francez trai dintre cele mai scăzute din ducţia de maşini-unelte a scăzut PARIS 23 (Agerpres). — A- „Arestarea lui Glezos, scrie ,,L’
nave şi La Tortue. Partea cen­ tria lor. Populaţia băştinaşă de fiind in curînd înlocuit de cel a- cu 10,5 la sută. Construcţia de restârea patriotului grec Mano­ Humanité“, a zguduit nu numai
trală şi de est a insulei este o- piei roşii o numea insula Haiti. merican. In 1915 forţele armate lume. 80 la sută din populaţie locuinţe s-a redus cu 9,3 fa sută. lis Glezos a provocat indignare Grecia, dar şi întreaga lume“.
cupată de Republica Domini­ ale S.U.A. au ocupat insula. în cercurile largi ale opiniei pu­
cană. In loc să ajungă la insula După o serie de noi răscoale în abia îşi poale asigura o exis­ A scăzut mult, scrie ziarul, blice franceze. Ziarul „L’Huma­ Ziarul arată că autorităţile
mult visată, corabia „Santa august 1934 trupele americane producţia de aparate de radio, nité“, subliniind că viaţa lui greceşti aduc lui Glezos şi celor­
Ţara are o supraiaţă de Maria“ a lui Columb a nime­ tenţă mizeră, muncind pe plan­ pickup-uri, plăci de patefon, mo- Manolis Glezos se află în pri­ lalţi democraţi acuzaţia de „spi­
27.800 km. pătraţi şi o popu­ au fost retrase. Ocupaţia milita- Idcicleţe, biciclete şi alte mărfuri mejdie, aminteşte că autorităţile onaj“. Reacţiunea din Grecia re­
laţie de aproximativ 3.700.000 rit pe un banc de nisip şi s-a taţii pînă la istovire. Foame­ de larg consum. greceşti urmăresc pe acela care curge la asemenea procedee cla­
de locuitori. Peste 90 la sută sice ori de cîte ori vrea să se
din populaţie este alcătuită din scufundat. Aici, pe ţărmul de tea şi şomajul sînt fenomene o- -e i- a săvîrşit în anii ocupaţiei hi- debaraseze de democraţi... Viaţa
urmaşii negrilor — sclavi a- lui Manolis Glezos este în pri­
duşi pe plantaţiile insulei de DOCUMENTAR bişnuife. Potrivit ziarului ame­ ln Spania franchislă tleriste un aci neînfricat şi pro­ mejdie ! Este necesar ca protes­
colonialiştii spanioli şi francezi. tele opiniei publice mondiale să
In republica Haiti locuiesc a- JSSSS rican „New {YoaomrkYTiTm7e;0s0“0i-a2oH’.0a0i0- confinuă fund patriotic, smulgînd de pe zădărnicească planurile reacţiu­
proximativ 3.000 de albl-creoli, ti' mor de' nii.
plantatori nord-americani şi nord-vest, o parte din marinarii condamnările Acropole steagul odios cu svas-
funcţionari de ia societăţile a- naufragiaţi au întemeiat prima ră americană a încetat, dar ca- persoane pe an. Ziarul ameri
mericane. aşezare europeană din lumea pitaîul american şi-a păstrat tică şi înălţînd drapelul grec.
nouă — Navidad. dominaţia economică şi politi­ can „Christian Science Moni­
Capitala şi principalul centru că asupra ţării. tor" scrie: „cauza actualelor MADRID 23 (Agerpres). — JOI 25 DECEMBRIE 195*
economic şi comercial al ţării Cuceritorii spanioli s-au pur­ frămîntări politice din Haiti Agenţia France Press a anun­
este Oraşul Port-au-Prince. Al­ tat în mod bestial cu populaţia După revoluţia din Octom­ este mizeria cumplită. Mulţi ţat că Luisa Salz, o tinără mun­ Sp e c ta c o le cinem atografice
te oraşe mai importante sînt băştinaşă pe care în scurt timp brie activitatea oamenilor mun­ locuitori umblă îmbrăcaţi în citoare de 29 de ani, a fost con­
Cap-Haition, Gonaives, Aux au exterminat-o. Pentru a-şi a- cii din Haiti s-a intensificat zdrenţe. Colibele dărăpănate de damnată de tribunalul militar DEVA: Pe Donul liniştit; ALBA Adevăratui sfîrşit al războiului: SI­
Cayes etc. sigura mîna de lucru necesară deosebit de mult. In 1934 a fost la periferia capitalei sînt de a- din Madrid la 4 ani închisoare IULIA: Cicatricea; Pe Donul liniş­ MBRIA : Noile aventuri ; LONEA :
în minele de aur şi plantaţiile înfiinţat Partidul Comunist din ceeaşi culoare cu noroiul pe penlru „activitate comunistă“. tit; ILIA : Don Giovani; BRAD: Un Serenada mexicană : ZLATNA : Ver­
Insula Haiti — a doua ca de trestie de zahăr, cuceritorii Haiti, iar în 1944-45, prin uni- care sînt construite. Nici o Alte 4 muncitoare au fost con­ nou număr de' atrac(ie ; HAŢEG : Casa stele de foc: TF.IUŞ: Călătorie peste
mărime din Antilele Mari — au început „să importe" negri floare nu înviorează această ( damnate la pedepse cu închi­ în care locuiesc ; SEBEŞ : Idiotul: Irei m ări; APOLDU DE SU S: Ciu­
a fost descoperită de Cristofor din Africa încă de la începutul rea forţelor democratice, s-a mizerie îngrozitoare. Pretutin- t soarea pe termene pînă la 12 ani. ORAŞTIE : Balada voinicului; PE­ linii Bărăganului; BARU MARE:
Columb acum 466 de ani, Ia secolului al XVI-lea. La sfîrşi- creat Partidul Socialist Popu- La Barcelona, Miguel Munez şi TROŞANI : Spionaj contra spionaj; Simfonia Leningradului.
începutul lunii decembrie 1492. tul secolului alXVII-lea (1697) 18 muncitori dintr-o uzină, care
In timpul primei sale călătorii spaniolii au fost înlocuiţi de Iar, care mai tîrziu a fost in- deni mişună cerşetorii. In re- ^ au fost arestaţi cu prilejul gre­ IHt \ in» ii <o>
spre „lumea nouă“, părăsind alţi stăpîni — francezii, dar si­ terzis de guvernele reacţionare. giunile rurale ţăranii zgîrie cu vei de la 25 martie, urmează să
ţărmurile insulei Cuba pe ca­ tuaţia negrilor-scilavi a rămas compară în curînd în faţa tri­ PROGRAMUL 1: 6,25 Muzică uşoa­ strumentală; 15,40 Muzică uşoară;
re o considera greşit drept la fel de grea. Sub influenţa Baza economiei statului Hai­ (uneltele lor primitive loturile bunalului militar. Higinio Gan­ ră ; 7,30 Jocuri populare romîneşti; 16,15 Muzică populară executată la di­
„continentul asiatic“ — Columb revoluţiei franceze pe insulă au ti o constituie producţia de ca­ ga împreună cu 11 mineri din 9,00 Muzică din opere; .10,30 Muzică ferite instrumente ;• 17,30 Vreau să
s-a îndreptat spre est în 'cău­ izbucnit răscoale, iar în anul fea, care reprezintă 66 ia sută infime de pămînt secătuit ca Asturia au fost transferaţi la uşoară ; ¦12,00 Muzică uşoară ; 12,35 ştiu; 19,15 „Itinerar 1958“, ciclu de
tarea insulei Tipangu (actua­ 1804, în urma luptelor dîrze din întregul export, precum şi să nu moară de foame..." Madrid după ce au zăcut 9 luni- Melodii populare romîneşti; 14,00 Con­ reportaje; 20,00 De toate, pentru to ţi:
la Japonie). După socotelile pentru independenţă naţională, producţia de bumbac, banane, în Închisoare. Tribunalul militar cert de estradă; 16,00 Concert de mu­ 20,30 Muzică uşoară romînească; 21,45
Iiii, această insulă trebuia să Haiti a fost proclamată repu- cacao, trestie de zahăr. Aproa­ Mizeria materială este înso­ care îi va judeca- a oondanYnat zică din opere; 17,15 Gîntece de pace; Părinţi şi copii; 23,i5 Muzică popu­
se afle la 2.000 km. de China. pe întregul pămînt arabil a- ţită de cea spirituală: în în­ lară romînească.
Dar, numai după cîteva ore, treaga republică există numai deja mai mulţi conducători 'sin­
parţine societăţilor americane 100.000 ştiutori de carte. BULETINE DE ŞTIRI: 5,00;6,00:
dicali la 20 de ani închisoare. 7,00; 11,00; 13,00: 15,00; 17,00; 19,00;
şi unui mic număr de moşieri Din cauza acestor contradic­ 20,00; 22,00; 23,52 (programul I),
ţii sociale, istoria republicii Canga este ameninţat de o con­ 14,00; 16,00; 18,00; 21.00; 23,00; (pro­
gramul II).
localnici. „Compania haitiano- Haiti din ultimele decenii re­ damnare similară. \ 18,05 Almanah ştiinţific; 19,30 Gîntece
americana" dispune de uriaşe prezintă o serie nesfîrşită de
plantaţii de trestie de zahăr, răscoale şi de lovituri de stat.
fabrici de zahăr, linii de cale Prin frecventele lor acţiuni or­
ferată. Atraşi de mîna de lucru ganizate, oamenii muncii din
Haiti în ultimul timp au înce­

extrem de ieftină şi de preţi­ put să joace un rol din ce în ¦de prietenie; 22,30 Vechi melodii popu­

oasele culturi tropicale, mono- ce mai important în viaţa po­ lare. .¦ >

poliştii americani au prins în litică a ţării. PROGRAMUL' II: !4,07 Melodii
Vil /'VA VvVW'V'-'V' N;v\
populare rornîneşti; 15,00 Muzică iri-

Reda"|ia şi adm inistraţia z ia r u lu i- s tr . 6 M artie nr. 9, Telefon: !8 8 ; 189; 75. Taxa plătită în r u .n e r a r conform aprobării Direcţiunii G enerale P.T. T.R. nr. 23G.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea Poligrafică „I MAI ' — Deva.
ii v :