Page 86 - 1958-12
P. 86
Pag. 4 m Ü M UE SCHSIALISMOLÜl Nr. 1249
Puternicul ecou juüimelß şllra. • xU&mele şiirâ • jultimele şliri •.alertate ştiri-
AL SESIUNII
Sovietului Suprem al 11. R. S. S.
it a l ia ce nu prevede o creştere, ci o
reducere a cheltuielilor pentru a-
ROMA 24 (Agerpres) TASS părare. Ziarul „Glărin", com-
ajiunţă : Ziarele progresiste ita parînd bugetul d€ stat al
liene urmăresc cu atenţie lucră U.R.S.S. cu cel al S.U.A., Sosirea la Pekin Lupte crîncene întregul continent african
rile Sovietului Suprem al subliniază că proiectul bu
U.R.S.S. Ziarul „Unita" comen- getului de stat al S.U.A. pe a delegaţiei guvernamentale în Cuba îşi va cuceri libertatea
tînd raportul lui A. G. Zverev exerciţiul 1960, prezentat con
cu privire la bugetul de stat pe gresului de preşedintele Eisen a R. P. Mongole NEW YORK 24 (Agerpres).-TASS Cuvîntarea rostită de primul ministru
anul 1959, subliniază că bugetul hower, prevede cheltuieli' milita anunţă: După ciun anunţă agenţiile al Ghanei la mitingul din Bombay
prevede reducerea alocaţiilor re „nemaipomenit de mari pen
pentru apărare atît în cifre ab tru timp de pace". Ziarul „La PEKIN 24 (Agerpres). — A- preşedinte al Consiliului de Mi*.. telegrafice şi presa americană, în Cuba DELHI 24 (Agerpres). — libertatea chiar în anii actualei
solute cît şi în procente şi a- Nation" subliniază în subtitlul genţia China Nouă anunţă că la niştri al R. P. Mongole. Dele continuă lupte între insurgenţi şi tru După cum transmite postul de generaţii a africanilor. Sînt con
ceasta tocmai în momentul cînd la ştirea cu privire la sesiunea 23 decembrie a sosit la Pekin gaţia duce tratative cu guver pele dictatorului Batista. Corespon vins, a spus în continuare Nkru
S.U.A. anunţă sporirea cheltu Sovietului Suprem al U.R.S.S. delegaţia guvernamentală a Re nul R. P. Chineze în problema dentul ziarului „New York Times“ scrie radio Delhi, • la 23 decembrie, mah, că va trece puţin timp şi
ielilor lor militare. că Uniunea Sovietică „alocă publicii- Populare Mongole con întăririi continue a colaborării că lupte deosebit de crîncene au loc Kwame Nkrumah, primul minis întreaga Africă se va uni. Pe
fonduri uriaşe pentru dezvolta dusă de D. Molomjam'tz, vice- economice dintre cele două ţări. în 3 provincii răsăritene — Oriente, tru al Ghanei, care se află în continentul african se simte o
In afară de aceasta, ziarul rea continuă a ştiinţei". Bugetul Camaguey şi Las Villas, unde detaşa tr-o vizită oficială în India, a
şpbliţiia?ă însemnătatea celor de stat al U.R.S.S. subliniază zi In cinstea mileniului mente de insurgenţi aruncă în aer po luat cuvintul in cadrul mitingu măreaţă mişcare de redeşteptare,
lalte probleme care vor fi dez arul este un „buget al păcii". duri, distrug şosele şi căi ferate, îm- lui organizat la Bombay in cin ceea ce s-a manifestait deosebit
bătute de către Sovietul Suprem, Ziarul scrie: „In timp ce'în ţă STHT9JLUI POLONEZ pledicînd astfel activitatea detaşamen stea sa de către municipalitatea de clar la conferinţa popoarelor
îndeosebi problemele cu privire rile imperialiste şi cele depen telor de pedepsire ale lui Batista, tn oraşului. întregul continent afri Africii care a. avut loc recent la
la dezvoltarea continuă a siste dente de ele, deficitul bugetului provincia Oriente, de pildă, au loc can, a declarat el, îşi va cuceri
mului învăţămîntului public. de stat creşte mereu,^bugetul de Accra.
stat al U.R.S.S. va fi îndeplinit
Ziarul „Avânţi" subliniază nu numai fără deficit, dar şi cu VARŞOVIA 24 Coresponden stă acţiune de construcţie conţi- lupte dîrze în apropiere de oraşele
sporirea alocaţiilor pentru eco o depăşire de peste 15,5 miliar
nomia naţională, învăţămînt, de ruble a veniturilor asupra tul Agerpres anunţă: In cinstea nuindu-se pînă în anul 1966. Santiago şi Puerto de Moya. Referin- Născociri menite să justifice
dezvoltarea ştiinţei, ocrotirea să cheltuielilor". aniversării a 1.000 de ani de e- Concomitent, în această peri du-se la o ştire transmisă de postul pregătirile militare din Turcia
nătăţii şi arată că aceste aloca xistenţă a statului polonez s-a de radio al insurgenţilor, coresponden
ţii şînt o dovadă clară că Uni N O R V EG IA luat iniţiativa construirii a 1.000 oadă stalul va construi alte tul arată că detaşamentele de insur O dezminţire a Agenţiei telegrafice bulgare
unea Sovietică intenţionează să de şcoli cu contribuţia popu genţi îşi intensifică activitatea în re
continue politica ei de dezvol OSLO 24 (Agerpres) TASS laţiei de la oraşe şi sate. In pri 3.500 de şcoli. giunea bazei maritime militare Gua-n-
tare paşnică. anunţă: Toate ziarele centrale mul an al aniversării mileniului Trebuie relevat că în această
publică la ioc de frunte şi cu (1960) în flecare voievodat ur tanamo. SOFIA 24 (Agerpres). — străine poporului turc, au ca
A R G E N T IN A titluri mari ştirea cu privire la mează să aibă loc inaugurarea campanie, ajutorul financiar al ATB anunţă': La 18 decembrie scop să justifice intensele pregă
sesiunea Sovietului Suprem al populaţiei dat sub diferite for Corespondentul agenţiei Associated tiri militare efectuate în ultima
BUENOS A1RES 24 (Ager- primelor construcţii şcolare ridi me va constitui o sumă impor Press relatează la rîndul său într-o ziarul turc „Cumhuriet“ a pu vreme in Turcia.
preş). TASS an u n ţă: Presa ar- U.R.S.S. cate cu ajutorul populaţiei, acea- tantă. In prezent au fost sub ştire transmisă la 23 decembrie din blicat un comentariu in care se
gentiniană acordă mare atenţie scrise sume variind de la 0,25 Havana că detaşamentele de insur susţine că pe teritoriul bulgar ?
sesiunii Sovietului Suprem al Ziarul „Arbeiderbladet" subli la 1 la sută din salariu. genţi ale lui Fidel Castro au cucerit s-ar afla forţe armate sovietice,
U.R.S.S. localitatea Sevilla, în apropiere de că in Bulgaria s-ar construi ba ISTANBUL 24 (Agerpres). —
niază în ştirea cu titlul „Aloca Mitingul de la Port Said cu prilejul Guantanamo. ze pentru proiectile teleghidate. TASS anunţă : După cum rela
Ziarele din dimineaţa zilei de celei de-a doua aniversări a evacuării Scriind că toate acestea „cu tează ziarul „Havadis“, potrivit
23’decembrie au publicat la loc ţii sporite pentru cercetări ştiin In acelaşi timp ziarul „Nev/ York greu pot fi verificate“, ziarul
de frunte ştiri cu privire la des trupelor anglo-franceze Times" anunţă că Batista „a declan-' „Cumhuriet“, urmărind un scop acordului bilateral militar pe
chiderea sesiunii şi Ia raportul ţifice şi învăţămînt" că uriaşele sat probabil o ofensivă“ împotriva de precis, lasă să se înţeleagă că care guvernul Turciei intenţio
prezenta* de A. G. Zverev, mi GAIRO 24 (Agerpres). La 24 şi membrii guvernului. Guvernul taşamentelor de insurgenţi, folosind aceste trupe „se pregătesc pen nează să-l încheie in curînd cu
nistrul de Finanţe al U.R.S.S. sume alocate dovedesc că Uniu decembrie, cu prilejul împlinirii R.A.U. acordă o mare atenţie re mari forţe de aviaţie. Aviaţia guverna tru acţiuni“ in direcţia Balca Statele Unite, armata turcă va
Ziarele subliniază că bugetul de a 2 ¦ani de la evacuarea trupe facerii şi reconstruirii oraşului mentală bombardează nu numai pozi nilor.
stat al U.R.S.S. prevede o'depă nea Sovietică se va dezvolta în- lor anglo-iranceze după eşecul Port Said, care a avut de sufe ţiile insurgenţilor, dar şi multe puncte Ii înzestrată cu rachete cu mare
şire a veniturilor asupra chel din toamna anului 1956 a triplei rit de pe urma bombardamente locuite ale ţării, oare se găsesc în re , Agenţia telegrafică bulgară rază de acţiune, precum şi cu o
tuielilor şi o sporire considera tr-un ritm rapid. agresiuni anglo-îranco-israeliene lor anglo-franceze. In oraş au giunea operaţiilor militare. Amintind este autorizată să dezmintă a- vastă reţea de instalaţii cu ra
bilă a alocărilor pentru dezvol împotriva Egiptului, la Port Said fost construite cartiere întregi că la 22 decembrie aviaţia Iui Batista ceastă afirmaţie calomnioasă, dar. Avioanele de vinătoare cu
tarea economiei şi creşterea con Ziarul „Aftenposten" sublinia ă avut loo o mare festivitate de noi case de locuit şi o serie a provocat serioase distrugeri micului născocită de la un capăt la al reacţie de tipul „F-84“, cu care
tinuă a bunăstării poporului. populară. de întreprinderi industriale. Una tul. Este evident că astfel de a- este înzestrată aviaţia militară
ză că în anul 1959 cheltuielile din străzile Port Said-ului poar orăşel Caimanera din provincia Orien firmaţii, dictate de interese turcă, vor fi înlocuite cu avioa
Presa acordă importanţă deo Pentru a sărbători această a- ne de vinătoare de tiip „F-I00“
sebită faptului că proiectul buge pentru probleme social-culturale te, ziarul subliniază că la Havana so şi „F-104“.
tului de stat al Uniunii Sovieti-
vor spori cu 19,2 miliarde ruble sesc necontenit ştiri despre bombarda
în comparaţie cu anul precedent. niversare memorabilă, la Port tă numele oraşului erou St'alin- rea şi mitralierea oraşelor din provin D eclaraţiile a g re siv e
Said a sosit preşedintele R.A.U., grad. ciile răsăritene. a le generalului H o d e s
Ziarul relevă şi creşterea conti Gamal Abdel Nasser, vicepre
şedinţii Abdel Hakim Amer,
nuă a venitului naţional al Uni
unii Sovietice, prevăzut în buget.
, .... , - e tM M » « jB iu iM iiim ir n m r mmmmm i — ¦
CERCETĂRI PISCICOLE AKram Ha'urani, Abdel Latif De Gaulle nu a acceptat invitafia BONN 24 (Agerpres) TASS cane staţionate în Germania oc
Bagdadi, membri ai guvernului anunţă-: - Comandantul şef al cidentală, Franţa şi Italia şi-au
trupelor terestre ale S.U.A. în •consacrat jumătate din timpul
cu ajutorul submarinului central şi ai guvernului regiunii ¦ *¦**»*' I t *>Y , ( ‘ ' Í , I •¦**». if* V'JB- /. u A l > *.*»•• 1 / ’<*«•. Europa, generalul Hodes, a fă de instrucţie în vederea folosirii
egiptene a R.A.U., Anvar Sadat, de a vizita 5 .U .A . cut o declaraţie războinică, pli armei atomice şi armei rachetă.
nă de lăudăroşenie. După cum Ga urmare a acestui fapt, în
MOSCOVA 24 (Agerpres). - TASS rinului „Severianka" fac parte ihtio- secretarul general ai Uniunii NEW YORK 24 '(Agerpres). s :a primit nici un răspuns din transmite agenţia DPA, acest caz de nevoie, jumătate din u-
anunţă: La 23 decembrie 'AleksaJidr logi, specialişti în tehnică pescuitului Naţionale, şi alte persoane ofi După cum anunţă coresponden partea :lui De Gaulle care să general a declarat cu cinism în nităţile americane pot fi trecute
ciale. tul din Washington al agenţiei exprime acceptarea într-o formă raportul său pe anul 1958, dat în stare de luptă în 30 de minu
United Press International, „la oarecare a invitaţiei“. Hagerty publicităţii la 22 decembrie de te. După cum reiese din ştirea
Iskov, ministrul Industriei Peştelui al industrial, Hidrologi, specialişti in do Dimineaţă, în ţaţa monumen 23 decembrie Casa Albă a decla a amintit că la 5 iulie preşedin către statul major din Heidel- agenţiei DPA, Hodes s-a lăudat
U.R.S.S., a organizat la Moscova o rat că De Gaulle nu a acceptat tele Eisenhower a adresat lui berg al trupelor americane, că că la începutul anului acesta co
conferinţă de presă in legătură cu meniul tuminotefmicii şi hidroacusticii tului din Piaţa Victoriei a victi invitaţia preşedintelui Eisenho De Gaulle invitaţia de a vizita „cu excepţia expediţiei în lună mandamentul militar american
apropiata înapoiere din prima cursă în wer 'de a vizita Statele Unite“. S.U.A. Invitaţia a fost reînnoită, sîntem gata pentru orice“. In ă creat în Europa un inel de
Marea Barertţ a submarinului sovie submarine. melor agresiunii anglo-îranco- de secretarul de stat, Dulles. cu
tic „Severianka", reutitat pentru cerce In încheierea conferinţei de presă israeliene a avut loo' 'o paradă Potrivit aceleiaşi agenţii, Ha prilejul recentei sa'Ie vizite la darea sa de seamă Hodes arată baze „mortale“ pentru lansarea
tări îri domeniul economiei piscicole. gerty, secretar al Gasei Albe Paris în timpul sesiunii Consi
ministrul a declami că în anul 1959 militară. pentru problemele presei, a de liului N.A.T.O. că în anul acesta trupele arneri- rachetelor.
Submarinul „Severianka", a comu vor fi întreprinse citeva curse specia- clarat corespondenţilor că „nu
nicat ministru!, este înzestrat cu dispo Uzate de cercetări ştiinţifice în regiuni După paradă a avut loc festi
zitive şi aparate construite de între vitatea începerii construcţiei a 5
noi întreprinderi industriale, la
prielnice pescuitului din mări şi opeane. J care au participat preşedintele
prinderi sovietice. Printre ele figurează
televizorul 'submarin pentru observaţii
'direct de-a lungul traseului; sondele Asemeni celor două linii dife
acustice care funcţionează în sens as rite de dezvoltare politică ce ca
cendent şi descendent! aparatele pen racterizează actuala situaţie in
tru măsurarea 'precisă a temperaturii, ternaţională care, după cum s-a
salinltăţii, iluminării şi conţinutului văzut din primele articole ale
procentual de oxigen dizolvat ui apa „bilanţului" nostru, situează la
de mare. doi poli diametral opuşi lagărul
La bordul submarinului sini mon socialist şi cel capitalist, şi în
tate dispozitive pentru luarea probelor dezvoltarea economică a lumii
de sol şi apă, un aparataj pentru fil există două direcţii principale.
mări şi fotografieri sub apă, corpuri Pe de o parte, înflorirea conti marcat faptul că criza a cuprins manifestări puternice : în prime Constituită pe baze cu totul ţări socialiste. După date preli nomiei sovietice vor cunoaşte
de iluminai cu rază mare şi mică şi nuă, progresul rapid, dezvolta ramurile cheie ale economiei a- le 10 luni au fost înregistrate diferite de economia capitalistă, minare, ţările socialiste vor spo de asemenea, în următorii ani un
alte apărate. rea multilaterală a tuturor ramu mericane : industria oţelului, în S.U.A. 2.975 greve, la care au economia socialistă înregistrea ri în anul acesta volumul pro avînt fără precedent. Şi celelal
Ministrul a comunicai că „Severian rilor economiei ţărilor socia cărbunelui bituminös, producţia participat peste 1.890.000 gre ză cu fiecare an succese tot mai ducţiei industriale de 4,9 ori faţă te ţări socialiste vor păşi pe dru
ka" este destinată în primul rînd re liste, în frunte cu Uniunea So strungurilor, a utilajelor etc. vişti. Numai în luna octombrie strălucite. Ea dispune de aseme de nivelul producţiei pe terito mul avîntului mereu crescînd al
zolvării sarcinilor ce stau în faţa şti vietică, iar pe de altă parte de Deşi nu e cea mai recentă, cifra au avut loc 525 greve care au nea rezerve şi posibilităţi îneît, riul lor în anul 1937. Mari suc economiei lor naţionale, ajun-
inţei piscicole, îndeosebi studierii clinul economic, crizele de pro de mai jos e totuşi semnificati cuprins peste 500.000 oameni ai datorită planificării şi coordonă cese în dezvoltarea sa economi gîndu-se astlel ca în anul 1965
bancurilor de peşte, a comportării peş ducţie, şomajul, mişcarea gre vă. Din decembrie 1956 pînă în muncii. rii ei de către stat, datorită re că a dobîndit marea Chină popu lagărul socialist să producă mai
tilor în diferite condiţii, în special in vistă — fenomene.şi manifes februarie 1958 industria S.U.A. Am ales anume Statele Unite laţiilor de într-ajutorare frăţeas lară. Producţia ei anuală de o- mult de jumătate din întreaga
timpul pescuitului. Vor fi efectuate de tări ce caracterizează, în ultimii şi-a redus producţia cu 12 la pentru exemplificarea fenomene că existente între ţările socialis ţel a ajuns deja la 10.730.000 producţie industrială mondială.
ani tot mai intens, economia ţă sută, ajungînd la nivelul anului lor specifice economiei capitalis te, poate obţine asemenea rezul tone, înregistrîndu-se astfel o Chiar şi din această sumară
asemenea vaste observaţii occano'.ogice. te, deoarece S.U.A. este cel mai tate care par uneori de domeniu! creştere aproape dublă faţă de trecere în revistă a dezvoltării
rilor capitaliste. 1954. Presa americană a fost u-
Din expediţia de pe bordul subma- Să ne referim mai întîi la fe nanimă în a recunoaşte că a- dezvoltat stat capitalist, care dă imposibilului. Un exemplu con anul trecut. Ritmul impetuos de economice a celor două lagăre,
-0 - nomenele caracteristice ce se ceasta a fost cea mai mare re o jumătate din producţia indus cludent ni-1 oferă în acest sens dezvoltare a industriei îi va reiese în mod evident faptul că
manifestă în economia ţărilor ducere înregistrată după război. trială a lumii capitaliste. De a- economia sovietică care, în vi permite R. P. Chineze ca anul în timp ce pentru economia ca
T eR °© ai® fâa capitaliste. E semnificativă în a- Un fapt nou apărut anul acesta ceea, e lesne de înţeles că fe itorii 7 ani va dobîndi victorii viitor să obţină o producţie a- pitalistă sînt specifice fenomene
die's S p a n ia ceastă privinţă declaraţia pe în domeniul crizei şi declinului e nomenele ce caracterizează eco grandioase. Cum e şi normal, nuală de oţel de 18 milioane le de criză, declin, şomaj etc.
care o făcea o revistă franceză acela că, pentru prima dată după nomia S.U.A. se transmit cu u- sarcinile mari de viitor sînt po tone. economia ţărilor socialiste se a-
MADRID 24 (Agerpres). — Auto în primăvara acestui an. Reîe- război, a fost atinsă şi industria şurinţă şi celorlalte state capi sibile numai ca urmare a rezul Succesele mereu mai grandi flă în plin avînt şi înflorire, a-
rităţile franchisfe din Spania recurg rindu-se la situaţia existentă în petroliferă. taliste, criza şi declinul econo tatelor importante obţinute pînă oase pe care le dobîndesc ţările ceasta obţinînd zi de zi succese
tot mai mult la teroare poliţienească Statele Unite, revista „Paris mic despre care am amintit că in prezent. Proporţiile uriaşe ale lagărului socialist în dezvolta grandioase, de importanţă mon
Match" scria la 15 m artie: „In Şomajul, această boală incu se manifestă în Statele Unite dezvoltării producţiei industriale rea lor economică vor face ca dială în întrecerea paşnică ce se
rabilă care însoţeşte capitalis
pentru a înăbuşi nemulţumirea cres- Statele Unite, singurul lucru mul pînă la pieirea sa, a cunos fiind proprii pentru economia tu a ţărilor socialiste se caracteri intr-un viitor apropiat lagărul desfăşoară între capitalism şi
cîndă faţă de regimul lui Franco. Du care ocupă spiritele, acaparează cut o amploare nemaiîntîlnită a- turor ţărilor capitaliste. Dat zează, de exemplu, prin faptul că socialist să înregistreze victoria socialism. Perspectivele de dez-
istorică de importanţă mondială , voltare în viitor indică în mod
pă cum a anunţat corespondentul din temerile, obsedează conver nul acesta în Statele Unite, nu fiind toate cele arătate mai sus, în anul 1958 producţia de oţel de depăşire a celor mai dezvol sigur faptul că peste puţini ani
Madrid al ziarului „Daily Telegraph“, saţiile, răstoarnă calculele po mărul şomerilor atingînd, după e lesne de înţeles pentru oricine a Uniunii Sovietice a atins cif tate ţări capitaliste atît în ce pri socialismul va depăşi capitalis
la 22 decembrie a avut loc la Madrid litice, scade prestigiul gu date oficiale, cifra de peste că toată reclama pe care propa ra de 55 milioane tone, iar ex veşte producţia industrială glo mul în toate ramurile în care,
vernului... este recesiunea" (de 5.500.000. In această cifră nu ganda americană o face în jurul tracţia de petrol a ajuns la a-
procesul a 32 de participanţi la greva clinul economic — n. a.). sînt, desigur, cuprinşi acei mun „prosperităţii" economiei S.U.A., proximativ 113 milioane tone. In bală cît şi producţia pe cap de în prezent, mai deţine superiori
minerilor din Asturia care au cerut Dacă revista franceză se refe citori care, potrivit „legilor" ca a „capitalismului popular" etc., întrecerea paşnică care se des locuitor. O mărturie evidentă în tatea.
nu este decît vorbărie goală, me făşoară între orînduirea spcialis- acest sens o constituie măreţul Anul 1958 a conturat şi mai
sporirea salariilor. rea la primele luni ale anului, pitaliste, sînt nevoiţi să şomeze nită să inducă în eroare opinia tă şi orînduirea capitalistă, Uni plan de 7 ani al Uniunii Sovi mult creşterea luptei de elibera
Djipă cum relatează corespondentul, trebuie să spunem că această o parte din săptămînă, cînd por publică americană. Adevăratul unea Sovietică a depăşit în anul re a popoarelor din colonii şi
„stare" a fost caracteristică şi ţile uzinelor şi fabricilor sînt în tablou înfloritor al unei econo acesta ţări ca Anglia, Germania etice, planul de construire a co ţările dependente, lupta împotri
toţi „acuzaţii“, ou excepţia unuia, au pe mai departe, pînă la stîrşitu! mii în plină dezvoltare, fără cri occidentală, Franţa în ce priveş munismului în prima ţară soci va imperialismului şi a tuturor
fost condamnaţi la închisoare pe ter anului. Griza care a cuprins e- chise din cauza reducerii pro ze, fără şomaj, care nu cunoaşte alistă din lume. Creşterea cu 80
mene y’ăriind între 2 şi 20 de ani. conomia americană încă de prin ducţiei. Din cauza greutăţilor declinul ni-1 oferă economia ţă te nivelul absolut al producţiei la sută a producţiei industriale, manifestărilor sale. Despre toa
!¦ Dîăs a fost condamnat la 20 de anul 1956 a continuat să se dez mereu mai mari care apasă pe ceea ce înseamnă aproape dub
ani închisoare pentru că a declarat că volte în tot cursul anului 1957 rilor lagărului socialist, în frun de fontă, oţel, cărbune, energie larea volumului ei, reprezintă, te acestea într-un număr viitor
şi s-a manifestat evident şi în umerii clasei muncitoare ame electrică, ciment etc. Succese în fără îndoială, un succes grandi
al ziarului nostru.
ricane, mişcarea grevistă a cu
este membru al ţŞîtidului comunist. anul .1958. Şi e important de re- noscut în anul .1958 numeroase te cu .Uniunea"Şo^etică. semnate au obţinut şi celelalte os. Ramurile principale ale eco- CONST. MAGOVEi
I-- '¦ - - — ----------- ___________ 1____
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188 i 189 î 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale h.T. T.R. nr. 230.320 din 6 noiembrie .919. — Tiparul : întreprinderea Foliotai.că „1 MA1“ — Deva.