Page 88 - 1958-12

2 aloj i -r-rin DiwtâUE ' s o w A m m w i Mr. 1250
^ftnfrVMMEMB

După ii ani Să se muncească cu răspundere în w vvirnnr^

Prin satele acjiunea de contractări şi achiziţii Ha e tl m at n&a i i
m ai m & dtm eăm iti
comunei Rîu Alb In raionul Ilia, acţiunea con­ Instructorii U.R.C.C. lila — tuală. Trebuie lichidată practica
tractărilor de cereale şi fioarea- Vaier Balica, Ioan Ordeanu şi greşită de a se munci sectar în
y soarelui pentru anul 1959 a în­ Seraifim Cîndea — care răspund această problemă — unul sau î
ceput la 1 decembrie a. c. Acolo de cooperativele mai sus amin­ doi salariaţi. Se impune atrage­
C e i 11 a n i c a re s-au sc u rs v ite m a ri. A s tă z i în to v ă r ă ş ir e a unde a existat preocupare mai tite, s-au complăcut in lipsurile rea maselor largi de coopera­ Plouă iar... Ce mal decembrieI ral puţin asupra celor aflate în ca- ţ
mare faţă de această acţiune ce persistă şi nu au luat măsu­ tori pentru înfăptuirea acestei Poftim pleacă pe teren pe o aseme- mera nr. 60 de la primul etaj. In o-
d e la proclam area R epu blicii de aici cuprinde 44 de fam ilii, s-au obţinut unele succese. Aşa rile cuvenite pentru lichidarea acţiuni patriotice. nea vreme. Dar parcă poţi sia pe dale, aceeaşi ordine şi atmosferă plă-
de pildă, cooperativa din Hărău lor. Ei nu au ajutat consiliile de
P opu lare R om in e au adus in care au ca p ro p rieta te o b ştea s­ a reuşit ca intr-o perioadă conducere ale cooperativelor Conducerile cooperativelor tre­
scurtă să contracteze 24 tone să-şi îmbunătăţească stilul de buie să dea atenţia cuvenită re­
com u n a R iu A lb, din raionul că 19 v ite m ari, 6 v iţe i şi 43 griu, 24 tone porumb şi să de­ muncă şi să întreprindă acţiuni crutării de achizitori permanenţi ginduri? Serviciul e serviciu. Por- cută Intilnită în fiecare cameră. Pe
păşească planul la floarea-soa- concrete în problema încheierii şi sezonieri, care să fie pregă­
H aţeg, transform ări şi realizări capre. Fondul de bază al înto­ relui. de contracte. nesc... In central comunei îl îniîl. masă se afla o scrumieră, o carte, 3
tiţi şi folosiţi în realizarea de cît
m ari. Ca ş i in alte părţi ale ţă ­ vărăşirii — inclusiv valoarea Rezultatele obţinute aici se Pentru realizarea sarcinilor nesc pe tov. Slăbii, instructorul raio- fHe de hirtie velină şi un creion. De-
datoresc faptului că s-a desfă­ importante ce revin cooperative­ mal multe contractări şi achizi­
rii, locu ito rilo r com unei n oa­ gra jd u lu i — se ridică la sum a şurat o largă muncă politică de lor de consum este necesar ca nal U.T.M. sigur cel care notase ceva pe una din
masă de către salariaţii coopera­ preşedinţii cooperativelor, ajutaţi ţii. Cooperativele aparţinătoare
stre le erau stră in e bucuriile de p e ste 195.000 lei. în to v ă ră ­ tivei, de către consiliile săteşti, de conducerea U.R.C.C. Ilia şi U.R.C.C. Ilia fiind rămase mult în
iar organele de stat au dat un
vieţii. In satele R uşor, V aidei şirea cuprinde şi o suprafaţă ajutor efectiv în realizarea a- instructorii raionali, să conside­ urmă în privinţa contractărilor — Pe teren ? — întreabă el. file nu era plecat prea departe. Mi-ain
cestei sarcini de mare impor­
şi M ăţeşti nu existau şcoli. de p este 15 hectare fineţe. As- tanţă. re acţiunea de contractare a ce­ de cereale pe anul 1959, vor — Da! li răspund. Dumneata? plecai privirea pe cartea mare legată

P rin vin tu l şi plo ile toam nei tă zi, la num ai un an de la con­ Sînt însă conduceri de coope­ realelor o problemă din cele trebui să ia măsuri urgente, — La fel. Nu cumva mergeţi spre in coperte tari. Era un curs de alge.
rative care dau dovadă de co­
şi p rim ăverii, prin zăpada şi stitu ire, m em brii în tovărăşirii moditate şi totală nepăsare faţă mai importante în perioada ac­ care să ducă în cel mai scurt căminul cel nou? Avem acelaşi drum. bră şi analiză matematică. Pe foaia !
de sarcinile ce le sînt încredin­
geru l iernii, copiii ruşorenilor zootehnice au prim it im portan ­ ţate. Multe din acestea aşteaptă timp la realizarea sarcinilor de — Nu, îi răspund, deşi cred... ar velină de alături era notată data, iar ţ
ca munca să se desfăşoare de
trebu iau să m ea rg ă la şcoala te a van su ri în bani. Ei au la sine. Ne întrebăm: cum jus­ plan. fi vremea. mai jos: „Notiţe pentru studiu la
din B ă eşti, cei din V aidei la creat de asem enea ram uri ane­ tifică preşedinţii cooperativelor
C o r o e ş ti, ia r c e i 1d in M ă ţe ş ti xe de îm pletit coşuri şi confec­ din Certej (Emilian Iancu), din — N-aş crede că nu l-aţi vizitat matematici“, „Calculul diferenţial’’, o
la S ilvaşu de Sus, cale de ţionat baloţi de tîrşi, ocupaţii Călan (loan Roman), din Veţel
5— 6 km . L ipsa şcolilor a fă­ (Cornel Barbu) şi din Zam (0 - şi n-aţi scris încă, despre cel mai liniuţă apoi: „de revăzut’. InU în­
limpiu Straja), faptul că nu au în­
cut ca m are parte din locuito­ care le asigu ră venituri însem ­ treprins nici o acţiune concretă nou si modern cămin din Aninoasa. torc privirea întrebătoare spre tov.
în problema contractărilor de ce­
rii celor 7 sa te a le com unei Riu nate. C oroeşten ii s-au g în d it să reale şi floarea-soarelui, deşi au Doar s-a dat în folosinţă de aproape Dădulescu care ne însoţea din partea
sarcini concrete în acest sens.
A lb să răm în ă în trecut ne­ folosească apele riului ce trece Adevărul este că activita­ două săptămîni. serviciului administrativ al blocului.
ştiu to ri de carte. C ăm inele cul­ tea lor s-a rezumat doar
la defalcarea planurilor pe sate Ce să-i răspund? Mi-e ruşine, dar — E un vagonetar — îmi spuse
pe la m arg in ea satu lu i, pentru a şi cu aceasta cred că au făcut
turale, casele de citit şi biblio­ totul. Ei nu întreprind nici o ac­ n-am încotro. acesta. Constantin Florea din secto-
tecile lipseau şi ele. C eea ce con stru i o m icrocen trală elec­ ţiune de masă, nu se străduiesc
să mobilizeze salariaţii coopera­ — N-am scris nimic. Nu l-am vi- ral V, care urmează o facultate fără
tivei, gestionarii şi consiliile să­
nu lip sea din nici un sa t erau trică. P rin m uncă volu n tară şi teşti în această acţiune. Zlfat încă. Vă pot însoţi acum? frecvenţă.

doar circium ile. con tribu ţie in m uncă m icrocen- Colectivişti fruntaşi — Răspunsul instructorului a fost a. Mi-a plăcui. Un vagonetar care ur-

...Au trecu t 11 a n i d e la p ro ­ tra la a fo st con stru ită. P rim ele firmativ. Am pornit împreună spre mează o facultate! Cînd s-au mai

clam area R epublipii P opulare becuri deja lu m in ează satul. cămin. Ne însoţea şi tînărul miner pomenit asemenea lucruri?

R om ine. Isto riceşte a cea stă p e­ Ş i la V a id ei, în în to vă ră şirea Ştefan Popa, membru în comitetul Am vizitat apoi camerele amena- 1

rioadă e scurtă, dar realizările zooteh n ică s-au Înscris 20 de U.T.M. pe mină. jate pentra tinerii ingineri. Aici m-a i

în făptu ite sin t m ari. Locuitorii fam ilii care au ca proprietate In faţa clădirii impunătoare a că- atras eleganţa mobilierului (recamie- \

satu lu i V aidei şi-au construit o b ştea scă 19 v ite m ari, 10 ca­ mirmlui „7 Noiembrie“ ne-am oprit, re, dulapuri, covoare ele.). N-am ui- î

in an ii 1948— 1949 o şcoală, pre, aproape 10 ha. fin eţe şi Am intrat înir-o sală spaţioasă, ca tat să trec nici prin camerele unde

cei din M ă ţe şti o şco a lă ş i un 1,87 ha. teren arabil. preşuri groase de iută. Am urcai apoi tinerii noului cămin îşi petrec plă-

căm in cultural. L ocuitorii satu ­ Anul 1958 a m arcat şi-n via ­ la ultimul etaj — etajul III. Doi tineri cut timpul liber — m club elegant

lui R u şor şi-au con stru it şi ei ţa satu lu i R uşor un even im en t tocmai părăseau una din camere, cu bibliotecă, şah, sală de tenis de

un căm in cultural şi o şcoală însem nat. In acest an a luat Erau mecanicii Constantin Şerbănescu masă, ambele camere prevăzute cu

elem entară. A cest din urm ă e- fiinţă aci o întovărăşire agri­ şi Vasile Gheorghe. Lucrează în ace- balcoane spre stradă. La parter june.

d ificiu v a fi in a u g u ra t în cin­ colă. A stă zi în 5 sa te a le co­ In anii regimului de democraţie populară au fost construite laşi schimb, la acelaşi sector, au a- ţionează, pentru întreţinerea căminu-
în regiunea noastră peste 60 de cămine culturale. Mare parte
stea zile i de 30 D ecem brie. In m unei există în tovărăşiri agri­ din acestea sînt artistic executate, constituind o adevărată mîn- ceeaşi calificare, iar acum stau în lui, spălătoria, uscătoria, călcătoria şi
drie pentru satele regiunii.
toam na anului 1951 locuitorii cole, iar în două, în to vă ră şiri aceeaşi cameră şi-s cit se poate de un atelier de lenjerie. Sînt informată ^
IN CLIŞEU : căminul cultural din satul Cut, raionul Sebeş.
din B ă eşti au term in at con­ de creşterea anim alelor. Înto­ mulţumiţi. In camera vecină, Canstan- că blocul e deservit de un intendent, .

stru cţia căm inului cultural. El vă răşirile se d ezvo ltă pe zi ce Un Irimia doarme. Aflăm că-i în 3 fochişii, 3 paznici, 7 femei de ser- *

cuprinde o sa lă festivă încăpă­ trece prin înscrierea de noi şi candidsfi de parflid DIN REALIZĂRILE schimbul de noapte. Nu-l deranjăm, viciu, două spălătorese, o călcătoreasă. $

toare, cu scenă fixă, bibliotecă noi fam ilii şi creşterea avu tu ­ Pentru organizaţia de bază de Ia E mecanic de locomotivă. Cine ştie o croitoreasă, pentru ca tinerii să ?
G.A.C. Obreja, problema primirii de
şi s a lă d e şedin ţe, m a g a zii şi lui obştesc. In V aidei, cu îm ­ noi membri şi candidaţi de partid a CiitliclaliI r®l®iaf cile „pline“ n-a adus la puf şi în se bucure de cel mai plăcut confort.
constituit şi constituie o preocupare de acea noapte. In 'camera 17 nu ne pri- Părăsesc blocul cel nou, in care *
sa lă d e stin a tă rep etiţiilo r ş. a. pru m u t d e sta t, în to v ă ră şită vor seamă. Acest lucru este dovedit de
altfel de succesele înregistrate pe a-
Jn scite le c o m u n e i n o a s tr e s în t c u m p ă ra 100 c a p re ş i 50 oi, şi ceastă linie. Petroşani meşte nimeni. Ne atrage atenţia îrisă am făcut prima vizită. Tov. Slăbii,

acum 7 şcoli şi 5 căm ine cu l­ vo r construi în acelaşi tim p a- Numai în acest an organizaţia de Comitetul raional A.R.L.U.S. diferitelor lucrări c a : „Mama“ acel interior plăcui: parchetul lucios, instructorul raional U.T.M., îmi cere
bază de aici a primit un număr de 8
tu rale, biblioteci şi filia le ale d â p o stu rile necesare acestora. candidaţi de partid din rîndul celor Petroşani desfăşoarg, o ..rodqiQă. ,d eM . Gorki, „Aşa s-a călit oie- ferestrele luminoase, cu draperii, ca. părerea. Eu îmi exprim satisfacţia
mai buni colectivişti, fruntaşi în mun­
cooperativelor de consum . P e o suprafaţă de 4 ha. fineţe se ca gospodăriei şi în activitatea ob­ activitate. 1 ,..Vv.;, $ ,,Rlul“.-de, N ..A. Ostrovski şi alte- loriferele care radiau o căldură .plă- pentru tot ce-am văzut,
ştească. Printre cei primiţi recent se
Încă din 1952, în patru din vor p la n ta pruni şi m eri, trans- numără colectiviştii Simion Salcău, Astfel, îri cursul acestui an a le. cută, paturile cu lenjeria curată, mo. — Un singur lucru mă supără —
Laurenţiu Ganga şi alţii.
sa tele com unei — în B ăeşti, form înd a stfel fîn aţu l intr-o organizat un număr de 30 de De asemenea, printr-o strînsâ biiierul nou, vopsit, covoarele... In am adăugat. Am neglijat ceva. Came-
Meritul organizaţiei de bază constă conferinţe cu caracter politico-
R iu A lb, O haba de sub piatră livadă, iar pe alte 3 ha. se va şi în aceea că ea se ocupă cu grijă educativ şi tehnico-ştiinţifio, prin colaborare cu organizaţiile de camera 11 îl găsim pe Constantin ra tovarăşului Popa.
şi de primirea în partid a celor mal care au fost arătate succesele masă şi cu Şcoala medie mixtă
şi M ă ţeşti — m ai m ulţi ţărani face o grădin ă de legum e şi buni întovărăşiţi din sat. Aceasta, pen­ obţinute de oamenii sovietici în nr. 1 Petroşani s-au organizai Bisorca aplecat deasupra noptierei. Tînărul miner care ne-d însoţit
tru faptul că organizaţia din gospodă­ construirea socialismului şi apă­ concursuri „Drumeţii veseli” pe
m uncitori şi-au unit păm întu- za rza va t, folosindu-se din plin rie cuprinde şi comuniştii din înto­ rarea păcii. tem e: ca „O călătorie în R.S.S. Punea cerneală în stilou. Scuzîndu-se peste tot, se opreşte, mă priveşte
vărăşirea agricolă unde, ca urmare a Letonia”, „Să cunoaştem munţii
rile în în to vă ră şiri agricole. p o sib ilită ţile d e irigare ce le faptului că numărul acestora este mic, De un mare succes s-au bu­ şi bogăţiile din regiunea Hune­ că are ceva de scris, se îndreptă zîmbtnd. şi-mi răspunde:
nu a putut îi constituită o organizaţie curat conferinţele: „împlinirea doara”.
L ucrind pâm în tu l cu tractorul oferă terenul. de bază separată. a 10 ani de la încheierea Trata­ spre două uşi fixate in perete. Era — Ne era In drum, lingă camera
tului de prietenie colaborare şi Comitetul raional A.R.L.U.S.,
şi după regu li agrotehnice, re­ In tovărâşiţii din V aidei şi cei Din rîndul întovărăşiţilor a fost pri­ asistenţă mutuală cu Uniunea în colaborare cu cinematograful o boxă pentru păstrarea diferitelor lu- 11, eu am şi deschis uşa, dar... poate
mit cu puţin timp în urmă în rîndurlle „Alexandru Sahia” şi cinemato­
co ltele în to vă ră şiţilo r au fost din Rîu Alb şi-au jrrocurat o candidaţilor de parlid, tînărul Vasile Sovietică'1, „A 88-a aniversare a graful „7 Noiembrie“ din Petro­ oruri (geamantane, încălţăminte), A- aţi dorit invitaţie 'specială.
Lupea, unul dintre fruntaşii întovără­ naşterii lui V. I. Lenin“, „Folo­ şani a mai organizat un număr
cu fiecare an to t m ai m ari. An p a rte din m aterialu l n ecesar e- sirea energiei atomice în scopuri de 34 simpozioane şi deschideri semenea boxe aa toate camerele şi Rldem ca toţii. Eu însă tot regre- *
şirii. paşnice“, „Lansarea celor trei festive a diferite filme sovietice,
d e an în to vă ră şirile au crescut lectrificării sa telo r lor. sateliţi artificiali ai pămîntului“, nu numai atît: fiecare cameră are tam. Aş fi dorit mult să văd ce ţ
„Zborul interplanetar“ şi altele. prin care s-a scos în relief ca­
prin înscrierea d e noi m em bri. T oate aceste năzu in ţe vor de­ un mic vestibul cu spălător a cărui cărţi aflam pe noptiera din camera *f
instalaţie, din materiale plastice, îi acelui iînăi miner, despre care auzi- j
A n u l trecu t, în C o ro eşti, ş i în ven i în cu rînd fapte, în tru cît

acest an in V aidei au luat fi­ stă p în i p e m unca şi a vu tu l lor

in ţă în tovărăşiri pentru creşte­ dă un aspect' elegant. Multe camere sem că citeşte mult şi care tocmai în -

rea anim alelor. sîn t a zi c e i. m ulţi, oam enii am vizitat în acea dimineaţă/ noul după-amtaza acelei zile a participat

D eşi n-a trecut nici un an m uncii. Tot în acest an a fost organi­ racterul educativ şi realizările bloc al tinerilor mineri şi tehnicieni la concursul pentra obţinerea tnsig-
de la inaugurarea în tovărăşirii, IGNAT RADONI zat un număr însemnat de acţi­ cinematografiei sovietice.
in to vă râ şiţii din C oroeşti şi-au are 160 de locuri. Nu mă pol opri nei „Prieten al cărţii“,
construit un g ra jd pentru 50 secretar al Comitetului comunal
P.M.R. - Rîu Alb uni cultural-educative ca : seri R. BALŞAN asupra fiecăruia. Vreau lotuşi să stă- LICIU LUCIA

literare, recenzii şi prezentări ale corespondent

Literatura — factor de seamă popor: ;,Patria e norodul, nu tagma din lume", pentru noi, limba romîna se poate cultiva cu sudees sentimentul Să cunoaşfem vîafa
jefuitorilor“. trebuie să fie un prilej de mindrie pa­ de mindrie naţională faţă de trecutul scriitorilor noştri
in e i n n patriotică a elevilor triotică, să fie cea mai „dulce limbă“ poporului nostru, presărat cu atîtea fi­
Astăzi, poetul Mihai Beniuc, defineşte din cîte se rostesc pe pămînt — cum guri măreţe de luptători pentru liber­ Un material deosebit de bogat şi a-
Atultiple şi deosebit de importante sînt tîrziu de I. L. Caragiale în schiţa sa ei, întregul conţinut ai acestui euvînt patria spunînd că e : o califică marele maestru M. Sadoveanu. tate şi dreptate —de la Decebal la decvat acţiunii de educare, consolidare
sarcinile şcolii în orîndtiirea noastră „Răsplata jertfei patriotice“, in numele ne e sugerat de următorul pasaj: „Ori- Să explicăm şi să arătăm, cu răbdare, Mircea cel Bătrîn, la Ştefan cel Mare, şi intensificare a sentimentelor patri­
socialistă. aceluiaşi pseudo-patriotism, adică al cît de mare ar fi patria, omul îşi amin­ „...Dunărea albastră, elevilor că limba romînă e limba în ca­ la Mihai Viteazu, la ostaşii din 1877 otice la elevi îl constituie materialul de
intereselor proprii, au vărsat liberalii teşte de locul unde s-a născut, de cîn- E Bărăganul, Munţii Apuseni, re s-a topit strădania generaţilor de vor­ sau la cei din al doilea război mon­ istorie literară ce se predă în clasele
Intre sarcinile şcolare prin care se şi conservatorii lacrimi parlamentare lecul rus pe care i l-a cîntat mama şi E lupta de milenii, lupta noastră, bitori de pe meleagurile noastre ,e limba dial, căzuţi în lupta pentru zdrobirea cursului mediu. Deosebit de semnifica­
urmăreşte realizarea acestui deziderat în anul 1907 şi au dispus omorîrea a bunica, de casa în care au îmbătrînit Romîni şi neromîni, dar pămînteni“... celor mulţi ce şi-au purtat tuţmc'e din definitivă a fascismului. tivă şl importantă în acest sens este
este şi aceea a educării patifotlce a ti­ peste 11.000 de ţărani. Şi „patriotis­ părinţii, de banca de lingă pragul ca­ Sentimentul patriotic, adică dragos­ Carpaţi ta Dunăre şi au creat „Mio­ însăşi studierea vieţii unora dintre scri­
neretului din şcoli, a cultivării unui mul" acestor panglicari a fost înfierat, sei părinteşti pe care a stat de atîtea tea de patrie şi ura faţă de duşmanii riţa“, e limba primelor cazanii, a iscu­ Opere cu un înalt conţinut patriotic itorii noştri, a căror existenţă a fost
sănătos şi temeinic sentiment de dra­ satirizat şi condamnat de un lung şir o ri; el îşi aminteşte de curtea şcolii, ei, nu e un sentiment înnăscut, el tre­ siţilor cronicari, a poeţilor Văcăreşti, sînt lucrările închinate mişcării mun­ o continuă luptă şi jertfă pentru cauza
goste faţă de ţara şi poporul nostru, de scriitori c a : Ai. Vlahuţă, I. L. Cara- de copiii zgomotoşi din jurul său, de buie format, infiltrat şi cultivat în a lui Bălcescu, Creangă sau Emines^u, citoreşti din tara noastră, aşa cum a- poporului, pentru progresul sodal-po-
faţă de tradiţiile de luptă pentru li­ giale, G. Coşbuc, N. D. Cocea, T. Ar- chipul liniştit al învăţătoarei, de banca sufletele elevilor încă din prima clasă e limba în care Beniuc şi ceilalţi poeţi vem nuvelele lui Al. Sahia: „Uzina litic şi cultural al ţării. Exemplu con­
bertate ale poporului şi faţă de mă­ ghezi, L. Rebreanu, Z. Slancu, P. Du- cunoscută, de tabla, clasa, cunoştinţe­ şi pînă în ultimii ani de şcoală. contemporani cîntă minunile zileior vie", sau „Revoltă în port“, poezia cludent în acest sens avem în viaţa
reţele realizări obţinute sub conducerea mitriu şi alţii. Aceşti scriitori s-au do­ le dobîndite în şcoală, de aicea pe care noastre, e limba noastră a tuturora, „Slavă eroilor Doftanei" de Maria Ba- marelui cărturar şi revoluţionar N. Băl­
Partidului Muncitoresc Romîn. vedit cu adevărat patrioţi luînd apă­ se plimba, de fata iubită“. Mijioase de edwcafie limba unui popor ce şi-a cîştigat liber­ ^îuş sau ciclul de poeme „in frunte cescu, a cărei expuneree amănunţită şi
rarea ţării şi a poporului ce lupta pen­ tatea alungind pe burghezi şi moşieri, comuniştii" de Mihai Beniuc. in citi­ patetică e în stare să cucerească inte­
Cuvîntul „patriot" a fost întrebuinţat tru drepturile sale legitime. Cu un veac şi ceva înainte, scriito­ p afrio iic ă care vorbeau romîneşte numai „avec rea, analizarea sau învăţarea acestor gral sufletele elevilor, prin dăruirea în­
pentru prima dată spre finele secolu­ rul romîn Alecu Russo definea — în ies domestiques“... (cu servitorii). opere, învăţătorii şi profesorii trebuie tregului său potenţial fizic şi moral,
lui al XVJII-lea, cu prilejul revoluţiei Adevăratul patriotism este acela do­ poemul său în proză „Cîntarea Romîni- Acţiunea de educaţie patriotică în­ să pună toată căldura lor sufletească precum şi prin finalul său zguduitor
burgheze din Franţa — 1789-1793. A- vedit de poporul nostru în numeroase­ ei“ — patria în termeni uluitor de a- cepe din primele clase elementare, cînd Să cultivăm elevilor dragostea pen­ pentru a angaja integral afectivitatea de tragic, în desfăşurarea căruia n-a
cest atribut fusese acordat apărătorilor le sale lupte pentru libertate, începînd semănători: „Patria, spunea el, e adu- învăţătorul trebuie să cultive copiilor tru limba romînă în care, dacă n-au şcolarilor, a-i determina să urască lu­ uitat să-şi iubească ţara, în legătură
revoluţiei şi ai republicii pentru a-i de­ cu Posada sau Rovine şi continiiînd cerea-aminte de zilele copilăriei... coli­ dragostea faţă de şcoală, de sat, de scris Shakespeare, Voitaire, Goethe sau mea exploatatorilor, să iubească şi să cu care mărturisise: „...cel din urmă al
osebi de monarhişti, care, îndată ce cu Războieni, Vaslui, Călugăreni, cu ba părintească cu copacul cel oraş, de instituţiile apropiate, de ase- Puşkin, a scris marele poet Eminescu, admire figurile de luptători încercaţi meu cuvînt va fi încă un imn ţie, ţara
au rămas fără tron şi înalte demnităţi, războiul din 1877, cu răscoalele din mare din pragul uşii, dragostea ma­ zămintele sociale cunoscute, de gos­ creatorul poemului revoluţionar „Împă­ ai clasei muncitoare şi îndeosebi pen­ mea mult dragă !“
au părăsit patria pe care n-au iubit-o 1885-1888, 1907 şi cu eroicele lupte mei, plăzmuirile inimei noastre... locul podăriile agricole colective şi de stat, rat şi proletar“ şi al poemului „Lucea­ tru a-i însufleţi şi determina să păs­
decjt în măsura în care ca le era do­ ale clasei muncitoare din 1929 sau unde am iubit şi am fost iubiţi, dinele de uzine şi fabrici, de conducătorii sta­ fărul", cheie de boită a constelaţiei li­ treze şi să dezvolte tradiţia luptei pen­ Nu poate fi lecţie de educaţie pa­
meniul de exploatare şi le oferea po­ 1933, cît şi luptele eroice duse împo­ care se giuca cu noi, sunetul clopotu­ tului şi ai partidului. De ia cercul res- terare romîneştl. tru mai bine, pentru progresul necon­ triotică mai nimerită decit expunerea
sibilitatea unei vieţi de trîadăvie, de triva cotropitorilor fascişti. lui bisericei... zbieratul turmelor cînd trîns ai localităţii natale se va trece tenit al societăţii noastre socialiste. emotivă a vieţii pline de dramatism a
lux, desfătare şi desfrîu. se întorceau în amurgul sării de la apoi treptat la obiective din raion, re­ Cultivarea dragostei pentru limba ro­ acestui neîntrecut patriot ce a renun­
Ţinînd seama de faptul că obiectivul păşune... fumul vetrei ce ne-a încălzit giune şi apoi din întreaga ţară. mînă se face prin citiri expresive, re­ Operele în care e zugrăvită viaţa ţat voluntar la liniştea, îndestularea şi
Noţiunea de patriotism are deci şi principal al educaţiei patriotice îl con­ în leagăn, înăljindu-se în aer... barza citări nuanţate, povestiri însufleţite nouă din ţara noastră, succesele popo­ comoditatea ce i-o putea oferi poziţia
un sens de clasă. Intr-o anu­ stituie cultivarea dragostei faţă de pa­ de pe streşină ce caută duios pe cîm- Un nepreţuit mijloc de educare pa­ prin învăţări de poezii, de dialoguri, de rului noslru şi hotărîrea iui de a apăra sa socială, pentru a lupta clipă de cli­
mită semnificaţie era rostit cuvîntul trie, se cuvine a cunoaşte mai îndea­ pie... şi aerul, care nicăerea nu este triotică îl constituie predarea lim­ texte alese din marii stilişti c a : Băl­ libertatea, pacea şi bunăstarea, cum pă pentru libertatea socială şi naţiona­
„patrie" şi „patriotism" de moşierimea proape sensul real şi complex ai a- mai dulce!...“ bii materne, a limbii romine. cescu, Odobescu, Eminescu, Caragiale, sînt: „Stema ţării“ sau „Furtuni de
şi marea burghezie romînă în anul cestui cuvînt atît de mult şi felurit In lecţiile de predare a limbii Creangă, Coşbuc, Sadoveanu, Arghezi primăvară“ de M. Beniuc, „Minerii din lă a poporului nostru pe care 1-a iubit
întrebuinţat. „Cel mai de seamă bărbat al roinî- romine învăţătorul şi profesorul trebuie şi alţii. Maramureş“ sau „Lazăr de la Rusca" atît de mult.
186b, cînd, în numele aşa-ziselor in­ nilar“ din primele decenii ale secolu­ să strecoare in sufletele copiilor dra­ de Dan Deşliu, „Partidului“ sau „Sil­
in tratatul de pedagogie tradus din lui a! XiX-iea, cum îl numea Nicoiae' gostea pentru frumuseţile limbii, pentru Bucăţile de citire sau poeziile cu vester Andrei salvează abatajul“ de Şi, exemplele sînt multe, începînd
terese patriotice, au obligat pe domni­ limba rusă şi s,cris sub redacţia profe­ Filimon pe Tudor Viadimirescu, spuse­ muzicalitatea ei, pentru inepuizabilele subiecte patriotice cum sîn t: Sergentul, A, Toma, „Mitrea Cocor" de M. Sado­ de la Gr. Ureche care a purces la
sorului I. A. Cairov, deşi nu întiinim se laconic în proclamaţiile sale către sale posibilităţi de exprimare, pentru Peneş Curcanul, Dumbrava Roşie, Paşa veanu etc,, trebuie să însufleţească, prin
torul democrat Al. I. Cuza să abdice. o definiţie precisă şi lapidară a patri­ profunzimea, subtilitatea şi pitorescul Hassan şi altele oferă învăţătorilor şi predarea lor, pe şcolari şi să le să­ scrierea Letopiseţului... din aceeaşi
ei. profesorilor materialul cel mai propriu dească în suflet dragostea şi devota­
„Patriotismul“, adică falsul patriotism, educaţiei patriotice. Legînd subiectele profundă dragoste de ţa ră : ca să
Aşa cum în pedagogia profesorului unor asemenea opere de istoria patriei, mentul pentru patria noastră socialistă.
a fost magistral ironizat puţin mai sovietic I. A. Cairov se subliniază cu afle -„?ap şi începătură moşilor"; sau
justificată mindrie că „Limba rusă este
limba cea mai bogată şi mai pitorejscă de la I. Neculce, acela care a stat 9