Page 89 - 1958-12

m . f25o
R ă s p u n z în d c h e m ă rii p le n a re i C . C . a l F . M. R.
l i a i S i lutai wp da mai malt cărbune
imanul viitor
P entru anul 1959 se prevede
o creştere a producţiei siderur­
g ice cu 23 la su tă fa ţă de anul
1958. In acest scop, este nevoie
ele m a i m u lt că rb u n e ş i m a i a-
Ies de cărbune cocsificabil. P en­
tru a cu n oaşte felul, in cape ex­
p lo a tă rile m in iere din V alea Jiu“
lui vor îndeplini această sarcină,
un redactor al ziarului nostru a
avu t o convorbire cu tov. Petru
R om an, director tehnic al C om ­
bin a tu lu i carbonifer „V a lea Jiu­
lu i“.
ÎNTREBARE : Ce măsuri a
îuat conducerea Combinatului
carbonifer „Valea Jiului" pentru
îndeplinirea pianului anual pe
anul 1958 ?
R ĂSPUNS: Prin aplicarea
sistemului îmbunătăţit de sala­
rizare şi normare a muncii s-au
creat condiţii pentru asigurarea
minelor cu cadre stabile şi cu
o calificare din ce în ce mai
înaltă. In anul 1958 s-a făcut
simţit din plin, la majoritatea
minelor, efectul acestei măsuri,
lichidîndu-se fluctuaţia mare
care a existat în trecut.
încă din anul 1957, şi în con­
tinuare în cursul anului 1958,
prin realizarea programului de
deschideri şi pregătiri, s-a asi­
gurat capacitatea de producţie
necesară pentru realizarea şi de­
păşirea sarcinilor de plan prin
; crearea liniei de front de aba­
taj corespunzătoare. Pentru asi­
gurarea capacităţii de transport,
s-au pus în funcţiune noi ma­
şini de extracţie de capacitate
mărită ia Aninoasa, Petrila,
Vulcan şi Lupeni. S-a urmărit
cu mai multă grijă dotarea mi­
nelor cu utilajul necesar şi ma­
terialele cerute de procesul de
producţie. De asemenea, s-au
luat măsuri pentru asigurarea
unor condiţii mai bune de mun­
că prin îmbunătăţirea aerajului
minelor.
Colectivele minelor au -fost
îndrumate să aibă o preocupare
mult mai intensă pentru aspec­
tul economic al activităţii de
producţie, ceea ce s-a reflectat
în rezultatele bune pe care le-au
obţinut minele UriGani, lionea şi
Petrila în direcţia scăderii pre­
ţului de cost şi creşterii produc­
tivităţii muncii. Toate măsurile de extindere a mecanizării.
luate nu ar fi dus la rezultate­ Vom crea premisele necesare urmărim cu aceeaşi perseveren­ lor, că producţia de fontă va sînt exagerate, că stă in putin­ vederea asigurării unei dozări
le pe care le-am obţinut, fără
munca entuziastă a brigăzilor
'de mineri, mobilizate de organi­
zaţiile de partid, sindicale şi
U..T.M., fără exemplul personal păşi productivitatea de o tonă pe Avem convingerea că 'sarcini­ lor de utilizare a agregatelor, tehnologiei de evacuare a fontei. rării unei siderite prăjite de cea
al comuniştilor, care s-au aflat pOSt.
în primele rînduri ale luptei pen­
tru realizarea şi depăşirea sar­
cinilor trasate de partid şi gu-
.vern.
ani de zile dincolo de hotarele ţării şi
a aşteptat cu înfrigurare încuviinţarea
repatrierii în Moldova lui dragă — şi pînă Oltul Iui Coşbuc sau Geo Bogza, faţă
la Gh. Lazăr, întemeietorul învăţămîntu-
lui superior în limba romînă în capi­
tala de pe malurile Dîmboviţei, la E-
tninescu, luptător vajnic împotriva
„patrioţilor“ în fiinţa cărora „spumega
desfrîul în mişcări şi în cuvinte", pînă
la Al. Sahla, răpus în tinereţe de a-
ceiaşi stăpîni hrăpăreţi ai poporului
şi ai ţării, din, partea cărora au avut
de suferit toţi scriitorii legaţi de popor
şi interesele lui, printre care se numără al poporului nostru, atît de greu încer­ de inspiraţie artistică şi de întemeiată şi atît de categoric avertizaţi de G. Studiul istoriei literare de la primele sa­
şi contemporanii: M. Sadoveanu şi M. cat în lupta pentru păstrarea persona­ mîndrie patriotică.
Beniuc.
Viaţa tuturor acestor scriitori şi poeţi cîştigarea independenţei şi libertăţii de
oferă tot atîtea pilde vii şi grăitoare de
înalt patriotism, de dragoste de ţară
şi popor, de ură şi luptă împotriva
răului dinafara şi dinăuntrul ţării.
Bogăţiile şi frismusefiîe
patriei, elemente noi d e
consolidare a iubirii
de fără
Analizînd opera scriitorilor stu­
diaţi monografic sau pe epoci, profe­ Ilustrativ şi mişcător exemplu ni-1 o- rit aceeaşi strălucitoare figură a voie­ Mîndria patriotică socialistă de popor de forţe în munca şi lupta pentru bi­ ber. Golful roşu, care există la Dacă cineva va întreba un tî-
sorul de literatură romînă are un mi­ feră apoi Coşbuc în „Moartea lui Gelu“, vodului „ghiaur" oare, Ia Călugăreni, liber şi stăpîn în ţara sa şi hotărîrea nele obştesc.
nunat prilej de a desfăşura în faţa e- prin care „Trei snliţi făcufu-şi-au strun­ în toţi beii „a băgat o groază nebună" neclintită de a-şi păstra libertatea şi de
levilor multiple şi măreţe tablouri din gă", „Picrdui-o şt oaste şi ţară“, dar (G. Coşbuc — Paşa Hassan). Răzvrătitul a-şi spori necontenit bunăstarea, o teleagă şi să trăiască patriotismul so­ petrece în mod plăcut timpul lor me a vizionat în colectiv, va da
frumuseţile şi bogăţiile patriei, nou e-
(ement de consolidare a iubirii de ţară.
Ei poate şi trebuie să cimenteze în su­
fletele şcolarilor dragostea faţă de Mun­
ţii Neamţului atît de sugestiv descrişi
de Calistrat Hogaş, faţă de Valea Şi­ Pe tineri sub steaguri".
retului, de Lunca şi Delta Dunării, de Voievozii patrioţi ai principatelor Pentru ţara romînească,
Valea Frumoasei sau locurile colindate
de Vitoria Lipan — din opera lui
M. Sadoveanu, faţă de Ozana cea fru­
moasă şi Humuleşfii lui Creangă, faţă
de cîmpia Bărăganului evocaiă de A-
lexandru Odobescu, faţă de Ardealul pînd cu Basarabii, cu Mircea, măreţ sit ecou artistic în bogata poezie a răii de oriundevâ
Convorbire cu tov.
PETRU ROMAN
director tehnic al Combinatului
carbonifer „Valea Jiului"
In activitatea sa, conducerea
combinatului a fost în permanen­
ţă îndrumată de către comitetul
raional de partid.
ÎNTREBARE : Care sînt sar­
cinile de plan ale combinatului
pentru anul 1959 ?
RĂSPUNS : Din cifrele de
plan pe anul 1959 se desprind
sarcini importante, mai ales in
ceea ce priveşte creşterea sim­
ţitoare a productivităţii muncii
şi reducerea cheltuielilor de pro­
ducţie.
Planul producţiei brute pe a-
nul 1959 prevede o creştere faţă
'de planul pe 1958 cu 7 la sută.
Producţia de cărbune spălat
special pentru cocs va creşte cu
6,5 la sută.
La productivitatea muncii se
prevede o creştere de 7,5 la sută
faţă de anul 1958, iar la preţul
de cost se preconizează o redu­
cere faţă de realizările din anul
1958, de peste 8 lei pe tona de
cărbune brut.
ÎNTREBARE : Ce măsuri aţi
luat şi mai preconizaţi încă să
luaţi pentru realizarea planului
anual pe 1959 la toţi indicii ?
RĂSPUNS : Toate minele au
asigurată capacitatea de prodtiG-
ţie pentru realizarea şi depăşi­
rea sarcinilor de plan. In cursul
anului viitor vom da atenţie lu­
crărilor de deschidere şi pregă­
tire la minele Lupeni şi Uricani,
pentru a crea posibilitatea creş­
terii în continuare a producţiei
în dinamica prevăzută.
Va continua acţiunea de redu­
cere a personalului neproductiv.
În urma măsurilor tehnico-or-
gănizatorice ce se vor lua, prin
îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă, va creşte randamentul
în abataje. In special ne îndrep­
tăm atenţia spre reducerea per­
sonalului de regie în subteran.
Adaug la acestea, preocuparea
pentru creşterea calificării mun­
citorilor şi continuarea acţiunii
realizării’ şi depăşirii sarcinilor
la productivitate. In cursul anu­
lui 1959, minele Petrila, Aninoa­
sa şi Uricani vor realiza şi de­
Pe lîngă măsurile menite să
ducă la creşterea productivităţii
muncii, în vederea reducerii pre-
ţului de cost, se prevede extin-
atît de admirat de N. Băicescă! pentru
frumuseţile şi bogăţiile Iui, faţă de
de uzinele, hidrocentralele sau termo­
centralele cîntate de poeţii de azi.
Trecutul istoric de luptă,
o inepuizabilă temă
patriotică
Literatura noastră ne oferă apoi un
inepuizabil şir de opere cu tematică
patriotică, inspirate din trecutul istoric „Apus de soare“* de Sadoveanu în
lităţii sale fizice şi morale şi pentru
azi — opere a căror studiere e menită
să cultive direct şi să consolideze mult
mai temeinic sentimentele patriotice ale
şcolarilor.
Şirul acestora îl putem începe cu
poezia. „Decebal către popor“ în care
năsăudeanui Coşbuc, „Suflet în sufle­
tul neamului său“, a evocat măreţia
patriotică a sufletului dac, stăpînit de
cultul eroismului şi străin oricărei ten­
dinţe de şovăire, laşitate ori trădare.
gîndeşte cu ultim efort ia vremea:
„Cînd munţii vor fierbe, vor geme
Cu hohote mamele-n praguri,
Vor trece bărbaţi în şiraguri
Cînd bucium suna-va să chem
noaslre — de care copiii noştri trebuie
să fie mindri — s-au ridicat cu hotă-
rîre, şi, în fruntea poporului, au dus
lupta grea şi îndelungată ca să-şi apere
„Sărăcia şi nevoile şi neamul...“, înce-
derea armării metalice în gale­
rii, înlocuirea unor utilaje cu o
uzură morală înaintată, o mai
bună gospodărire a materialelor
şi energiei şi o îmbunătăţire a
calităţii cărbunelui brut. De
exemplu, se prevede armarea
metalică la peste 8 km. de gale­
rii, introducerea susţinerii me­
talice la minimum 7 abataje
frontale, precum şi armarea cu
inele de bolţari la cca. 5 km. ga­
lerii.
ÎNTREBARE : Ce sarcini re­
vin colectivelor minelor Văii Ji­
ului în lumina expunerii tovară­
şului Gh. Gheorghiu-Dej la şe­
dinţa plenară a C.C. al P.M.R.
din 26-28 noiembrie 1958 ?
RĂSPUNS : Aşa cum am ară­
tat, producţia prevăzută să fie
livrată în anul 1959 uzinelor
cocsochimice va creşte cu 6,5 la
sută. Această creştere se va a-
sigura pe de o parte prin creş­
terea producţiei de cărbune brut,
dar în cea mai mare măsură,
prin creşterea recuperării Ia
preparaţia Lupeni. De aceea,
atenţia noastră s-a îndreptat
spre crearea condiţiilor necesa­
re îmbunătăţirii activităţii pre-
paraţiei Lupeni. Recent s-au a-
nalizat lipsurile şi ştrangulările
în activitatea preparaţiei. In ur­
ma acestei analize, cu consulta­
rea unui colectiv larg de oameni
competenţi, s-a întocmit un plan
de măsuri concret care aplicate,
să ducă la recuperarea de căr­
bune special, la îmbunătăţirea
calităţii cărbunelui special şi a
mixtelor şi la asigurarea con­
stanţei acestei calităţi.
Din lucrările recentei plenare
a G.G. al P.M.R. se desprind ur­
mătoarele sarcini pentru n o i:
asigurarea realizării şi depăşirii
sarcinilor privind cărbunele soc-
sificabil, pentru a crea condiţii
cocsarilor şi siderurgicilor să-şi
realizeze sarcina de .creştere
simţitoare a producţiei ds fen­
tă, respectiv de o ţe l; îmbunătă­
ţirea substanţială a activităţii
noastre sub aspect economic, în
sensul reducerii preţului de c&st.
O atenţie mai mare va trebui
să dăm utilizării mai judicioase
a fondurilor de investiţii şi să sfătuirii pe ţară a siderurgici­ arată clar că cifrele de plan nu da ciumirii cocsului, aceasta in
ţă ieftinirea lucrărilor de inves­
tiţii industriale şi socîal-cultu-
rale, că şi ieftinirea preţului de
cost al cărbunelui.
le trasate vor fi realizate prin reducerea consumurilor speci­ In acest sens, în ultima peri­ mai bună calitate.
munca întregului colectiv de
muncitori, tehnicieni şi ingineri,
conduşi şi îndrumaţi de organele
de partid.
în simplitatea sa, demn şi patriot, e-
vocat cu neasemuită căldură artistică
de M. Eininescu în „Scrisoarea IlI-a".
Măreaţa figură a voievodului Ştefan
cel Mare „...Bărbat între bărbaţi / Ca
muntele Ceahlăul în munţii din Car-
paţi I", patriot, viteaz neîntrecut, chib­
zuit şi drept, a fost cîntat şi glorificat roism, poporul nostru a lupiat şi îm­
de popor, de Neculce şi Bolintineanu
în legendele lor, de Alecsandri în
„Dumbrava Roşie", de Delavrancea în
„Fraţii Jderi“ — şi poate fi încă motiv
Şi, cartea istoriei poporului a fost
deschisă „...unde se află înscrisă glo­
ria Romîniei“ de neobositul patriot N.
Bălcescu ca să pună „în faţa fiilor ei
dteva pagini din viaţa eroică a pă­
rinţilor ; să arate acele lupte uriaşe
pentru libertatea şi unitatea naţională,
cu care romînii, sub povaţa celui mai
vestit şi mare din voievozii lor, înche-
iară veacul al XVI-lea“. E vorba de
„istoria romînilor sub Mihai Vodă Vi­
teazul", de ia care au purces apoi nu­
meroşi scriitori şi poeţi ce au preamă­
Tudor, atît de frecvent în cîntecele popu­ cîntă azi poeţii poporului nostru de la
lare, e cîntat şi aclamat cu oltenii săi
de acelaşi Coşbuc în „Oltenii iu! Tu­
dor" :
„Domnul Tudor să trăiască !
Sus cu toţii, pui de lei,
Pentru drepturile ei 1"
Glasul deşteptării din 1848, chema­
rea Ia înfăptuirea unirii din 1859 şi
eroismul ostaşilor romîni din războiul
pentru independenţă din 1877 şi-au gă­
m Ü M ü h smiAEtSM UEUl
wz&ssnasxssmi^^
La uzinele „Nicolae Cristea" din Galaţi s-a început rodajul noii linii
nr. 2 de laminare pentru tablă subţire.
IN CLIŞEU: Aspect al noii linii nr. 2 de laminare de la uzinele „Nico­
lae Cristea“ ; se face ultima verificare a meselor basculante de la oaja Duo.
Cifrele de p!ao pe anul 1959
sînf pe deplin realizabile
D o cu m en tele p le n a re i G.G. al
P.M .R. din 26— 28 n oiem brie
a. c. au pus în fa la in du striei
siderurgice sarcini deosebite pri­
vin d sporirea producţiei de m e­
tal. In lum ina h otărîrilor p len a ­
rei, zile le trecu te a a v u t lo c la
C om binatul siderurgic. H unedoa­
ra repartizarea sarcinilor de
plan pe anul viitor, p e secţii.
A runcîtid o privire asupra cifre­
lor de plan, se con stată că ele
au fost sim ţitor sporite faţă de
1958, ele punînd în faţa colec­
tivelor secţiilor com binatului
problem e m ajore privin d volu ­
m ul producţiei şi creşterea pro­
d u c tiv ită ţii m uncii în special;
S e c ţie i fu rn ale vech i i-a re v e ­
nit sarcina de cin ste de a spori
în m od considerabil producţia
de fontă, aceasta fără investirea
de noi fonduri, ci pe seam a u-
nor m ăsuri tehnice şi o rgan iza­
torice. V or pu tea oare realiza
fu rn a liştii sa rcin ile ce te s ta u în
faţă ? Pentru a răspunde acestei
întrebări, dăm cuvîntul to va ră ­
şului C onstantin C onstantinescu,
şeful secţiei.
„Cunoşteam încă de la data
de 13 noiembrie, cu ocazia con­
marca în 1959 o creştere simţi­
toare. încă de pe atunci se con­
turase şi linia pe care se va
putea ajunge la atingerea obiec­
tivelor de plan: sporirea indici­
fice.
Zilele trecute am luat cunoş­
tinţă de sarcinile ce ne revin din
planul producţiei de fontă pe
anul viitor. Ele sînt considerabil
bardului de la Mirceştl — V. Alecsan­
dri (Deşteptarea Romîniei, Hora uni­
rii, Sergentul, Peneş Curcanul şi alte­
le).
Cu aceeaşi dîrzenie şi cu acelaşi e-
potriva duşmanilor săi interni, atît de
aspru apostrofaţi de M. Eminescu:
„Prea v-aţi arătat arama sfîşiind
această ţară,
Prea tăcurăţi neamul nostru de ruşine
şi ocară..."
(Scrisoarea lil-a)
Coşbuc:
„Cînd nu vom mai putea răbda,
Cînd foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormînt!"
Şi-ntr-adevăr n-au scăpat de răzbu­
narea poporului, care în urma istori­
cului act de la 23 August 1944 şi-a
rupt definitiv cătuşele robiei, devenind
singur stăpîn pe destinele lui.
Poefii de azi cînîă
libertatea şi vremile noi
Beniuc, care exclamă plin de eniuziasm:
„Ne place, da 1 Nespus de mult ne
place prietenia faţă de colegi, respectul faţă
Al vremii noi nestăvjlit avînt,
De aceea, ve?i, luptăm noi pentru de părinţi, educatori şi oameni vîrslnici cînd mă gîndeso că nu se pet prin secţii. Ar fi mai bine să a'-*
pace — şi pînă ia stima şi admiraţia faţă folosi aşa cum trebuie, deoarece jute organizaţiile U.T.M. de sec­
Şi pentru fericirea pe pămînt".
(Furtuni de primăvară)
şi pînă la Dan Deşliu, care avertizează
categoric orice duşman al poporului;
„Şi de-ar cuteza cîndva
sporite şi ridică o seamă de
probleme a căror rezolvare nu
mai poate fi amânată.
După cum se ştie, anul a-
cesta, deşi am mers oarecum' bi­
ne, am avut de întâmpinat o sea­
mă de greutăţi mari care au frâ­
nat creşterea_şi mai însemnată
a producţiei de fontă. Cu toate
acestea — mă refer în special
la ultima perioadă de activitate
— am reuşit să dăm viaţă ci­
frelor de plan. Este cazul lunii
noiembrie şi a lunii curente. Mai
mult chiar. In aceste luni ne-am
încadrat în consumurile speci­
fice de materiale, reducindu-le
chiar. Totodată au fost zile cînd
datorită bunei aprovizionări, bu­
nei organizări a muncii, am
realizat o producţie la nivelul
sarcinilor anului viitor. Aceasta
ţa noastră să le dăm viaţă.
Pentru a porni de la început
pe drumul cel bun, în ultima
perioadă ne-am axat activitatea
pe direcţia punerii la punct a
oadă — mă refer la lunile no­
iembrie şi decembrie — am ur­
mărit defalcarea planului pe
schimburi, brigăzi, loc de muncă
şi chiar om. Am căutat să im-
spre popor sa-ntindă flinte,
vor pieri ! Să ţină minte !“.
Şi exemplele se pot înmulţi cu cita­
te din prozatorii noştri actuali sau cu
versuri din poezia Măriei Banuş, Eugen
Jebeieanu, Eugen Frunză, Veronica Po-
rumbacu, Al. Andriţoiu sau chiar cu
acelea ale ultimului stihuitor anonim
ce a cunoscut taina slovei şi puterea
cuvîntului de-abia-n zilele epocii socia­
liste.
le înjghebări şi pînă Ia literatura realist-
sociaiistă actuală oferă profesorilor de
limba romînă un bogat material ideo­
logic şi literar cu ajutorul căruia aceştia
trebuie să formeze elevilor o concepţie
sănătoasă despre viaţă şi societate,
să-i determine să iubească moşlenirea
noastră culturală şi artistică şi să ie
arate că întreaga noastră istorie lite­
rară e o parte componentă a luptei co­
mune a poporului pentru libertate şi
progres — şl mai presus de orice, să-i
facă să înţeleagă întreaga esenţă a
ideii de patriotism, ca izvor generator
Elevii trebuie să fie deprinşi să în mijloacele unde tinerii îşi pot reuniuni tovărăşeşti sau cîte fil­
cialist în viaţa şi activitatea lor, în-
cepînd de Ia formele primare şi zilni­
ce ale acestuia c a : dragostea faţă de
muncă, grija faţă de bunul obştesc,
de conducătorii ţării, faţă de marii sa­
vanţi şi artişti ai poporului, şi chiar
pînă la sacrificiu pentru apărarea ho­
tarelor ţării şi libertăţii patriei noastre
socialiste — Republica Populară Ro­
mînă.
JySESSBKRBHB[
Âşa vine sticcesu.
(U rm are din pag. l-a ). înceapă din decembrie să lucreze laţ
nivelul anului viitor.
morţi ai agregatelor s-au redus cu Operatorii, laminaloru, sudorii, <
15 la sută. Aceste procente înseamnă şi-au dovedii măiestria. încă din no­
sute de tone de laminate peste plani iembrie, brigada nr. 4, realizind un *
Dar laminatorii nu, s-au mulţumit ritm unic şi dînd in jiecare oră cileS
cu cele realizate. Ei aft continuat să 9—10 tone de laminate peste plan, a\
reducă timpul auxiliar prin. folosirea început să lucreze in conhll anului*
raţională a rezervelor producţiei. 1959, îndepUnindu-şi planul anual laţ
Laminaforut lucra bine, se obţineau, 19 noiembrie. Apoi întregiţi colectiv''
laminate peste plap. Uneori, lamina- al secţiei a raportat despre îndepU-ţ
toril realizpu chiar producţii re­ nkea înainte de termen a planului\
cord., Totuşi brigada nr. 4 nu se de­ anual. Muncitorii au hotârit să tră­
clarase mulţumită. Se şiie doar că re. iască şi să muncească în aşa fel, în-
cordurite temporare' în producţie iui cît să merite înaltul titlu de brigadă\
decid soarta planului. Asemenea sal­ a muncii comuniste.
turi sirii periculoase, căci pot duce — Folosirea utilajului cu întreaga<
la rebuturi, pot dezorganiza funcţio­ sa capacitate, lupta pentru fiecare io.)
narea normală a întregului utilaj, nă de metal peste plan, ajutorul re- .
pot scoate cilindrii din func­ ciproc tovărăşesc — toate acestea în-1)
seamnă atitudine comunistă faţă de 7
ţiune înainte de termen. Şi muncă, — au spus laminatorii la)
schimbul a hotârit şă realizeze un o şedinţă a lor.
ritm unic, .oamenii şi-au luai angaja-flT\ amenii uzinei cresc călindu-se în}
meniul să pnrmoăduncră pg qţ^ pinft l a * ^ munca creatoare. Creşte şi în- ^
zece tone de laminate peste plan, să treprinderea lor. La un capăt al u-
zinei se construieşte secţia cocsochi-j
mică, la celălalt capăt 1— o nouă sec­
ţie de laminare la rece. 'Alături set
montează primul cuptor electric al{
secţiei de elaborare a oţelului. In cu .t
rînd el -va fi dat în exploatare.
Inimile metalargişWor din Lipeţki
se umplu de mândrie şi bucurie. IM
leze se arată că în anii septenalu-ţ
Lai uzina metalurgică din ligeţk se'
va extinde considerabil. Se vor înăl-\
fa noi furnale, vor fi puse în. furie.*
p. rimăm în rínda! oamenilor, de..j{ ţiune noi laminoare puternice. Maaa-i
Ia evacuare o disciplina ferma L
a muncii, să-i obişnuim cu res-\ m acestor mari schimbări sînt de p s \
acilm
pectarea graficului de descărca-} ^
re. In linii mari pot spune că 1
această sarcină a fost dusă la ¦m—
bun sfîrşit.
CĂRŢI'
In continuare, şi aceasta cu APĂRUTE
începere de la 1 ianuarie anul
viitor, ne vom îndrepta atenţia,
munca organizatorică, spre tere­
nul de încărcare a furnalelor,
loc de muncă unde treburile nu
merg suficient de satisfăcător. i LITERATURA ŞTIINŢIFICA %
Este vorba în special de respec­
tarea tehnologiei încărcării fur­ CHIMIE «*o
nalelor. In acest scop încă de COSTIN D. NENIŢESCU - «•
pe acum întreprindem' studii a-
supra dificultăţilor, măsurilor ce Tratat elementar de chimie
se impun pentru iţiiaiurarea a- organică — voi. îl. — edi­
ţia IV-a.
cestora. 1.028 pag. — 64,50 lei. ¦«»
Ed. tehnică Oo
Pentru aceasta preconizăm
instruirea echipelor, înlocuirea MEDICINA
unor maiştri ' necorespunzători, B. THEODORESCU - Profila­
întărirea conducerii brigăzilor.
Va începe totodată construcţia xia şi tratamentul insufi­
unui buncăr pentru încărcarea cienţei coronariene.
84 pag. — 6 lei.
calcarului în corfe, măsură care Ed. medicală
va duce la eliminarea a 16 pos­ LITERATURA TEHNICA
turi, deci la o simţitoare, creş­
tere a productivităţii muncii. CONSTRUCŢII
(Lucrări litografiate)
O atenţie deosebită vom acor­ * * * _ Catalog de preţuri u-
nitare pe articole de deviz
pentru lucrări de construcţii
optime a materialelor ce vor fi civile şi industriale.
introduse in furnale. In centrul 190 pag. -j- 1 tabel ane­
preocupării noastre va sta şi xă t«i 13,40 iei.
problema prăjitoarelor de mine­
reuri, aceasta în vederea asigu­ Ed. tehnică
INDUSTRIA ALIMENTARA
(Lucrări litografiate)
D. MOTOC, D. DIMA,
Multă atenţie vom acorda re­ EL. MUŞETESCU şi Ooo
ducerii continue a consumului M. DIMITRIU — Merceologia o
de cocs. In acest scop deja au *c
început primele lucrări la furna­ produselor alimentare —
lul 3 în vederea folosirii gazu­ voi. 1. o
lui metan. Avem convingerea că 518 pag. — 30 lei.
rezultatele vor fi cele aştep­ oooO¦*OOo
tate. Ed. tehnică oo
BELETRISTICA <>
Respectarea regimului tehno­ GRIGORE URECHE - Letopi­
logic la încărcare, mersul în seţul Ţării Moldovei, („Cla­ o<1*
plin al furnalelor, respectarea î sicii romîni“).
graficului de evacuare a fontei, 260 pag. — 7,35 iei broşat;
aducerea la cunoştinţa oameni­ 15,70 lei cartonat.
lor a sarcinilor zilnice, urmări­
rea zilnică a realizărilor, consi­ E.S.P.L.A. o
der că sînt factori care vor de­
termina în mod sigur nu numai MIHAIL SADOVEANU - Nea­ *<>
îndeplinirea, ci chiar depăşirea mul Şoimăreştilor — roman
sarcinilor din planul pe anul
viitor“. („Cutezătorii“). <oV
264 pag. — 4,25 lei broşat; doo»
9,25 lei cartonat.
t
Ed. tineretului
n o r-
lim p id liber
trebuie folosit cit mai bine
In rîndurile care urmează in­ tineretului duce comitetul sindi­
tenţionez să scriu despre felul cal de secţie şi în special tov.
cum tinerii din cadrul olelăriei Ioan Draşoveanu.
Martin nr. 1, a Combinatului
siderurgic Hunedoara, unde lu­ Tinerii de ia oţelărie nu pri­
crez şi eu, îşi petrec timpuj li­ mesc ajutor nici din partea co­
mitetului U.T.M. pe combinat.
oţelăria noastră, este unul din năr de cîte ori a participat la
liber. La începutul anului aces­
ta, colţul roşu a fost înzestrat cu un răspuns negativ. Membrii co­
instrumente muzicale, aparat de mitetului U.T.M. pe combinat,
radio, picup, cutii de şah şi cărţi. se mulţumesc să traseze sarcini
Ge folos însă de toate acestea prin telefon, fără a se deplasa
colţul roşu este întrebuinţat mai ţii şi şă le sprijine în muncă
mult pentru şedinţe, iar cînd nu pentru a folosi aşa cum trebuie
există asemenea activităţi, sala timpul liber.
este închisă. Gonsider că o sla­
Gh. Leonie
bă activitate culturală în rîndul »{eţSfU M&rîln nr. 1 Hunedoara