Page 9 - 1958-12
P. 9
Mr 1231 DRUMUL SO G îA m M U L m
Entuziaştii Hotărîrile sesiunii RÂSTRitVARDL
m u BOLZEŞTI
Lingă staţia Lancrăm, in a- H sI n t t r a d i i s e în v ia ţ â casa pionieri La marginea Bulzeşiilor de <
propierea comunei Oarda de lor din Sebeş se
Jos, se întind, alături de Linia fac intense pregă Sus, acolo unde sttncile cenuşii
ferată, cele 60 de ha. ale gos tiri pentru serbarea
podăriei agricole de stat din întotdeauna hotărîrile luate în de grajduri şi saivane etc. cinate la timp iar acolo unde pomului de iarnă. de calcar siring şoseaua în.
Alba lulia. Fiintt un teren ex- sesiuni constituie un ghid în ac Analizînd fiecare din aceste s-au constatat cazuri de boală
• trem de fertil, conducerea gos tivitatea oricărui stat popular. s-au luat imediat măsuri pen IN FOTOGRA gustă între pereţii lor prăpăs
podăriei a hotărit ca pentru a- Ducerea lor la înuenlinire este puncte, vom vedea că deşi ele tru izolare şi tratare. Trebuie a- FIE : Micuţa Virgi
nul viitor el să fie transforinat în interesul maselor de oameni sînt prevăzute a fi realizate pînă rătat că în această perioadă s-a nia Trusan, din tioşi, pe un petec de iarbă, se
in grădină legumicolă. Pentru ai muncii, în interesul asigurării în anul 1960, totuşi o mare par lichidat — conform hotărîrii se clasa V-a a şcolii
aceasta trebuia insă multă apă. te au fost deja înfăptuite, iar siunii — cu practica negospodă elementare de 7 ani înalţă o casă zidită din blocuri
unei gospodăriri tot mai bune a altele sînt în curs de realizare. rească şi neeconomicoasă de a Sebeş, repetînd, sub
De-a lungul liniei ferate, îşi satului, comunei sau oraşului, Să luăm, de pilda, obiectivul se sacrifica tineret de rasă. supravegherea pro mari de piatră.
risipea apele un izvor ce se respectiv.- principal, mărirea numărului la fesoarei Gerlrud
scurge constant din cariera de bovine şi porcine. In această di In problema construcţiilor, se Krasser, unul din In curtea nu prea mare suit
piatră, pierzindu-se prin văi mo Un exemplu bun în direcţia recţie, de la sesiune şi pînă în siunea a hotărit să se studieze punctele prevăzute
cirloase. Această apă trebuia a- respectării hotărîrilor luate de prezent au fost cumpărate în posibilităţile unor construcţii cu în program. amenajate cinci bazine cu apă
dunată şi dirijată pe ogoa sesiuni îl constituie comitetul sectorul socialist al agriculturii, resurse locale.' In acest sens co
rele gospodăriei. Era o lucrare executiv al Sfatului popular ra un număr de 17 vaci cu lapte ' (6 mitetul executiv al sfatului popu in înfîmpinarea Congresului Cooperaţiei de consum cristalină de munte, in care
mare care' necesita multă' mun ional Orăştie. In sesiunea a la Turdaş, 5 la Geoagiu, 4 la lar raional a îndrumat şi ajutat
că. doua, de pildă, ţinută în luna Mărtineşti şi 2 la Turmaş), iar conducerile gospodăriilor agri Eipezlflă „Schimbi! de nârfarl stau nemişcaţi, încălzindu-se la
iunie, deputaţii au luat în discu 31 scroafe pentru prăsilă la cole colective şi ale întovărăşiri dintre oraş §1 sal“
Sarcina de a construi acest ţie problema dezvoltării şeptelu- gospodăriile agricole colective lor din raion, reuşindu-se ca razele cam zgircile ale soarelui
din Spini, Turmaş, Jeledinţi şi pînă în prezent să se înceapă cu
ibaraj-canal, lung de aproape iui de animale. Geoagiu. posibilităţi locale construcţii de de toamnă, o sumedenie de
Referatul prezentat cu această grajduri şi saivane Ia Jeledinţi,
1,5 km. a revenit¦tineretului din O activitate intensă a desfă- Orăştioara de Sus, Balşa şi peşti. ,
raionul Alba. ocazie cît şi discuţiile purtate Sibişel.
au scos la iveală faptul că în DIN ACTIVITATEA Aşa arată păstrăvăria din Bul-
La apelul Comitetului raional raionul Orăştie sînt posibilităţi Acestea sînt cele mai princi zeştii de Sus.
U.T.M., sute de tineri au. por. suficiente pentru dezvoltarea şep- SFATURILOR POPULARE pale probleme prevăzute. în ho
nit să construiască acest baraj. telului de animale, dar că pînă Înfiinţată în urmă cu vreo
în prezent aceste posibilităţi nu tărîrea celei de-a doua sesiuni
Aşa a devenit aci un şantier au fost valorificate în măsură 7 ani, ea a produs pînă acum '
un important număr de puieţi
de păstrăvi, cu care au fost
populate multe dintre apele de
munte, ce coboară din masivul
Găinii.
Ba au fost duşi şi în alte
părţi, cum ar fi, de pildă, în
raionul Alba lulia. Pe păşiră-
varul Petru Giurgiu — cel care
se ocupă aici, în mijlocul mun
al tineretului. Acţiunea a început suficientă. De aceea, sesiunea a şurat-o comitetul executiv şi a Sfatului popular raional O- Duminică s-a 'deschis în Deva, expo sate. Astfel, in această perioadă de ţilor, cu creşterea puietului de
rai de mult, dar peste jumătate adoptat o hotărîre, însărcinînd pentru realizarea sarcinii pri răştie. Realizarea lor definitivă ziţia U.R.C.C. cu tema: „Schimbul de timp, au fost desfăcute în satele regiu păstrăv, — l-am găsit în curie.
din lucrare este efectuată deja Comitetul executiv să o ducă la vind creşterea de porci pe iîngă este în curs. începuturile sînt mărfuri între oraş şi sat“. nii noastre cu 38,9 la sută mai multe Meşterea ceva la cutia mare şi
de harnicii tineri din întreprin îndeplinire. In hotărîre se pre sfaturile populare, cantine şi in destul de promiţătoare şi dove- ţesături de lină, cu 108,2 la sută mai neagră a unui incubator. Este
derile, şcolile şi .saiele raionu vede în primul rînd ca pînă în ternate. In colaborare cu condu de-SG că tovarăşii din comitetul La deschidere au participat tovarăşii multe confecţii şi cu 88,2 la suia mai un om voinic, nu prea înalt, cu
lui Alba. Nouă din cele 26 bri anul 1960 să se ajungă pe în cerile instituţiilor respective s-au executiv ştiu să se achite de Rudolf Balazs, membru al biroului Cc. muliă încălţăminte de piele. maxilarele puternice acoperite cu
găzi de tineret ce participă Ia cumpărat pînă în prezent şi sînt sarcinile ce li se încredinţează miletului regional P.M.R,, loan Nicu- perciuni, îmbrăcat în haine ver
nuinca voluntară s-au constituit treg raionul la un număr de în creştere un număr de 240 do către sesiunile sfatului popu lescu, prim-secretar al Comitetului oră Foarte mult a crescut 'din 1954 pînă zui şi cisme înalte de cauciuc.
in brigăzi permanente cu peste 28.063 capete bovine, dintre care porci care urmează a fi sacri lar raional. şenesc P.M.R. Deva şi un numeros pu acum cantitatea de materiale de con Pălărioara mică este aşezată şu
500 de membri. S-au pornit în 11.300 vaci de lapte, cu o pro ficaţi şi folosiţi la îmbunătăţirea blic. strucţii desfăcută la sate. S-au vîndut gubăţ pe o ureche.
trecerile, astfel ca înainte de a ducţie minimă de 1.600 litri la hranei. De asemenea, în vederea Cărţi apărute în aceşti patru ani cu 723 la sută mai
îngheţa păminiul, digul să fie. fiecare vacă furajată. De aseme- măririi şeptelului de animale Cuvîntul 'de deschidere a fost rostii multă ţiglă, cu 351,7 la sută mai mult Din vorbă în vorbă am aflat
terminat. j nea, s-a prevăzut ca numărul s-au înfiinţat în "această perioa LITERATURA POLITICĂ dé iov. Francisc Gaşpar, preşedintele ciment şi cu 582 la sulă mai multă că a venit aici, în Bulzeşti, de
porcinelor să crească la 24.800, dă trei staţiuni ’de montă artifi U.R.C.C. Deva, care a arătat pe scurt cherestea. puţin timp. A lucrai pînă. a-
Lingă podul pe sub care apa adică 80 capete la 100 ha., al cială (la Geoagiu, Sioara şi Baî- V. I. LENIN - Opere - realizările obţinute în cei 4 ani care cum, mai bine de 6 ani, după
izvorului traversează ierasamen- ovinelor la 50.493 capete, iar al voi. 7 ( retipărire). au trecut de la cel de-al II-lea Con De asemenea, s-au desfăcut în satele ce şi-a făcut stagiul militar, ta
tul liniei ferate s-a săpat groa păsărilor la 138.000 bypăţi. $aj Septembrie 1903 — gres al cooperaţiei de consum pînă din regiunea noastră cu 22 la sută mai păstrăoăriile din Retezat, la
pa pentru marele rezervor unde decembrie 1904. azi, pe linia schimbului de mărfuri în multe unelte agricole, cu 2211 la sută Rîu de Mori, la Gura Zlatei. A-
se vor colecta apele. De aci, Acestea sînt cifre grăitoare, la Şi în direcţia dezvoltării bazei 560 pag. — 7,50 lei tre oraş şi sat. mai multe biciclete, cu 6.930 la sută colo, sub îndrumarea -atentă a
in plan inclinât, porneşte digul realizarea cărora comitetul exe furajere s-au făcut pînă acum Ed. politică mai multe aparate de radio etc. maiştrilor păstrăvari loan Băbău
de pămint lat de 2J5 m. la bază, cutiv al sfatului popular raional S-a vizitai apoi expoziţia. din Clopotiva şi Honci din Rîu
şi de 1,2 melri pe creastă. A- a pornit imediat după sesiune. unele progrese. De exemplu, în a- * * * — Să ne cu Aranjate cu mult gust, in sală sînt In acelaşi timp a crescut şi volumul 3e Mori, Giurgiu a învăţat cu
proximaiiv 800 de iineri au e- In sprijinul acestui obiectiv prin noaştem patria — vo expuse mărfurile industriale şi alimen produselor trimise oraşului de către femei arta (este o adevărată
fetluai in timpul lor liber un cipal — dezvoltarea şeptelului fară de insilozări, comitetul exe tare ce se desfac prin unităţile coope sát. Ca urmare a înlocuirii sistemului artă) de a creşte puiet de peşte.
număr de 3.200 ore de muncă de animale — sesiunea a mai cutiv a mai identificat şi dat în lumul I, (lecţiile I — raţiei de consuni din regiune 1 fructe, cotelor obligatorii prin achiziţii şi con
voluntară, executindu-se 850 m.l. stabilit şi o serie de puncte, ca folosinţă încă o suprafaţă de VII). conserve, cereale, unelte agricole, stofe, tractări, faţă de anul 1954, s-au pre Ne-a chemat să vizităm îm- ¦
de dig. prevenirea şi combaterea boli 600 ha. păşune. Tot în acest sens „Materiale in ajutorul aparate de radio etc. Deasupra fiecărui luat in acest an cu 90,3 la sută mai. preună incubatoarele, aşezate, în
se lucrează la cantonul pastoral celor ce studiază in sortiment sînt afişate panouri ce arată multe produse agro-alimeniarc. subsolul locuinţei.
In fruiiie Sini utemiştii. lată, lor la animale-, înfiinţarea de la Uia pentru obţinerea unor cercurile U.T.M.“. grafic, creşterea volumului dc produse
seminţe de iarbă superioară, cu 424 pag. — 4 lei. agro-alimentare achiziţionate şi con- S-a extins de asemenea reţeaua co Pe fundul unor 'cutii mari de
minuind vîrtos lopata, pe ute crescătoriilor de porci pe care să se îmbunătăţească masa Ed. tineretului traciate la sate şi a mărfurilor indus operativelor de desfacere şi consum din lemn, prin care apa rece de iz
lingă sfaturile populare, şcoli verde din păşunile raionului. O triale trimise de oraş şi desfăcute la regiune. Prin cele 106 noi uniiăţi co vor trece necontenit, sînt aşe
miştii Gheorghe Şaniei, loan şi internate, înfiinţarea de atenţie deosebită a fost acordată PERIODICE operatiste create în acest răstimp, re. zate ta clocit, într-un strat sub
staţiuni pentru montă artifici în această perioadă şi prevenirii Prilej ţeaua s-a mărit cu 15 la sută. Unele ţire, peste 57.000 icre de păs
Crişan, Nichifor Teodor — elevi ală şi dotarea staţiunilor cu re şi combaterii bolilor la animale. edificii au fost construite prin contri trăv.
în anul III la şcoala metalur de cunoaştere buţia voluntară a membrilor coopera
producători de valoare, dezvol Astfel, toate bovinele, porcinele * * * — Kommunist a vieţii Iui tori, cum sini de exemplu cete din sa In luna martie, din aceste bo
gică din Aibă lulia. Aurel Vlaicu tele': 'Ampoiţa, Lunca Amppiţei, Ighiel, bite mici şi albe, ca nişte, măr
— li vezi? Parcă se ioacă... tarea bazei furajere, construcţii şi ovinele din raion au fost vac- nr. 12U958 (august). Trestia, Ţebea etc. gele, vor ieşi peştişori.
La şcoala medie „Aurel Vlai
— îi aud spunind pe un ţăran Traducerea revistei so cu" din Orăştie a avut ioc du Fondul social al cooperativelor creş Alunei începe perioada cea
minică o adunare festivă consa te şi el cu 29,3 la sută, iar mimărul mai grea.
vîrstnic cu căciulă de miel pe A început vietice. crată comemorării a 76 de ani membrilor cooperatori se măreşte cu
de la naşterea aviatorului romin 25.060 faţă de anul 1954. Trebuie bine îngrijiţi, hrăniţi
cap, altuia de lingă el de ace. spartachiadade iarnă152 pag. — 4 lei. Aurel Vlaicu. In deschidere, tov. des şi cu toi felul de ¦„delica
LITERATURA ŞTIINŢI Ovidiu Vlad, directorul şcolii, a Pe graficele afişate se mai pot citi tese“ ca, de pildă, splină de
eaşi virstă şi pori, opriţi amin- PETROŞANI (de Ia subre- şi tenis de masă. In dorinţa de FICĂ prezentat aspecte din munca şi încă o mulţime de cifre îmbucurătoare. •vacă, ouă, lapte etc.
viaţa cunoscutului aviator. Tot Ele, şi aspectul atrăgător al expoziţiei,
doi lingă un tinăr. dacţia noastră voluntară) In rai-i a participa Ia spartachiada de AGRONOMIE cu această ocazie, învăţătorul au airas numai în după-amiaza zilei Creşterea lori pînă li se dă
Vlaicu Popescu, nepotul lui Au de duminică, prima zi a expoziţiei, 'drumul în topliţele înspumate
Cină s-a înserai am pornit cu ionul Petroşani, întrecerile spor iarnă a tineretului fotbaliştii de N. TOPOR — Bruma şi in rel Vlaicu, a vorbit despre copi pesie 1.400 de vizitatori. ale nurilor, este migăloasă, cere
gheţul — prevederea multă răbdare şi dragoste de
maşinile spre oraş. Un şcolar cu tive din cadrul celei de-a patra Ia Minerul Vulcan, deşi aveau şi prevenirea lor. Expoziţia va continua să ţie deschisă meserie.
140 pag. — 4,05 lei. pînă în ziua de 15 decembrie, ea pu
fular de lină la git începu să ediţii a spartachladei de iarnă a de susţinut un meci de fotbal la E.A.S.S. ţind fi vizionată între orele 9—13 şi Iar maistrul păstr'ăvar Petru
se plingă că-l ustură bătăturile 16-20,30. Giurgiu, este omul care posedă
tineretului au început în cursul orele 14, s-au prezentat primii ŞTIINŢE MILITARE aceste însuşiri.
din palme. Cind văzu insă oă * * * — Artileria —
zilei de duminică. Ia probele de gimnastică G.M.A., I. PIRVA
izbucnesc hohote de ris, căută ed. a V-a revăzută şi
La Vulcan, la deschiderea gradul I. adăugită.
s-o dreagă, roşind : 460 pag. — 23,75 tei.
— Ce mă, m-aţi crezut ? Nu spartachiadei au participat peste La Lupenl, spartachiada a fost
400 de tineri. Cu această ocazie deschisă în prezenţa a peste 200 Ed. militară a M.F.A.
mai poale omul să glumească... a luat’ cuvîntul tov. ing. Petru de tineri. Şi aici au avut loc în FILOZOFIE
Stoica, preşedintele colectivului treceri la şah, tenis de masă,
sportiv, care a arătat că avînd trîntă şi haltere. De asemenea,
sprijinul comitetului orăşenesc tinerii din Uricani şi-au exprimat
de partid, va pune la dispoziţia cu ocazia deschiderii spartachia
Am intrat în oraş dntînd în tineretului toate materialele şi dei de iarnă hotărîrea ca şi de ARISTOTEL — Organon lăria aviatorului, ]preocuparea şi
cor, cu steagul fîlfîind lingă ca bazele sportive necesare pentru această dată să ocupe locul în- — 11 — Analitica pri înclinaţia acestuia spre tehnică. CALENDARUL
bină, deasupra entuziaştilor bri ca localitatea Vulcan să se cla tîi pe raion, aşa cum l-au ocu Din partea sfatului popular raio
seze pe un Ioc de frunte în a- pat şi în întrecerile spartachiadei mă. nal a luat cuvîntul tov. loan lu c ră rilo r pe luna decembrie
gadieri. ceastă competiţie. După aceea de vară. 280 pag. — 8,95 lei Socol, inspector la secţia de îtt-
au urmat întrecerile între sectoa broşat; 12,25 lei car văţămînt. Tovarăşul luga, prim-
GH. ST0IC0V1CI rele de muncă Ia probele de şah S. BALOIU tonat. Ed. ştiinţifică. secretar al Comitetului raional
U.T.M. şi membru al Comitetu ÎN LIVEZI
TECU M UN SA T tuleţ s-5 împrejmuit un teren care ur lui raional de partid Orăştie, a A'tît cît vremea se menţine încă bună, în livezi se vor continua lu
mează a fi plantat cu arbori orna vorbit despre grija pe care parti crările de îngrăşare, arături şi- săpatul pomilor în jur.
n depărtare, peste culmile munţi dul o poartă înaintaşilor, ace
lor, se ivesc zorile. Trenul jores- mentali. Alături de el se găseşte de lora care' şi-au pus viaţa in joc La pomii tineri se vor lua măsuri pentru apărarea de rozătoare,
pentru progresul tehnicii şi şti prin învelirea tulpinilor. De asemenea, se trage pămînt la bază spre a
r pleacă din slaţia Bara Mare. re. în m ijlo c u l p ă d u r i l o r asemenea împrejmuit un term pentru inţei. Totodată a scos in eviden evita îngheţarea rădăcinilor.
ncat de o locomotivă „Reşiţa", spre spori. ţă condiţiile create de regimul
dure. Maşina, pusă în mişcare de democrat-popular pentru dezvol In acest timp la pomi se aplică îngrijirile de iarnă prin:
ierea aburilor, irage din greu gar- această staţie sini aduse din exploa foc este adus pe slipuri parafinate, ce Toate aceste înfăptuiri ¦constituie re tarea tehnicii şi ştiinţei. — răzuirea scoarţei moarte de pe trunchi şi de pe ramurile groase!
ura de vagoane. tarea forestieră Tecuri, exploatare ce zultatul muncii oamenilor de pe un — stropirea contra paraziţilor cu una dintre substanţele: Sandolin,
Jn cale, răsar poieni ce se înclină se găseşte la o depărtare de numai 2 fac legătura intre . linia ferată şi ram timp de numai 6 ani. Iniţiativa a fost Tov. loan Dascălu, secretarul Selinon, Kresolu — în concentraţie de 0,75 la sută sau zeamă sulfocal-
urcuş spre munte pînă în locul kilometri. Deşi distanţa este mică, da ¦luată de către muncitori, în consfătui comitetului U.T.M. . pe şcoală, a cică 20 la sută ;
de o cărare desprinsă din drumul torită faptului că ruptura munţilor pafanieti tarului. Din spatele ce rile de producţie, . şi, o mare parte din arătat hotărîrea uteiniştilor de a
prezintă în aceste locuri. prăpăstii aceste construcţii s-au ridicat prin lua sub patronaj monumentul — văruirea trunchiului şi a ramurilor principale; această măsură,
căruţe, se răzleţeşte spre dreapta inaccesibile piciorului omului, apropie lui. de-al doilea funicular, în muncă voluntară. Bineînţeles că mun şi casa memorială din satul pe Iîngă că are efect bun in distrugerea paraziţilor, protejează trunchiul
se frînge peste coama unui dimb. rea acestor materiale nu este posibilă citorii au fost ajutaţi neprecupeţit de Aurel Vlaicu. In humele utemiş- şi ramurile principale ale pomului de îngheţ j
decît prin funiculare. Cel care nu este cepe firul bocşelor de mangan. Un Comitetul raional P.M.R. Haţeg şi or tilor el s-a angajat să prezinte
Valea Slreiului, pe care înaintează lipsit de curaj urcă aceste înălţimi pe ganizaţia de bază de partid din co periodic programe _ artistice şi- Tăierile de reîntinerire a coroanei la pomii îmbătrîniţi precum şi
nul, devine din ce în ce mai In- irepiele săpate în stînci în ordine ne drum de căruţe se furişează prin par muna Baru Mare, de comitelui de în să adune în permanenţă mate transplantatul pomilor mari se pot face de asemenea în acest timp.
stă. Cascadele formate din praguri regulată, pînă în pragul de culmi, un treprindere de la fosiul I.F.E.T. Pui şi rial docunientar despre opera şl
re, acolo unde umerii munţilor par- de privirile-i înlilnesc ansamblul unor tea stingă a acestor bocşe pe sub conducerea actualului I.F.E.T. viaţa aviatorului romin. Pomii uscaţi şi prea îmbătrîniţi, precum şi pomii sălbatici se defri
¦sugrumă albia riului, se revarsă peisaje cu adevărat măreţe. şează. In locul lor se vor face, în primăvară, plantări noi. In tuna de
clăbucuri de spumă, deasupra cărora crengile unor fagi bătrîni. Apoi, ur Azi, copiii munciiorilor din Tecuri După expunerile .făcute asu cembrie se fac de asemenea gropile pentru plantările din primăvara anu
ridică puzderii de slropi. Cel care ajunge în aceste meleaguri, învaţă carte, muncitorii lucrează cu în pra vieţii şi activităţii lui Aurel lui viitor. In acelaşi timp se fac şi amenajările resişctiye în cazul tere
Şirul de curbe rămîne in urmă. Se irăieşle momente de vis. Numai zgo că o coslişă, după care ajunge într-un sufleţire, iar cei iineri, în orele libere, Vlaicu, cei prezenţi au asistat la nurilor aflate în pantă.
•şte un luminiş. Linia ferată se In- motul motoarelor ce se aud pe un joacă şah sau fac sport. In zilele de un reuşit program artistic. Par
!oaie spre dreapta, depărtindu-sş de deva pe aproape, destramă oarecum li luminiş. Aici, dai de un sat al pădu sărbători, acordeonul transformă bucii, tea cea mai atractivă a progra In plantaţiile de căpşuni se face protejarea contra frigului prin înve
iia Şiretului. In depărtare, printre niştea. Şi, intr-adevăr, ghidîndu-te du ria tuturor în hore. mului a constituit-o concursul lirea tufelor cu mraniţă sau gunoi bine putrezit, lăsînd însă neacoperit
•stele munţilor, apare soarele. Trei pă acest zgomot, chiar la cîUva paşi, rilor numit Tecuri,datorită numelui „Drumeţii veseli“ organizat în vîrful de creştere al plantelor. Această măsură asigură şi îngrăşarea
iere scurte ale locomotivei anunţă întîlneşli un şir de piramide construite Tecuri a devenit astăzi o expresie tre clasele a X-a A şi a X-a B, culturii.
din temu Printre acestea trec cabluri pădurilor in care s-a ridicat. a timpurilor pe care le trăim. Noul pe tema. „Viaţa şi activitatea
semnal i frinarii string în grabă groase susţinute de braţele unor pa şi-a găsii cu prisosinţă lăcaş şi aici. lui Aurel Vlaicu“. Bine documen Îî^ V II IE
iele. Trenul se opreşte. Am. ajuns puci de oţel,, peste care alunecă role Acest sat a prins viaţă în anul Omul muncitor se străduieşte, se bu
de al căror ax şint. prinse cîrlige. In 1952. Acum, el numără 25 de clădiri, cură şi merge înainte. taţi, elevii au dat răspunsuri din Se continuă aratul printre rîndurile de viţă îngropată, după ce mai
pliscul lor, ele poartă ciorchine cu mai mari sau mai mici, in care lo tre cele mai bune. Foarte bine întii s-au dat îngrăşămintele respective.
sarcini de buşteni pentru gater, tra cuiesc 30 de familii,' în afara celor Şi aici, la Tecuri, între muncitori
verse, doage, obezi, lemn de foc, corfe care dorm în dormitoarele comune. In s-a înfiripat întrecerea socialistă. Re- s-au prezentat elevii Florea Uliu Pentru complectarea golurilor, în primăvară, trebuie făcute în acest
zullaiele ei au dus la depăşiri lunare timp gropi de următoarele dimensiuni: 50 x 50 cm. şi adinei de 60 cm.
tre Clădirile satului se mai găsesc şi ale planului de producţie. din clasa X-a A şi Dalid Ger
In vederea plantărilor de primăvară se desfundă terenul la două
o şcoală elementară de 4 ani, cabană
cu două camere pentru oaspeţi, maga
zin alimentar, cantină cu sală mare,
luminoasă, înzestrată cu iui aparat de
radio, ¦clădirea birourilor în care se
mai găseşte şi o sală pentru citii şi
o bibliotecă, brutărie, baie cu apă a-
dtisă prin conductă pe distanţă de 2
faţa cantonului C.F.R. de la kilo. cu mangan ele. Ţoale acestea se în km., numeroase magazii pentru maie. . ? i r ... -A- orilă din clasa a X-a B. casmale (50—60 cm.).
Irul 9 — Tecuri. Ccarcă de pe rampa funicularutui. Oda rialele Tehnice, combustibil şi lubre- ei ce vin în vizită în satiil din Adunarea festivă organizată Utilajul din cramă folosit la verificare, se condiţionează în vederea
? păstrării lui.
tă încărcate, ele sînt trimise mai de fianţi, remize pentru tractoare şi loco mijlocul pădurilor, cu greu, se de către conducerea şcolii medii
n i aniontil C.F.R. de la kilometrul 9 parte, la o altă rampă, uncie urmează motivă, atelier mecanic, grajduri,, etc. despart de veselele şi primitoarele „Aurel Vlaicu" din Orăştie a ? In pivniţă se efectuează prinţul pritoc. In acelaşi timp se asigură
\ J poartă această denumire de să fie încărcate în vagoanele C.F.R. Toate acestea sînt iluminate cu elec gazde, de frumuseţea locurilor, de me conslituit prilej de cunoaştere a măsurile respective, pentru prevenirea îmbolnăvirii vinurilor.
curi pentru faptul că ţoale scrli- Piuă la acest juniciilar materialele tricitatea produsă de grupul electrogen lodia îmbietoare a acordeonului. vieţii şi activităţii pionierului
miele de material lemnos ce se în- lemnoase sini aduse cu remorci irase aviaţiei romine, Aurel Vlaicii. Ing. EMANOIL MANUGHIEVICI
rcă pe vagoane de la rampele din de tractoare sau aniinale. Lemnul de instalat in sat. In mijlociii acestui să I M. Staţiunea experimentală pomicolă Geoagiu
