Page 91 - 1958-12

\
Sîmbătă 27 decembrie 1958
Anul X Nr. 1251
iw ir Î M r ii^ aikiea
ZI LEI D E 3 0 D E C E M B R I E In cel 11 ani oare au trecut
> 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c
ŞI A CONFERINŢEI REGIONALE de PARTID
Siderurgiştii Mai mult cărbune patriei
hunedoreni
Minerii Văii Jiului întîmpinâ
si-au realizat ziua de 30 Decembrie cu noi
victorii în muncă. După ce şi-au
} ______________ îndeplinit planul anual cu 15
planul anual zile înainte de termen, harnicii
C olectivul de m uncitori, tehni­ mineri scot la zi însemnate can­
cieni şi ingineri de la C om bina­
tul siderurgic, d in H unedoara au tităţi de cărbune în contul anu­
lui viitor.
De la începutul acestei luni şi
pînă în ziua de 24 inclusiv mi­
nerii Văii Jiului au dat peste
Economii însemnate
raportat ieri îndeplinirea planu­ Preocupat de obţinerea unui
cărbune cît mai ieftin, colectivul
lui anual la valoarea producţiei de muncă al preparatei din Lu-
peni a aplicat în cursul acestui
g lo b a le ., ', an o serie de măsuri, care aU
dus. la înregistrarea de însem­
U n aport deosebit la obţinerea nate economii.
a cestu i succes l-au adu s colecti­ . In anii trecut, pentru orice re­
p a r a t e i utilajelor, preparaţia a realizat economii în valoare
v e le s e c to a r e lo r co'cşerie c a re a' din Lupeni trebuia să apeleze la
U.R.UiM. Petroşani. Aceasta din
d a t p este planul ' anual. 40.273. urmă pe. lingă că uneori executa
lucrăriie/într-un termen prea în­
to n p ¦c o c s 'm e ta lu r g ia , a g lo m e r a - delungat, fată de nevoile prepa­
to r cu 49.892 tone- m inereu a g lo ­
m erat p e ste -planul atiu al,' oţelă-
rie e le c tric ă cu 4.2 1 7 to n e -oţel-
p e ste p la n , o ie lă rie 'S ie m e n s 'Mar­
tin nr. 1 ¦cu 25.502, to n e o ţe l ratei, le- executa şi scump. In- şanu şi alţii.
p e s te p la n .ş i la m in o a r e cu 1 7 .9 5 3 . IN a n u l v iito r
t-one la m in a te ¦¦ p e s te p la n u l a-
n u a l. ' -' ’•
O producţie de 4 ori mai mareA m intim că in perioada 1 ia­
n u a r ie — 3 0 n o ie m b rie - a. c . , .s id e ­ Datorită dezvoltării pe care a
r u r g iş tii h u n e d o re n i au- r e a liz a t luat-o în ultimii ani fabrica
p rin e fo rt p ro p riu * e c o n o m ii ¦la „Sebeşul“ din Sebeş, producţia
m 2pre•-ţ ulli-de' co s t-în v 'a.l.Ao.'.a..‘rfoe ¦{d e - p e s - acesteia a sporit considerabil.
Anul acesta,, numărul ciorapilor
r m .-A-*— . .\r\ . .
KT-.*
te ---«r mm
Candidatul de par­
tid Petru Dăruiţ es­
te cazangiu la Ate­
lierele C. F. R. Si-
tneria. Meseriaş bun
şi slrguincios, el îşi
depăşeşte norma în
medie au 20 la sută,
Clişeul de faţă îl
înfăţişează nituind
un cazan.
Răspunzînd chemării plenarei C. C, ai P. M. R.
SARCINILE NOASTRE
Documentele plenarei C.C. al Inlerviu cu tovarăşul
P.M.R. din 26-28 noiembrie au
fost discutate cu mult interes şi MIHAI VIZEŞI
de colectivul întreprinderii de directorul întreprinderii
industrie locală „1 Mai“ din de industrie locală „1 Mai"
oraşul Deva. Pe baza sarcinilor Deva
izvorîte din expunerea tovarăşu­
lui Gh. Gheorghiu-Dej, colecti­ ghiu-Dej. Expunerea ne este un a-
vul întreprinderii a stabilit ca devărat ghid în activitatea noas­
tră. Am reţinut în primul rînd
în anul viitor să realizeze o pro­ că unul din factorii principali
ducţie globală mai mare cu 18 care duc la obţinerea unei pro­
la sută faţă de 1958, să spo­ ducţii sporite este folosirea ra­
rească bunurile de larg consum
ţională a agregatelor şi mărirea
cu 16 la sută şi să reducă pre­ capacităţii de producţie a ate­
ţul de cost al produselor cu 1,4 lierelor' existente.
la sută.
La cariera Zam, de pildă, am
Pentru a vedea cum vor fi prevăzut pentru anul viitor in­
realizate aceste importante obiec­ troducerea unui granulator,' în
tive, am solicitat, zilele trecute, locul aciuatelor concasoare, care
un interviu tovarăşului Mihai să satisfacă cerinţele de balast
Vizeşi, directorul întreprinderii ale beneficiarilor. De asemenea,
„1 Mai“. • la izvorul Boholt vom face o
reparaţie capitală a turnului de
ÎNTREBARE : Cum conside­ apă iar tuburile actuale vor fi
raţi că 'veţi reuşi să- obţineţi în înlocuite sau curăţate. In felul
anul viitor o creştere a produc­ acesta producţia de apă minera­
ţiei globale — aşa cum v-aţi lă va creşte în timp de 24 de
angajat — cu 18 la sută ? ore la 12.000 litri, faţă de
8 —9.000 litri cît a fost în a-
RĂSPUNS : In această direc­ cest an.
ţie vreau să amintesc faptul că
ne-a ajutat şi ne ajută foarte Tot pe această linie, vreau să
mult indicaţiile izvorîte din ex­ mă refer şi la atelierul mecanic.
punerea tovarăşului Gh. Gheor-
PRO LETARI DIN TO ATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V Ă !
plan cantitatea de 3.721 tone.
Menţinîndu-se în fruntea între­
cerii, colectivul de mineri’ de la
Uricani şi-a realizat planul pînă
la data de 24 noiembrie în pro­
porţie de 112,7 la sută. Rezulta­
te frumoase au obţinut şi colecti­
vele minelor Lonea, Petrila şi
Lupeni care şi-au îndeplinit pla­
nul în proporţie de 103,7 la sută,
102,2 la sută şi 101,7 la sută.
cepînd din acest an, reparaţiile
uşoare se faG 4a Lupeni, în ate­
liere proprii. Numai la acest ca­
pitol, în 9 luni s-au economisit
peste 38.000 lei.
Prin reducerea numărului de
posturi neproductive, în numai
11 luni, preparaţia din Lupeni
de 52.000 lei.
In această acţiune s-au evi­
denţiat în mod deosebit tovară­
şii Dumitru Pascu, Victor Sibi-
fabricaţi aici s-a dublat fată de
anul trecut.
Recenta plenară a G.Q. al
P.M.R. trasează industriei uşoa­
re sarcini sporite. O parte din­
tre acestea revin desigur şi fa­
bricii „Sebeşul“. In anul viitor,
datorită înfiinţării unei noi secţii
şi a măririi capacităţilor secţiilor
vechi, producţia de ciorapi va
creşte de aproximativ 4 ori. A-
ceasta va fi posibilă şi prin fap­
tul că din semestrul II al anului
1959, fabrica va folosi drepî
combustibil gazul metan. Tot în
semestrul II al anului viitor, co­
lectivul de la „Sebeşul“ va în­
cepe fabricarea ciorapilor de
damă din fire poliamidice.
Succese frumoase în munca cu cartea
Anul acesta, prin grija orga­
nelor locale de partid, biblio­
teca raională din Petroşani a
fost instalată într-un local mai zat 39 manifestări de masă cu
corespunzător, ceea ce a făcut cartea, la care au participat 1984
ca ea să obţină noi şi însemna­ oameni ai muncii. Dintre citito­
te succese în munca cu cartea. rii bibliotecii, 120 sînt purtători
Faţă de anul trecut, numărul ai insignei „Prieten al cărţii“,
cititorilor la această bibliotecă a în timp ce minerii Emeric Mun-
crescut în acest an cu 700, iar teanu şi Edmund Biro de la mi­
al cărţilor citite, cu 8.000.
E adevărat că aici avem dile
rite secţii, dar capacitatea lor de
producţie este, la ora actuală,
foarte scăzută. Pentru anul vi­
itor avem în plan să transfor­
mam acest atelier într-un centru
mecanic regional cu secţii de lă-
cătuşerie, sudură, tapiţerie, ti-
nichigerie, strungărie şi altele.
Sperăm ca prin mărirea capaci­
tăţii de producţie a atelierului
mecanic să obţinem pe. an o.
producţie valorică din ce in ce
mai mare.
In general, pentru anul care
vine, ne-am prevăzut să reali­
zăm o producţie sporită cu 18
la sută mai mult decît în acest
an prin folosirea posibilităţilor
existente, fără a recurge la in­
vestiţii. Totuşi, stadiul de dez­
voltare al întreprinderii noastre
nu ne permite întru totul acest
lucru. De aceea, vom folosi in­
vestiţiile pentru instalarea unei
mori cu ciocane la cariera de
bentonită de la Gurăsada. A-
ceastă moară ne va- permite să
furnizăm beneficiarilor o bento­
nită de bună calitate'şi într-o
formă cît mai finită.
(Continuare în pag. 3-a)
4 pagini 20 bani
de la proclamarea Republicii
Populare Routine, pe plaiurile
haţegane a început să se stator­
nicească o viaţă nouă. Traiul
oamenilor a început şi el să de­
vină mai îmbelşugat. Cu ajuto­
rul statului nostru democrat-
popular şi printr-o muncă plină
de avînt, haţeganii au schim­
bat cu mult aspectul satelor şi
comunelor lor.
e Reţeaua sanitară, care în tre­
cut era aproape inexistentă, sa­
tisface astăzi în bună măsură
cerinţele medico-sanitare ale
populaţiei din raion. Numai în
ultimii ani s-au dat în folosinţă
două spitale, unul la Haţeg, cu
100 paturi şi o policlinică, şi
altul în comuna Pui, cu 30 de
paturi. Tot pentru asigurarea a-
sistenţei sanitare au fost în-­
fiinţate în anii aceştia, 3 staţţiio°- i
nare cu 15 paturi, 7 case de
naştere cu 35 paturi şi 5 puncte
sanitare. Toate aceste unităţi
funcţionează acum în cadrul ce­
lor 14 circumscripţii sanitare în­
fiinţate în raion.
o Viaţa culturală a cunoscut şi
ea o bogată înflorire. Cinemato­
graful a pătruns în zilele noastre
pînă în cele mai îndepărtate că­
tune din raionul Haţeg. Dacă în
1947 nu exista în raion decît un
singur cinematograf (în oraşul
Haţeg), astăzi, prin grija statu­
lui, au fost înfiinţate încă 9 ci­
nematografe săteşti.
Un aport preţios la cultura­
lizarea maselor îl aduc şi cele
79 cămine culturale date în fo­
losinţă în aceşti ani. Dintre ele,
un număr de 12, cum sînt cele
din satele Băieşti, Livadia, Plopi,
Hobiţa şi altele, au fost con­
struite din temelii în ultimii ani,
iar alte două cămine culturale
sînt în construcţie.
De asemenea, în oraşul Ha­
ţeg s-a deschis anul trecut o
casă raională de cultură.
° Reţeaua invăţăinîntului de
stat a căpătat şi ea o mare dez­
voltare. In acest sens, pe lingă
şcolile existente s-au mai con­
struit încă 12 localuri noi de
şcoală (la Baiomir, Luncani,
Cîrneşti şi altele), iar un număr
de 4 localuri sînt în construc­
ţie.
Pentru atragerea cititorilor la
bibliotecă s-au înîiinţat 15 bi­
blioteci de casă şi s-au organi­
na Petrila — şi alţi muncitori
— au fişe de cititori în care sînt
înregistrate nu mai puţin de 60
cărţi şi broşuri citite în acest
an.
Bogate sînt şi fişele gospodi­
nelor Leii [ia Vîjdea, Ileana Ke-
kef, Ana Dănescu şi alteţe.
La aceasta a contribuit fn mod
nemijlocit creşterea fondului de
cărţi a! bibliotecii. Pe lingă cele
20.000 volume existente la sîîr-
şitul anului 1957, în acest an
fondul a fost îmbogăţit cu alte
cărţi, în valoare de 15.000 lei.
R. BĂLŞAN
corespondent
A
In r e g i u n e a n oa s t r ă
D E Z V O L T A R E A PRODUCŢIEI
• DE MINEREU DE FIER ,|
.................
rx fO M c o KorocctKKoao
, \ ¦- i.Ţ
Í' v;'
p Mm
M h rm m # m \ w M - ¦ i '
v ••*¦’ > v:•:
' Vv W&ji U
*' \\
Ne vom achita cu cinste
de sarcinile ce ne revin
Recenta plenară a G. @. al
P.M.R., privind continua dezvol­
tare a economiei noastre naţio­
nale în anul 1959, prevede o
seamă de măsuri, care, traduse
în fapt, vor da Hunedoarei pon­
derea de bază îTi producţia side­
rurgică a ţării. Greştereă pro­
ducţiei de oţel cu 38 la sută
faţă de 1958, poate fi obţinută
prin intrarea în funcţiune a cup­
torului nr. 3 al noii oţelării Mar­
tin şi prin folosirea' mai inten­
sivă a tuturor cuptoarelor aces­
tei oţelării, precum şi a cuptoa­
relor vechii oţelării Martin.
încă de la data punerii în dis­
cuţie a cifrelor de plan pe anul
viitor, s-a constatat în rnasa oţe-
larilor dorinţa sinceră de a da
viaţă sarcinilor măreţe ce le
stau în faţă. Gu acest prilej,
muncitorii au propus o seamă
de măsuri tehnico-organizatorice,
care traduse în viaţă, vor avea
un mare efect asupra creşterii
producţiei' de oţel. Iată cîteva
din acestea.
încă de la începutul noului an
se va trece la automatizarea
complectă a cuptoarelor, fapt ce
va duce la sporirea productivi­
tăţii şi a timpului de funcţio­
nare, la reducerea consumului
de combustibil. Totodată la unul
din cupkare, care va merge cu
O întreprindere fruntaşă
în rea!izarea beneficiilor
Se ştie că orice întreprindere de in-
.!tislrie locală trebuie să verse din be­ cost al produselor s-a redus în peri­
neficiile realizate o cotă parte în bu­
getul statului. Bineînţeles că vărsă-
minlele la timp depind în primul rînd
de realizarea în întregime a benefi­
ciilor planificate.
Pînă acum, dintre întreprinderile de
industrie locală, cel niai bine în a-
ceastă direcţie s-a dovedit a sta între­
prinderea „Vasile Roaită" din Haţeg.
In fiecare trimestru această întreprin­
dere a raportat realizarea planului de
producţie cît şi a beneficiilor p'anifi-
cale în timpul prevăzut. In semestrul
I, de pildă, planul - producţiei globale
pe întreprindere a fost realizat în pro-
.m aş—
tillLL*5*53*552^^
E| *
gaz metan, se va trece la expe­
rimentarea bolţii drepte suspen­
date. O atenţie deosebită se va
da îmbunătăţirii continue a re­
paraţiilor la cald a cuptoarelor,
astfel îneît durata reparaţiilor
să scadă la 1,5 la sută.
Asigurarea introducerii gazu-
„Considerăm că din re­
zervele existente, industria
siderurgică poate realiza în
anul care urmează o creş­
tere a producţiei de oţel de
38 la sută faţă de 1958,
adică o producţie totală
de 1,3 milioane tone“.
(Din expunerea făcută
de tovarăşul Gh. Gheor­
ghiu-Dej la plenara C.C.
al P.M.R. din 23—28 no­
iembrie 1958).
Iui metan la cuptoare, în aşa
fel îneît productivitatea actuală
a agregatelor să nu scadă, con­
stituie altă măsură care va duce
la reducerea simţitoare a preţu­
lui de cost.
Preconizăm de asemenea mă­
rirea vitezei de încărcare pentru
a ridica greutatea pe troacă la
minimum 1.000 kg. Multe mă­
suri privesc halele lingotierelor
porţie de 109 Ia sută, iar preţul de
oada amintită cu 3,03 la sută. Acest
lucru a permis întreprinderii să-şi rea­
lizeze şi beneficiile planificate, iar cota
parte din beneficii pe semestrul I, de
430.000 lei, să fie vărsată în timpul
prevăzut la bugetul statului.
Aceiaşi lucru s-a' constatat şi cu oca­
zia încheierii bilanţului pe trimestrul
111, deşi cota de beneficii a fost mă­
rită cu peste 200.000 Iei. Trebuie ară­
tat că în acest trimestru întreprinde­
rea „Vasile Roaită“ a realizat şi un
beneficiu de 32.000 lei peste preve­
derile planului.
Unul din mijloacele principale care
¦/ss^/ y W W v V W >
) Comunistul Ion
Gherman, frezor la
secţia mecanică a
Combinatului side­
rurgic Hunedoara,
îşi depăşeşte în me­
die norma cti 30-35
la sută. In cinstea
zilei de 30 Decern,
brie s-a angajat să
dea lucrări de cea
mai bună calitaie şi
să depăşească cu 5
la sulă realizările
. din luna noiembrie.
IN CLIŞEU: To-
% varăşul Gherman la
locul de muncă.
V /'v W v A /N 'W V VA'
mamm - $$$»
şi de turnare. La aceasta din ur­
mă se prevede o reorganizare în
vederea măririi capacităţii ei,
fapt ce constituie în prezent un
punct principal al strangulării
producţiei.
In urma acestor măsuri, pre­
cum şi a altora, se prevede o
creştere a indicilor de utilizare
a cuptoarelor cu aproximativ 4
la sută faţă de indicii realizaţi
în anul 1958.
Concomitent cu aceste măsuri
vom da toată atenţia ridicării
continue a gradului de califica
re al oţelarilor, prin organiza
rea de cursuri de minim tehnic
De asemenea, se prevede şcola
rizarea topitorilor în vederea in
troducerii gazului metan la cup
toare. O atenţie deosebită vom
da reducerii rebutului şi pierde­
rilor de oţel, reducerii consumu­
rilor specifice.
Toate acestea', precum şi mun­
ca însufleţită a harnicilor noştri
oţelari, care de pe acum s-au
anagajat să depăşească cifrele
de plan, ne îndreptăţesc să afir­
măm că ne vom achita cu cinste
de sarcinile ce ne revin.
ADAM TOA4A
secretarul organizaţiei (je bază de
la O.S.M. nr. f a Combinatului
siderurgic Hunedoara
a dus Ia obţinerea acestui succes este
în primul rînd realizarea ritmică a
sarcinilor de plan cît şi introducerea
în procesul de producţie a noi sorti­
mente. De pildă, în anul 1958 la în­
treprinderea „Vasile Roaită“ numai în
sectorul alimentar s-a introdus fabri­
carea de compoturi şi siropuri din pru­
ne, gutui, pere, smeură si din ¦sile
fructe de pădure. Secţia de compoturi
şi siropuri a ajuns ca în acest an să
producă lunar cîte 1/0-12 tone de com­
poturi şi siropuri, în ioc de 3 tone cît
producea în ariu^ 1955.
De asemenea, tot în acest an în­
treprinderea a trecut la folosirea din
plin a resurselor locale. Numai prelu­
crarea la cele 3 gatere a lemnului ac­
cidental (copaci rupţi de furtuni sau
.rjlrl cauza eroziunilor de teren) clin
pădurile raionului a adus întreprinderii
un beneficiu care se cifrează la zeci
de mii de lei. Beneficii frumoase au
fost realizate şi prin exploatarea ra­
ţională a nisipului metalurgic, a bolo­
vanilor de rîu, cît şi a arbuştilor cu
ramuri moi din care s-au făcut mă­
turi.
O preocupare principală pentru co­
lectivul întreprinderii a fost şi îmbună­
tăţirea continuă a calităţii produselor.
Faptul că în cea de a doua jumătate
a anului 1958 a scăzut considerabil nu­
mărul reclamaţiilor, dovedeşte că mun­
citorii de aici au obţinut succese pri­
vind calitatea produselor. încă un fac­
tor important care contribuie la reali­
zarea beneficiilor planificate este ex­
pedierea promptă a produselor către
beneficiari. In felul ace.sta se evită
formarea de stocuri, iar produsele a-
jnng la timp în mîinile cumpărătorilor.
I. M.