Page 92 - 1958-12

PaL 2
iran la Pala!
Amfr tr e c u t, in tr - o d u p ă -a m ia -
ză însorită de prim ăvară, am
v izita t G aleriile de A rtă de la
P alatu l R epublicii. Am adm irat
— pentru a cita oară ? — nem u­
ritoarele p în ze ale lui G rigo-
rescu, Luchian, B ân cilă şi ale
celorlalţi m a eştri ai penelului
rom inesc. \ şi. vecinilor zile şi, poate, săptă-
S -au intihnit in fostu l p a la t
reg a l — in sa lo a tiele unde îşi
con su m au sp leen u l in urm ă cu
un deceniu şi ceva cocotele m a­
iestă ţii sale şi ja vrele lăţoase
ale curtenilor — ciţiva din crea­
torii celor m ai
de preţ com ori
spiritu a le cu ca­
re se m indreşte
poporul nostru,
sarea pâm intu-
lui, cum i a n u m it in urm ă cu
ciţiva ani cineva.
G rig o re sc u a v e n it p ă şin d a-
g a le pe U ngă unul din carele
sale cu b o i; B âncilă alergind
peste ciiripurile bogat roditoare
ale colectivelor, iar Luchian s-a
a p ro p ia t sfio s, aducînd cu sine
un b u ch et dri-crizantem e.- S -a u în-
tiln it in a cest so m p tu o s locaş cei
care in tim p u l reg im u lu i bur­
g h ezo-m oşieresc şi-au scuipat
plăm inii prin m ahalalele şi m an­
sardele sărăcăcioase;
Ş i-a m ai ve n it la ă eest solar
al cinstei şi dem n ităţii un om o- .
bişnuit, un oltean de rină. D upă
ce a in tra t in holul p a la tu lu i s-a
oprit, şi-a sco s p ă lă ria d e paie
şi a început să p rivea scă uim it
in ju ru l său. S e sim ţe a stin ­
gher. N u îndrăznea să m eargă
m ai departe. Cum să cuteze un
ţăran să intre în o d ă ile „lui v o ­
dă" ? — cu geta p e senine oltea­
n u l. V \ ' ¦¦v** •'1*5¦¦
L a c i ţ i v a p a ş i "de e l, E m in e s e u S.M.T. Alba a arat, discuit şi
şl C re a n g ă ' tăifăsu iau ca odini­
oară in bojdeu ca Ţ iedului. M i s-a
părut că unul d in ei l-a poftit
să în d ră zn ea scă . Ortiul şi-a p lim ­
bat p rivirile de la bocancii de
care i ' se a g ă k cseră citeva fire
d e n oroi, p în ă la co şu l in care
se vedea o fra n zelă ru m e n ă ; a-
p o i, d u p ă c e a. m a i c u m p ă n it
puţin, a pornit să urce scările
ce duc in sa lo a iie le d e su s. P ă ­
şea rar, sigu r d e sine.
Pentru mi tierii din Valea
J iu ta î
de
. mărfuri industrial«
şs afimesiîto
Minerii din ,Valea Jiului aii
primit anul acesta cantităţii spo­ tractorul său era programat pen­ se al S.M,T.-ului Alba — Bază
rite de mărfuri industriale şi ali­
mentare. De ia 1 ianliarie la 1
decembrie s-a vîndut prin co­
merţul socialist, faţă de perioa­
da corespunzătoare a anului tre­
cut, cu 10 la sută mai multă
carne, cu 30 la sută mai multă
mobilă, cu 75 Ia sută mai multe
aparate de radio, precum şi în­
semnate cantităţi de încălîţămin-
te, iricotYije şi altele.
O dată cu m ăreţele construc­
ţii. a le ,s o c ia lis m u lu i d in p a tr ia
n oastră, obţin u te de clasa m un­
citoare sub conducerea partidu­
lui, se d e sfă şo a ră şi o lu p tă
su sţin u tă pentru ridicarea n ive­
lului cultural al celor ce m un­
cesc, ţ
N oi, e le v ii -puiem ră sp lă ti
g rija p e care: p a rtid u l şi g u v e r­
nul o poartă faţă ăe condiţiile
m inunate create pentru pregă­
tirea n o a stră p r in - a stu d ia in
a ş a fe l c a s ă d e v e n i! 7} c e tă ţe n i
cu adevărat folositori patriei.
în su şirea tem einică d cunoş­
tin ţelo r re p re zin tă una al!1 tră ­
să tu rile c a ra cteristice ale ş9.°ta ~
ru lu i d e tip nou. E ste necesCE
deci, ca în trea g a noastră forţă
tinerească să o îndreptăm spre
acest scop m ăreţ de a învăţa.
Nu rareori in tiln eşti profesori
ca re, p e b u n ă d r e p ta te , se rrun-
dresc cu elevii lor. A ceştia, as-
cu ltin d sfatu rile şi îndem nurile
profesorilor, dau dovadă de o
d e o se b ită c o n ştiin c io zita te la
lecţii, m anifestă interes faţă de
cu n oştin ţele ce li se predau,
sînt activi şi disciplinaţi.
T rebuie să spunem însă, că
m ai sînt printre noi şi elevi
certaţi cu învăţătura şi discipli­
na. Încălcarea acestor în dato­
riri de seam ă, va avea m ai tir-
ziu urm ări m ai grave, atunci
cină, ieşiţi de pe băncile şcolii,
a b so lven ţii nu vor fi in m ă su ­
ră să rezo lve problem ele com ­ şi m unceşti pentru ca ea să de-
p lica te din procesu l de produ c­ 1vin ă m ai b o g a tă şi m ai p u ter­
ţie. n ică . Ş i cum viito ru l p a triei
U n ţăran la P a la t! N im ic
neobişnuit pentru zilele noastre.
D upă ce şi-a isp ră vit treburile,
un ţăran s-a abătu t pe la G ale­
riile de A rtă, să va d ă şi el m i­
nunile ce sin t g ă zd u ite aici, să
aibă ce p o vesti apoi prietenilor
m ini Întregi. I
l-am atribu it gestu lu i olteanu­
lui ven it la G a leriile d e A rtă,
valoare de sim bol, sim bolul po­
porului descătu şat, liber şi stă-
pîn pe d estin ele
sale. In P alatu l
R epublicii a in­
tra t o ţară întrea­
gă. „P oporul-îm -
p ă ra t“ şi-a ciş-
tig a t ceea ce de drept şi de fapt
i se cuvine, iar acum sub condu­
cerea în ţeleaptă a partidu lu i> îşi
construieşte o via ţă nouă, dem ­
nă de h arn icii să i fii.
U n ţăran la P a la t!
D acă aş fi pictor, i-aş da v ia ­
ţă pe pîn ză pen tru a-l lă sa m ăr­
turie viitorului şi um anităţii.
D acă a ş fi poet, a-şi închina
im nuri de sla v ă celor care i-au
deschis drum ul şi-i călăuzesc
p a şii.
C. CLEMENTE
S .M .T . . SE POATE MUNCI MAI BINE
A lba
IN CAMPANIA DE REPARAŢII
De la’ înfiinţarea sa şi pînă
acum S.M.T. Alba a sprijinit
efectiv unităţile sodalist-coope-
ratisie din raion în campaniile
agricole. Numai în campania a-
gricolă din toamna această
grăpat aproape 5.000 hantri din
terenurile arabile ale gospodări­
ilor de stat, colective şi întovă­
răşirilor din ra-ion.
Gu multă însufleţire au mun­
cit tractoriştii Vasile Garde,
Martin Şazăr, Victor Dodică şi
Toma Ştefan, care au reuşit să-
şi depăşească norma în campa­
nia agricolă de toamnă în pro­
porţie de 30-70 la sută. Printre
tractoriştii fruntaşi în campania
agricolă de toamnă a acestui
an, se situează şi utemlstul Ioam
Groza care şi-a depăşit norma
în proporţie de peste sută la
sută.
La baza acestor realizări stau
grija faţă de tractor şi uneltele
agricole, întreţinerea şi păstra­
rea lor. In această privinţă se
evidenţiază mai ales tractoristul
Şazăr Martin. Spre exemplu
tru reparaţii generale în toamna
aceasta, dar, prin îngrijirea a-
tentă şi ungerea lui la timp,
starea de funcţionare a acestuia
a tost prelungită, acum necesi-
tînd doar o revizie. Jumătate
din valoarea pieselor economi­
site prin îngrijire şi recondiţio-
nare i s-a atribuit acestui trac­
torist drept premiu.
Nu toţi tractoriştii au procé­
dât însă la fel. Unii dintre ei
au depăşit viteza normală la a-
RÎNDURI PENTRU ELEVI
Să învăţăm
C instea, silin ţa şi perseve­
ren ţa la în vă ţă tu ră sin t în su ­
şiri ce trebuie să îm brace fizio­
nom ia m orală a fiecărui elev.
D in păcate, in v ia ţa şcolară se
m ai g ă sesc ca zu ri cin d unii e-
levi copiază la teze, incercind
să-şi „înşele" profesorii. A ceşti
elevi uită că asem enea practici
— ce li se par acum n evin ova­
t e — pot deven i ulterior însu­
şiri dăunătoare. S e im pune
’d e c i, s ă - i a ju tă m p e e le v ii c e r ­ în prim u l rină, în registrarea alte cadre calificate. A sta, nu
taţi cu disciplin a şi cu bunul
sim ţ, pentru a se debarasa de
g.sem enea apu cătu ri, să lu ptăm
fieihirerupt pentru com baterea
gcesto r m an ifestări g reşite, să-i
(jjutâni pe profesori să întro­
n e ze în cla să acea d iscip lin ă
pare ne va ajuta să ne supu­
nem d iscip lin ei de m uncă din
via ţa n oastră de m îine.
P e to t parcursul anilor şco­
lari, la to a te lecţiile şi m aterii­
le în vă ţă m să ne iubim patria
n oastră dragă. A -ţi iubi patria,
înseam nă să doved eşti că o vrei
m ereu m ai frum oasă, că lupţi
o m mub soerA M m um i Nr. 1251
TT
-o sală de lectură
Seară de seară, locuitorii co­ tori, învăţătorilor li s-au alătu­ Sala de lectură a clubului mi­ lii nr. 2 din Lupeni, tehnicieni,
munei Săsciori, raionul Sebeş, rat cu multă, dragoste şi con­ nerilor din Lupeni are un as­ ca Vasile Iliescu, care vine să
se îndreaptă spre căminul cultu­ Toţi coriştii din Săsciori vin ştiinciozitate numeroase familii pect care place şi celui mai exi­ studieze cărţi tehnice sau revis­
ra! pentru a tace repetiţii la dan­ cu drag la căminul cultural. Ei din Săsciori,. participînd de fre­ gent vizitator. Sala este spaţi­ te de specialitate.
suri, piese de teatru şi cor sau sînt conştienţi de aportul pe care familie, cîte două şi chiar oasă şi bine luminată. In jurul
pentru a juca şah sau a asculta care îl aduo la ridicarea cultu­ Bibliotecara Maria Solomon,
emisiunile la radio. rală a satului lor şi răspund
la toate chemările dirijorului lor,
Gei mai mulţi dintre ei se în­ pe care îi apreciază şi îl stimea­
dreaptă spre sala de repetiţii, ză mult.
unde dirijorul Simion Oprean, trei persoane. Aşa sînt familiile geamurilor mari, deasupra per- ne-a informat că faţă de anul
împreună cu soţia şi ceilalţi în­ Cei care activează în cadrul iui Zaharie Moga, Nelu Radu, delelor de danielă cad, ca un trecut numărul cititorilor a cres­
văţători din comună, îi aşteaptă căminului cultural cu un deose­
pe corişti să sosească la o nouă bit simţ de răspundere sînt ca­ Gheorghe Mihu, Dumitru Faur, frumos chenar bogate draperii cut cu peste 30 la sută.
instruire. drele didactice din comuna noas­
Nicolae Aleman, Dumitru Ro­ de catifea roşie. Pe pereţi sînt ATinerii din Lupeni au citit a-
tră. In munca de ridicare a nive­
lului cultural al ţăranilor munci­ man şi multe altele. Coriştii că­ estetic aşezate tablouri de di­ nul acesta peste 25.000 de cărţi
minului nostru sînt mîndri de mensiuni proporţionale sălii, iar cu cele mai variate teme. De
succesele repurtate cu ocazia- pe jos, covoarele care înăbuşe altfel, activitatea sălii de lectu­
diferitelor manifestări. Ei au cu­ zgomotul paşilor. ră nu se limitează ia cititul căr­
les laude cu ocazia celui de-al De obicei lectura se face stînd ţilor. In acest an, aci s-au făcut
patru expoziţii de cărţi, 8 şe­
IlI-lea festival al tineretului din pe fotolii confortabile aşezate în dinţe literare, recenzii, concursuri
şi mai multe dimineţi de basme
raionul Sebeş, au stîrnit aplau­ jurul unei mese mari, rotunde. pentru copii, proiecţii de diafil-
me etc. La aceste acţiuni au par­
ze îndelungate la sărbătorirea La celelalte mese se răsfoiesc
semicentenarului corului din Po­ reviste şi colecţii de ziare, se
iana, şi în alte ocazii. i studiază etc. Cînd priveşti este­
Coriştii noştri sînt mîndri de tica sălii, curăţenia care dom­ ticipat aproape 2.000 de locuitori
activitatea lor, iar azi» ei se a- neşte peste tot; parcă hu-ţi vine ai oraşului.
flă în plină pregătire în vederea a crede că aproape 1.500 de ci­ Pentru satele şi exploatările
unui spectacol pe care îl vor da titori se perindă continuu pe aci forestiere îndepărtate s-au orga­
în curînd în satul lor, apoi cu într-un şuvoi neîntrerupt. nizat 4 biblioteci volante.
forţe noi şi cu încredere se vor Vin aici muncitori vîrstnici, Pentru a se face faţă exigen­
prezenta la cel de-al V-lea cum este lăcătuşul, mecanic ţelor crescînde ale cititorilor,
concurs artistic al formaţiilor Constantin Dinescu, care în ul­ s-au cumpărat numai în primele
de amatori din căminele cultu­ timele 5 luni a citit peste 40 de 11 luni ale acestui an cărţi în
rale. cărţi, sau şcolari, cum sînt pio­ valoare de aproximativ 30.000
După felul cum ei se pregă­ nierii Gheorghe Olah şi Ştefan Iei. S-au făcut de asemenea noi
tesc încă de multă vreme, sîn- Băltaru, din clasa Vil-a a Şco­ abonamente la ziare şi reviste,
tem siguri că vor repurta suc­
cese frumoase în cadrul acestui
concurs. I. FLOCA Vie activitate culturala
IN CLIŞEU : căminul cultural din Săsciori. corespondent
O dată cu ven irea iernii, ac­ p rezen ta t in u ltim u l tim p spec­
tivita tea căm inelor culturale şi tacole cu p iesa „R ăfuiala“ pe
caselor raionale de cultură din scenele căm in elor culturale din
regiunea H unedoara s-a inten­ sa tele G him india, H ărău, B irsău
sificat. Serile culturale şi şeză ­ şi N ojag.
tor ile, precum şi con ferin ţele
care popu larizează succesele ob­ B rigada artistică de agitaţie
a căm inului cultural din satul
ţinute de m em brii gospodăriilor S im eria V eche, raionul H une­
doara, ai cărui locuitori sint cu
răf, rupîn’d fiare de plug şi de- de la fabrică din Bîrla'd etc., a- le lipsuri. De pildă, în faţă ate­ c o le c tiv e ş i Î n to v ă r ă ş ir ilo r a g r i­ toţii m em bri ai gospodăriei co­
vînd astfel posibilitatea să trea­ lective, se d ep la sea ză în fiecare
teriorind unele piese ale trac­ că la repararea tractoarelor şi lierului de reparat zac de peste c o le in lu p ta p e n tr u r e c o lte b o ­ d u m in ică în sa tele în vecin a te
toarelor. Pentru repararea lor uneltelor agricole pentru campa­ trei săptămîni, 26 grape stelate g a te , s e b u c u ră d e la r g a p a r ti­ unde prezin tă program e inspira­
s-a pierdut timp preţios chiar nia de primăvară. te din m unca şi via ţa colectiviş­
în toiul lucrărilor din campania şi cu colţi, care necesită repa­ c ip a r e a ţă r a n ilo r m u n c ito ri. tilo r .
agricolă de toamnă» S-au întîm- Cinci tractoare KD-35 • s-au
pinat greutăţi şi din cauza sla­ trimis pentru reparaţii capitale raţii. Nefiind adăpostite, acestea C o lectivele celor 650 form aţii In cadrul a 360 de căm ine
bei organizări, a muncii în unele ia centrul mecanic Sibiu, iar culturale din regiune s-au o rg a ­
unităţi, cum sînt G.A.G. Gistei, alte cinci motoare de tractor au ruginit şi au suferit diferite d e a r tiş ti a m a to r i au p r e g ă tit n iza t in u ltim ele să p tă m în i „Zi­
G.A.G. Obreja şi G.A.G. Şard, s-au adus de la reparat. In ate­ degradări. Intr-o stare asemănă­ . v a r ia te p r o g r a m e p e c a r e le v o r le a le păcii“. Gu acest p rilej s-nu
care n-au recoltat la timp po­ lierele spaţioase şi bine dotate toare se află şi cîteva tractoare. . p r e z e n ta cu p r ile ju l c e le i d e -a făcut expuneri d espre lupta con­
rumbul şi au ţinut astfel trac­ ale S.M.T.-ului se lucrează de secven tă a la g ă ru lu i so cia list in
toarele pe loc. Datorită acestui zor la repararea tractoarelor şi E' drept că încă nu sînt con-' 1 1 -a a n iv e r s ă r i a p r o c la m ă r ii frunte cu U .R .S .S ., pentru m en­
fapt îndeplinirea planului la uneltelor agricole. Pînă în pre­ ţinerea şi apărarea păcii. D e a-
S.M.T. a fost multă vreme peri­ zent în atelier s-au reparat 3 struite remizele necesare, dai-, republicii-. sem enea, în num eroase căm ine
clitată. tractoare KD-35 şi un tractor culturale s-a popu larizat expune­
U.T.O.S.-26, iar alte 9 tractoa­ conducerea S.M.T.-ului ar fi pu­ F orm aţia de teatru a casei de rea tovarăşu lu i G heorghe G heor-
Şase din cele 36 tractoare ale re KD-35 sînt în curs de repa­ tut lua măsuri să se aşeze sub' cultură d in H a ţeg s-a dep la sa t g h iu -D ej“ la p len a ra G. G. al
S.M.T. Alba mai lucrează încă rare. Recent au fost reparate şi roţile celor 4 tractoare U.T.O.S.- în sa tele T oteşti, P ui, Sar m ize- P .M .R . d in "26— 2 8 n o ie m b r ie a.c.
în cîmp, iar celelalte au fost re­ 5 pluguri de tractor.
trase pentru a 11 se face repara­ 26 şi sub şenilele a circă. 10 getw sa, S in tăm ăria-O rlea şi Bd-
ţiile necesare în vederea campa­ La repararea lor lucrează 7 tractoare KD-35, blăni sau seîn-
niei agricole de primăvară. echipe de muncitori specializaţi, duri de lemn tare pentru a Ie ru M a re , u n d e a p r e z e n ta t p ie ­
antrenaţi în întrecere socialista. proteja de noroi şi apă. Lucrul s a „O n o a p te g re a " d e L u c ia
Experienţa anilor trecuţi a în­ Pînă acum în fruntea întrecerii ¦D em etriu s, iar echipa de teatru
văţat conducerea S.M'.f. Alba se situează echipa a 7-a, a co­ acesta nu s-a făcut însă. a căm inului cultural din satul
să dea o mai mare atenţie pro­ munistului Bucur Prip, care a
curării de materiale şi piese ne­ scos primul tractor reparat şi De asemenea, nu s-au reparat B a m p o to c d in r a io n u l l lia , fo r ­
cesare pentru repararea de ca­ urmează să-l termine pe cel încă cele 9 semănători necesare m a tă d in ţă r a n i în to v ă r ă ş iţi, a
litate şi la timp a tractoarelor de-al doilea. în campania de primăvară, deşi
şi maşinilor agricole.
timp a existat suficient.
Furnizorul de materiale şi pie­
Golectivul de muncitori din VARICELA
S.M.T. Alba este hotărît să în­
lăture neajunsurile existente şi
să termine reparaţiile tuturor ! Varicela este o boală molipsitoare riola. Asociaţia bolilor soarlatînă plus
cunoscută în popor sub numele de varicelă, varicelă plus dlfterie» tuse
maşinilor, uneltelor şi tractoare­ „vărsat de vint". Frecvenţa mai mare convulsivă, pojar, face oa boala să e-
lor înainte de 15 februarie 1959, a bolii este la copil şi mai ales la cel volueze sub o formă mai gravă.
pentru a putea contribui din plin
Gu mult elan munceşte şi e- ia succesul campaniei agricole de grădiniţă şi şcoală, mai rar la su­ Infectarea veziculelor (băşicuţelor)
chipa nr. 1, condusă de utemis- de primăvară.
nr. 5 Oraşul Stalin — nu dis­ tul Ioan Ţăranu. La recondiţio- gaci sau adulţi. pot da naştere ta supuraţie. Atît su-
punea uneori de materialele şi narea pieselor şi repararea de Organele de partid şi de stat Boaia se produce datorită unul virus puraţiile cît şl asocierea varicelă-scar-
piesele solicitate. In acest caz, calitate se remarcă şi mecani­ din raion trebuie să dea tot latină, pot duce la complicaţii la nive­
conducerea S.M.T. a cerut spri­ cul Octavian Răhăianu, strun­ sprijinul S.M.T.-ului pentru pro­ pe care bolnavul l-a contractat de la lul rinichilor (nefrite). Destul de rar
jinul organelor de partid şi de garul comunist Mihăilă Stanciu, curarea de materiale şi piese o altă persoană ce a fost bolnavă de în timpul varicelei apar meningo-en-
stat. Avînd acest sprijin, ea a fierarii Ioan Topîrceanu, Teodor strict necesare reparaţiilor, cît varicelă cu 10—18 zile înainte. Ma­ cefalite (aprinderea pieliţei creerului).
reuşit să procure materialele şi Munteanu şi mulţi alţi mecani­ şi pentru construirea remizelor. joritatea bolnavilor nu prezintă înain­
piesele respective. Aşa s-a reu­ zatori. tea apariţiei elementelor de varicelă PROFILAXIE
şit a s6 procura oţel exagon de In acest fel S.M.T. Alba va pe corp nici un semn de boală. Uneori Avînd în vedere că bolnavul este
17,19 şi 22 rhm. pentru confec­ Gu toate succesele obţinute în face faţă din ce în ce mai bine pot prezenta totuşi o febră moderată contagios cu două zile înainte de în­
ţionarea şuruburilor, electrozi de munca de reparaţii a tractoare­ măreţelor sarcini ce-i revin, în 38—38,5°, indispoziţie, dureri de cap. ceputul bolii şi tot timpul bolii erup­
sudură şi altele de la U. M. Cu- lor, maşinilor şi uneltelor agri­ munca de transformare socialis­ Foarte rar varicela poate începe cu tive vom izola toţi bolnavii suspecţi
gir, diferite repere de rulmenţi tă a agriculturii. frison, febră mare, agitaţie, convul­ sau contacţi de varicelă Ia timp. Izo­
cole, la S.M.T. Alba sînt şi une­ sii şi delir. De asemenea tot foarte larea bolnavului va fi în medie de
E. BERGHÎAN
rar se întîmpiă ca înaintea erupţiei ca­ 20—22 zile, iar a contacţilor de 18
racteristice să apară pe pielea toracelui zile. Bolnavul izolat la domiciliu va
o Brupţie roşietică (rash), ce durează respecta prescripţiile medicale c a : tne-
rile econom iei. B azele acestei cîteva ore sau chiar una-două zile. dicaţie, regim, igienă. In unele cazuri
p regătiri se obţin prin şcoală. Deodată apar apoi pe piele pete roşii se recomandă a se face un control su­
S e im pune deci, ca in ca lita ­ (macule), de formă rotundă sau ova- mar al urinei. După terminarea bolii
pentru a deveni tea n oastră de elevi, să în vă­ lare, uşor proeminente. După cîteva se face o curăţenie generală a camerei
ţă m tem ein ic, pen tru a fi de ore petele roşii sînt mai proeminente şi fierberea rufelor bolnavului.
patrie folos acolo unde ni se va cere şi apoi apar nişte băşicuţe, (vezicule)
să m uncim în viitor. de diferite forme ce conţin un lichid TRATAMENT
limpede, care după 24 de ore se tul­
S ă ne trăim astfel anii pri­ Bolnavul va sta la pat tot timpul
m ăverii, incit să ne aducem a- bură. Mărimea lor diferă foarte mult. perioadei de erupţie pînă la 5—6 zilo
este socialism ul, patriotism ul In patria noastră se dă azi m in te m ai tirziu cu m indrie că Erupţia aceasta se face de obicei în după uscarea crustelor şi scăderea
am fost vredn ici să ţinem pa­ 3—4 pusee, avînd intercalate între pu- temperaturii. De asemenea i se vor
d evin e sinonim cu lupta înflă­ o luptă m ăreaţă pentru obţine­ sul cu uriaşele transform ări see una-două zile. De obicei deodată tăia unghiile şi va evita scărpinatul.
înnoitoare ale vieţii poporului cu apariţia unor noi vezicule (noul pu­
că ra tă şi m unca en tu zia stă p en ­ rea de noi su ccese in in du strie nostru. Iar a rea liza acest lu­ seu) febra se ridică» starea generală Regimul la început va fi iactohidric
tru co n stru irea so cia lism u lu i. şi în a g ricu ltu ră . P en tru ca re­ cru, înseam nă a în văţa să pri­ se alterează uşor. Regresarea vezicule­ (lapte, ceai, compot etc)., apoi mixt
veşti înainte vultureste, să vezi lor se face în 2—4 zile, în locul vezi­ (se introduc diferite făinoase, biscuiţi,
D acă pentru tin erii din uzine coltele să fie în zecite, com orile viitoru l de aur al patriei tale culelor apărînd nişte coji (cruste). A- gris, orez, pîine etc.), apoi complect.
şi să-ţi faci din acesta un ideal ceste coji cad apoi în termen de 10— Medicul e cel care fixează regimul în
şi de pe ogoare, patriotism u l subsolului scoase la suprafaţă, m ăreţ. Ş i nu-ţi p o ţi dăru i o fe­ 14 zile lăsînd o uşoară decolorare a funcţie de forma bolii sau a compli­
ricire m ai m are decit aceea de pielii, care-şi revine la normal în scur­ caţiilor.
înseam nă realizarea şi depăşi­ energia apelor să dea m ilioane a ră sp u n d e m îin e, în fa ţa so c ie ­ tă vreme. Erupţia de varicelă are cîte­
rea planului, recolte bogate pe şi m ilioane de kilow aţi, va caracteristici: apare neregulat, fără Ca medicamente se dau ahtitermice,
ogoare, pentru noi şcolarii, no­ ţara are n evoie d e in gi­ 'Ată ţii, c ă ţi- a i fă c u t p e d e p lin nici o ordine în orice punct al corpu­ piramidon, antigermin, antinevralgice,
lui, nerespectînd nici chiar pielea ca­ calmante generale la cei âgitaţi. Local
ţiunea de p a trio tism înseam nă, neri, tehnicieni, agron om i şi datoria, că nu ai precu peţit ni­ pului, mucoasele din gît, gură, pro­ pe piele unde sînt vezicule se va pu­
m ic pen tru înflorirea patriei, duce uneori mîncărimi (prurit). dra cu diferite substanţe calmante.
că i-ai fost fiu credin cios şi
că la strălu cirea drapelu lu i ce Varicela trebuie deosebită de o serie După căderea crustelor se face 6
de su ccese to t m ai m ari in în­ în seam n ă că to ţi a b so lven ţii flu tu ră în v in t ai şi tu o p ă r­ de boli ca : variola, urticari.a, impetigo, baie cu o soluţie slabă de hipei'ftVart-
ticică de contribuţie. N u este etc. Este necesar să se precizeze că ganat. Căderea crustelor pdâte fi u-
su şirea ştiin ţei. Nu e suficient şcolilor m edii trebuie să ur­ fericire m ai m are decit aceea varicela nu are nimic comun cu va­ şurafa prin utilizarea vaselinei bdri-
să sim ţi că ţi-s dragi m unţii şi m eze cursurile în văţăm în tu lu i de a putea isto risi nepoţilor, oa­ cate.
cim piile m ănoase ale ţării, să superior. Ş coala m edie dă in­ m enii com unism ului, despre
cunoşti cu ce preţ acestea sînt tr-adevăr studenţi facultăţilor, vrem u rile de a zi, la care tu, Dr. M1RCEA TRlF
tinere m uncitor sau ţăran, in g i­
a le noastre. E n evoie să pui dar ea este în fond o şcoală de ner sau tractorist, elev sau stu ­
den t ai pu s o p a rte din inim a
din plin um ărul la în ălţarea cu ltu ră gen erală, în m ăsură ta înflăcărată.
patriei pe culm ile cele m ai să-i în arm eze pe tineri cu cu­ DOINA ATANASIU şi
în alte ale belşugului. D in acest n oştinţele necesare unui viitor
punct de vedere, e necesar să m uncitor sau tehnician. D in KOVACS AN1KO
com batem fără cruţare tot ceea păcaie insă, acei ce îm b ră ţi­ eleve în clasa Xl-a B
ce îl poate îm piedica pe tinăr şează m eseriile după term ina­ Şcoala medie „Dr. Petru Groza" Noi depanatori la C. E. C
să -şi adu că co n trib u ţia sa la rea şcolii m edii, sin t încă pu­ Deva
co n stru irea unei v ie ţi noi în ţini. Ei uită că spre drum ul
patria noastră. Ca elevi, trebuie către o specializare în a ltă se Pe zi ce trece se măreşte tot Acest succes se datoreşte
să ducem lupta îm potriva para­ poate ajunge nu num ai direct mai mult numărul depunătorilor mandatarului C.E.C.» Ioan Go-
la C.E.C. din oraşul Haţeg. !ea^ care a depus 0 muncă de
zitism u lu i în şcoală, sub form e­ prin facu ltate, ci şi direct de
De exemplu, la cooperativa, Iămurire susţinută în mijlocul
le sale d ife r ite : chiulul, însu­ la stru n g , tractor şi a lte m e­ „Retezat“ din Haţeg, într-un
timp relativ scurt, numărul po-
şirea m uncii altu ia şi a lte a s­ serii. P atria noastră are nevoie sesorilor de carnete C.E.C. s-a
pecte de in disciplin ă ce se m a i' de cadre cu o p regătire cores­ c00Pera n • ^ SBUCIIEA
m anifestă. pu n zătoare pentru toa te ram u-
- 'W /Nw-W'—'