Page 93 - 1958-12

. 1251
CMorpiilzaţiiie
se o cu p ă de
producfiei
A intrat în stilul de muncă aii
biroului organizaţier de bază de
la întreprinderea „Bampotoc“-
Deva să-şi organizeze in aşa iei
munca încît fiecare membru şi
Candidat de partid să aducă o
contribuţie, pe măsura •capacită­
ţii şi priceperii sale, la îndepli­
nirea sarcinilor ce stau în fata
organizaţiei de bază. In acest
fel, chiar dacă organizaţia de
bază are un număr nu prea ma­
re de membrii ea reuşeşte să
mobilizeze întregul colectiv de
muncitori la îndeplinirea planu­
lui de producţie, la>creşterea pro­
ductivităţii muncii.-
Una din preocupările de sea­
mă ale biroului organizaţiei de
bază este aceea ca îa fiecare
loc de muncă să existe cel pu­
ţin cîte un membru sau candi­
dat de partid. Datorită acestui
lucru orgânizaţia de bază- are
un control permanent asupra
producţiei, cunoaşte în- orice
moment stările de lucruri de la
orice loc de muncă. De aceea,
ea reuşeşte să aleagă problemele
Cele mai arzătoare, pentru a le
analiza în adunările generale
sau în şedinţele de birou.
Cînd au analizat activitatea
organizaţiei U. T. M'„•comuniştii
au constatat că aceasta se ocu­
pă în mod insuficient de educa­
rea tineretului, de atragerea lui
la îndeplinirea sarcinilor ce re­
vin colectivului de muncitori,
îndrumată de către organizaţia
de partid, organizaţia U. T. M.
a creat două brigăzi de tineret,
în fruntea cărora au fost puşi
un membru şi un candidat de
Aceştia s-au ocupat îndeaproa­
pe de întărirea disciplinei în
muncă, ceea ce a făcut ca bri­
găzile de tineret să-şi îndepli­
nească cu regularitate normele
de producţie.
Sub această formă a fost spri­
jinită să-şi îmbunătăţească mun­
ca şi organizaţia sindicală.
Pe baza controlului permanent,
organizaţia de bază a observat
la un moment dat că atelierul
mecanic întîrzie cu repararea
maşinilor şi utilajelor. Analizîncl
activitatea comuniştilor de aici,
adunarea generală a constatat că
acest lucru se datora unei slabe
organizări a muncii: nu era sta­
bilită o responsabilitate concre­
tă a oamenilor pe maşinile care
intrau- în reparaţii. Din această
cauză calitatea reparaţiilor nu
se ridica la nivelul cerinţelor.
Constatările au ajutat aduna­
rea să recomande maistrului
'Alexandru Josan să ia unele
măsuri concrete în vederea lichi­
dării lipsurilor.
La scurt timp au fost forma­
Sub masca cuvtoşlei,
corupător de minore
Luni dimineaţa sala -tribunalului
din Miercurea Ciocului era arhipli­
nă. In saiă st aflau numeroşi ţărani
din toată regiunea, de la Gheor-
ghieni şi pînă spre cotul mun­
ţilor, la Tîrgu Secuiesc şi Sf.
Gheorghe, precum şi învăţători, me­
dici, scriitori, funcţionari, preoţi. Se
judeca procesul lui Sânta Antal din
comuna Sîndominic, care a violat
două eleve şi şi-a îngăduit purtări
destrăbălate faţă de numeroase alte
fete din comună, pe care se străduia
să le corupă moraliceşte spre a le
transforma în obiectul docil al pof­
telor lui.
Indignarea pe care aceste fapte au
stîrnit-o în satele şi comunele raio­
nului esté cu atît mai mare cu cit
acuzatul nu e altul decît capelanul
bisericii romano-catolice din comună.
Actul de acuzare, mărturisirile a-
éuzatülui care a recunoscut toate în­
vinuirile ce i s-au adus, depoziţiile
martorilor au dezvăluit în toată jos­
nicia lpr faptele criminale ale aces­
tui corupător de minore.
Fólésindu-se de sutana preoţească,
abuzuid dé naivitatea unor copile clin
Sîndotnitiic, acest nemernic atrăgea
îa locuinţa sâ şi în incinta parohiei
fete de 13—14 ani spre a-şi satisface
poftélé bestiale.
Irt sala tribunalului au intrai pe
rînd victimele lui sânta Antal, in­
tr-o tăcere adîncă asistenţa, profund
impresionată de această confrunta­
te, asculta povestirile victimelor
care relatau simplu, copilăreşte, dtă-
*) Articol apărut in „Scinţeiă" nr.
4.406 din 25.XI1.1958.
te echipe pe categorii şi tipuri:
de maşini ce- intrau la reparaţii,
iar în cadrul echipelor fiecare
muncitor a primit sarcini con­
crete. Astăzi există o echipă
care lucrează num^i la repara­
rea şi întreţinerea gaterelor şi a
maşinilor de tă ia t; altă echipă,
în fruntea căreia a fost pus can­
didatul de partid Arcadie Torok,
lucrează numai la întreţinerea
autocamioanelor.
Hxistă şi alte exemple care
dovedesc că datorită preocupării
organizaţiei de bază, munca s-a
îmbunătăţit în mod simţitor.
La secţia de gatere disciplina
lăsa de dorit. Unii muncitori lip­
seau nemotivat de la lucru, iar
alţii nu foloseau timpul din
plin. De aceea, schimbul III
(pentru că în atesta aveau loc
mai frecvent asemenea manifes­
tări) nu-şi realiza sarcinile de
plan, trăgînd- în urmă şi schim­
burile de zi.
Biroul organizaţiei de bază a
pus în discuţia unei adunări ge­
nerale această stare de lucruri,
cerînd tovarăşilor Petru Ioaneş,
Gheorghe Herţ şi Busuioo Ioa- ,
neş să informeze adunarea cum
luptă ei ca membri de partid
pentru întărirea disciplinei în
muncă. Gei trei tovarăşi au fost
apoi ajutaţi să desfăşoare o in­
tensă muncă politică împotriva
abaterilor de lă disciplina în
producţie. Ghiar din' următoarea
zi ei au stat de vorbă cu tova­
răşii lor de muncă şi le-au ex­
plicat că planul de producţie nu
este îndeplinit tocmai din cau­
za nefolosirii din plin a tim­
pului de lucru. Gei care aveau
manifestări de indisciplină, prin­
tre care Leopold Pisan, Fran-
cisc Rubi, Aurel Duda, Alexan­
dru Semciuc, au fost criticaţi în
şedinţele de grupă sindicală. De
atunci ei au lichidat din mani­
festările de indisciplină. Lucruil
acesta s-a resimţit în producţie,
schimbul III ridicîndu-se în scurt
timp la nivelul celor de zi.
Iată numai cîteva fapte care
scot cu putere în evidenţă faptul
că datorită repartizării juste a
membrilor şi candidaţilor de
partid pe fiecare loo de muncă,
datorită încredinţării de sarcini
concrete tuturor comuniştilor,
nivelul muncii potitice şi econo­
mice creşte necontenit. Gonti-
nuînd să muncească pe această
linie, organizaţia de bază de la
întreprinderea „Bampotoc“ De­
va, va obţine noi şi însemnate
succese în muncă pentru mobi­
lizarea întregului colectiv la în­
deplinirea sarcinilor ce-i revin
pe anul 1959.
C. ARMEAN
ma pe care o trăiseră. Fetele ară­
tau cu cîtă încredere naivă, curată
se duseseră la capelan la orele de
catehisare.
Catehisarea este — după cum se
ştie — acea practică a bisericii ca­
tolice în cadrul căreia se predau co­
piilor pînă la vîrsta de 14 ani pre­
cepte religioase pentru â-i pregăti
în vederea ceremoniei confirmării.
Astfel, fie lăcaşul de închinăciune,
fie casa parohului se transformă în-
tr-un fel de sediu de şcoală religi­
oasă. Tocmai această practică a fost
folosită de Sânta spre a-şi realiza
ţelurile depravate. El a abuzat de
credinţa religioasă a părinţilor şi a
fetelor.
Cu încredere s-a îndreptat spre ca­
mera parohială a lui Sânta şi eleva
B. M., în vîrstă de 13 ani. Spre â-i
cîşliga încrederea, capelanul i-a ofe­
rit o icoană a sîîntului Francisc din
Assisi. Apoi, rostind tot timpul vorbe
pioase, acest făţarnic plin de josni­
cie a siluit-o pe fetiţă. îngrozită, a-
ceasta a fugit zguduită de plîrts.
Orfană, B. M., fusese primită cu
dragoste şi căldură în casa celui mai
bun prielen al tatălui ei. Părinţii ei
adoptivi n-au precupeţit nimic pentru
ca s-o crească, să-i dea învăţătură.
Era o fată veselă, inteligentă, sîrgu-
incioasă. Nutrea, ca orice adolescent,
visuri şi aspiraţii. Pentru ca într-o
zî totul să se năruie sub povara ne­
cinstei şi batjecufei.
— Săptăiîiîrti de-a rîndul — poves­
tea ?U1Othii înlăcrimaţi B. M. — n-am
putut uita groaza pe care-o trăisem.
Nu îndrăzneam să-i privesc pe oa­
meni în faţă. Şi, în prţmul rînd, pe
m m m m w m m ifm p ¦BMWMBBMi PriL 3
PENTRU
condiţiilor de muncă şl viaţă
ale minerilor
Minerii patriei noastre au do- sistemul, energetic naţional; Ca
bîndit anul acesta succese im­ urmare, operaţiile de transport
C ălătorin d a stă zi pe dra­ com anda da tă prin sem nele îm bu n ătăţească continuu cali­ portante. Lună de lună planul şi de tăiere a cărbunelui cu cio­
m ul Teliucului, eşti m artorul m aistru lu i său. C eilalţi doi ta tea forajelor de explorare, de producţie a fost depăşit sim­ cane şi perforatoare sînt meca­
unui fream ăt puternic de oa­ sondori, T oader B îrta şi Iacob să reducă continuu preţul de ţitor. In cinstea celei de-a 11-a nizate aproape în întregime. A-
m eni şi m aşini. S e m unceşte Icleanu, acţionau şi ei la locu­ cost, prin buna în treţin ere a aniversări a R. P, Romîne, pla­ proape în toate minele de lignit
pentru a se tran sform a m un­ rile lor, du pă aceeaşi com anr utilaju lu i şi p rin tru n regim nul anual al producţiei globale s-au introdus perforatoare elec­
şi producţiei marfă al întreprin­ trice. Totodată, au fost dezvol­
ţii colţu roşi de p ia tră in n or­ dă, d a tă prin sem nal. In hu­ sever d e econom ii. derilor de exploatare a cărbune­ tate instalaţiile de preparare a
lui şi minereurilor a fost înde­ minereurilor, s-au construit pu­
m e şi tone. Sub pu terea oa­ ruitul d e vacarm al an gren a­ Intre tim p, cit durase. con­ plinit înainte de termen.
ternice instalaţii de aeraj; Rea­
m enilor şi a exploziilor, stinci jelor, ţevile de foraj se rid i­ vorbirea cu brigadierul, tubul întrecerea minerilor pentru a lizări importante s-au obţinut
da patriei mai mult cărbune şi şi în direcţia înlocuirii lemnului
uriaşe se p ră vă lesc in hăul cau din pă m în t în vîrtin du -se, cu proba fu sese sco s la supra­ minereuri a fost sprijinită prin de mină cu alte materiale.
noi realizări pe linia introducerii
d e zeci d e m etri, stîrn in d in pen tru a se lă sa ap o i din nou faţă. D in el se înşiră- p e po ­ tehnicii înaintate. Numeroase ex­ In şcolile de calificare, de spe­
ploatări au fost sistematizate cializare sau ridicare a califică­
căderea lor un vuiet asu rzitor scrîşn in d spre stra iele de p ia­ dul de lem n al sondei, o bu­ sau modernizate şi s-au obţinut rii mii de mineri şi-au însuşit
rezultate importante în direcţia anul acesta, cunoştiinţe noi, la
de avalanşă. In coastele m un­ tră. cată de peste 3 m etri de pro­ valorificării superioare şi a îm­ nivelul tehnic superior al utila­
bogăţirii în conţinut a minereu­ jelor şi. instalaţiilor cu care sînt
ţilor răm in caverne uriaşe, B rigadieru l G heorghe Tur- bă. O chii m aistru lu i şi ai ce­ rilor. dotate exploatările miniere.
hăuind de puterea curenţilor. cu a început să-m i explice im ­ lo rla lţi luceau d e bucurie.
P e trep tele uriaşe, desch ise portan ţa operaţiunii. Aflu a st­ — S în tem aproape, băieţi.
in f la n c u r ile d e piatră-, a le a r ­ fe l c ă d e b u n a e x e c u ţie a, a - N u m a i c îţiv a m e tr i ş i v o m d a
g ă fluierlnd locom otive ce tra g cestei a şa -zise arderi, dep in ­ de fier — au zii g la su l m ai­
du pă ele va g o n etele pline. d e scoaterea la su prafaţă a strului. P re g ă tiţi-v ă pentru
P retutindeni, bubuiturile te în­ probei de teren, buna inform a­ in troducerea sapei. M ai dăm
soţesc răbufnind înfundat de re a g eo lo g ilo r şi ca lita tea ex­ un şu t pîn ă la ora d o u ă ! Extinderea folosirii energiei Pentru îmbunătăţirea condiţi­
electrice prin racordarea la sis­ ilor de muncă şi de viaţă ale
departe sau troznind violen t plorărilor. M ă apropii şi-l întreb ce temul energetic al ţării a dat minerilor s-au cheltuit sume im­
posibilitatea sporirii capacităţii portante, Numai în prima jumă­
din apropiere. N um ai intre M aistrul E m il R usu lucrea­ po sib ilită ţi are sonda pentru
crestele d e p ia tră , circu lă li­ z ă p recis ş i fă ră bru scări. E tra d u cerea în v ia ţă a sa rcin ii
n iştite în to a te direcţiile, cu­ un m aistru bun. M otoristu l d e reducere a preţu lu i d e cost de producţie şi modernizării pro­ tate a acestui an s-au investit
pele fim icularelor, iar Cerna, accelerează la tim p m otorul, al forajului. îm i răspunde } ceselor tehnologice. Aproximativ 19.890.000 Iei în lucrări de pro­
la poalele m unţilor, îşi m ină son dorii sîn t curajoşi şi înde- g ră b it:
' jumătate din energia electrică tecţie a muncii şi aproximativ
gră b ită apele spre H unedoara m înatici. E o echipă bună. D e — Sonda are posibilităţi. folosită acum în exploatările mi­ 47.600.000 lei pentru construcţii
încreţindu-şi m ereu unda sub aceea „a rd erea “ a ţin u t puţin. T otu l în să depin de d e noi, de niere din ţară este furnizată de de locuinţe.
ploaia de pietre cu care este C inci, şa se m inute şi începe brigada de sondori, de felul '---------------;------;----- :~-m
pretutindeni intim piuată. scoaterea ta su prafaţă a ca­ cum m uncim , de felul cum ne Sarcinile noastre
La pundul 99 pului de săpare. E m om entul gospodărim locul de m uncă şi
cel m ai palpitant şi cel m ai m aterialele. La fel e şi în ce­
Aci, la pu n ctu l 99, cum îi frum os. Tubul p oate conţine lelalte sonde. Eu vorbesc însă (U rm are din pag. I-a), RĂSPUNS : Pentru acest lu­
spun geologii, se află una fier sau pur şi sim plu calcar. num ai in n u m ele b rig ă zii cru vom lupta şi noi în anul
din son dele întreprin derii de n o a s tr e . In c in s te a lui- 3 0 D e ­ ÎNTREBARE : V-aţi propus care vine. Vrem ca produsele
explorări m iniere „Ardealul" Sondorului nu-i este indife­ cem brie vom da p este planul să lărgiţi numărul sortimentelor noastre să satisfacă exigenţele
din Alba- Iulia. ren t cit şi ce scoate. E l ştie lunar încă 20 de m etri foraţi. şi cantităţile de bunuri, de larg beneficiarilor. Şi sîntem siguri
că şi de el depinde înfăptui­ consum cu 16 Ia sută. Cum veţi că ele vor satisface. In primul
A m început urcuşul spre a- rea sarcinii tra sa te de plenara A p o i se în d re p tă sp re g r a- realiza acest lucru ? rînd ne bazăm pe faptul că a-
ceastă sondă cunoscind deja din noiem brie a 6 . 6 . al n icu l son dei, pu n in d în m iş­
P .M .R ., aceea d e a cre şte în care în trea g a echipă. RĂSPUNS : In primul rînd vein muncitori ou o calificare
de la şeful şantierului — Con­ volum şi ca litate producţia de este vorba de lărgirea sortimen­ înaltă şi care sînt- interesaţi în
oţel. A poi, m ai e şi sa tisfa c­ :k telor la mobilă. De piildă, pe
stan tin V reja, m ai m ulte din ţia căutătorului. N u m ică e baza indicaţiilor plenarei şi a obţinerea unei producţii de bună
rea liză rile brigăzii ce lucrea­ m indria sondorului cînd, du- La întoarcere, condus de propunerilor venite din partea calitate. Apoi, măsurile tehnico-
ză aici. cînd în braţe trofeul sm uls de bubuitul neîntrerupt al explo­ cetăţenilor, vom introduce pentru organizatorice preconizate de noi
e l a d în c im ilo r , îl d e p u n e 'pe ziilor, am p rivit d in nou la anul viitor în procesul de fabri­ îşi vor avea partea lor de con­
Ş tiam că au îndeplinit pla­ m a sa g eo lo g ilo r z ic în d : „ui- stîn cile încinse cu furtunele caţie mobilă de bucătărie tip G tribuţie le reducerea preţului de
nul lunar încă din decada IP a ta ţi-vă , echipa n oastră a d es­ de aer ale perforatoarelor, la care are mai multă căutare. Pa­ cost. De pildă, pentru reduce­
a lunii decem brie din ă peste coperit un nou zăcăm int de oam en ii ce m unceau d e zo r in ralel cu aceasta vom produce şi rea cheltuielilor de transport la
plan 30 d e m etri foraţi, că e m inereu". scoarţa de piatră a pâm intu- mobilă tip A — în limita cerin­
una dintre cele m ai bune bri­ lui. D e sus, d in flancuri şi ţelor. Tot la atelierul de tîmplă- cariera de bentonitâ de la Gura-
g ă zi d in şan tier şi altele. Am E chipa lui E m il Rusu, îm ­ din subteran, m inerii sfrede­ rie avem prevăzut să producem sada vom instala magazia de
aju n s tocm ai în u ltim a fază preună cu celelalte două din lesc m unţii, srriulgîndu-le co­ ca sortimente noi, paturi pentru uscare chiar în gara G.F.R. La
d e lucru de d in a in tea ex tra g e­ brigada sondei nr. 99 Teliuc, m orile. In faţa lor, arătîndu- copii şi dulapuri tip „Ardeal“ izvorul Boholt vom asigura un
rii tubului p rin zâ to r de probe îşi îndeplineşte şi depăşeşte le drum ul, m erg sondorii, cu două şi trei uşi. De aseme­ stoc de sticle corespunzător ca­
de fiecare dată sarcinile de căutătorii neobosiţi şi cura­ nea, din deşeuri vom executa pacităţii izvorului şi un stoc de
din păm în t — arderea probei. producţie, străduirtdu-se să joşi ai subsolului. umeraşe, canele, planşe şi alte rezervă. In felul acesta reducem
lucruri. cheltuielile inutile prin trimite­
La com anda unui g rante >* GH. STOICOVICI
lucra m aistru l sondor E m il Odată cu mărirea capacităţii rea de delegaţi la beneficiari
Rusu, un tînăr de vreo 28 de Cereţi în librării de producţie la atelierul mecanic pentru recuperarea sticlelor. De
ani, d e loc d e p rin p ă rţile N ă- se vor îmbogăţi şi sortimentele asemenea, pentru a evita spar­
săudului. L-am . su rprin s. toc­ lucrări aife lui MAO TZE-DUN apărute în limba romînă : de produse. Astfel, pe lîngă pro­ gerile de sticle — ceea ce duce
m ai în tim p u l lucrului. Cu o ducţia de bază (reparatul maşi­ la creşterea preţului de cost —
m ină acţiona cuplajele, v ite­ nilor), se vor produce aici şi lu­
cruri de uz casnic ca: burlane toate sticlele cu apă de Boholt
zele, cu cealaltă ridica şi co­ OPERE ALESE, voi. 1. 540 pag. 11,25 lei şi coturi din tablă pentru sobe, vor fi furnizate pe viitor bene­
jgheaburi, şurubelniţe, suporturi ficiarilor, în lăzi ambalate.
bora m aneta a m b rea ju lu i; cu Acest volum cuprinde lucrările scrise de Mao Tze-dun în­ pentru biciclete, grătare pentru
tre anii 1926 şi 1937, în perioada primului şi celui de-al doilea picioare, sobe canadiene etc. In Mai sînt încă o serie de pro­
piciorul ţinea p reg ă tită frîna, război civil revoluţionar din China, dintre care remarcăm: „Ra­ sectorul de panificare ne-am pro­ bleme ca: folosirea raţională a
iar ochii îi erau a ţin tiţi a su ­ port cu privire la studierea mişcării ţărăneşti din provincia Hu- pus să introducem mai multe motorinei la cuptoarele de pîine,
pra cablului su sţinător. în ­ nan“, „Problemele strategice ale războiului revoluţionar din împletituri care sînt foarte mult a lemnelor la cuptoarele de var,
trea g a lui fiin ţă p a rticip a la China”, „Cu privire la practic^” etc. cerute de populaţie. consumul raţional al curentului
iureşul ce se d ezlă n ţu ise din electric şi al benzinei pentru ma­
ÎNTREBARE : Cum veţi reuşi
să realizaţi o reducere a preţu­ şini etc., pe care în anul viitor,
lui de cost cu 1,4 la sută? vrem să le respectăm întocmai.
vo in ţa lui, in su bteran la m a­ OPERE ALESE, voi. 2. 476 pag. 10 lei In felul acesta vom ajunge să
re adîncim e. reducem preţul de cost pe între­
Volumul al II-fea cuprinde lucrările scrise între anii 1937 prindere cu 1,4 la sută.
M otoristul C onstantin M a- şi 1938 în perioada primilor ani ai războiului împotriva cotropi­
hora, un tînăr de vreo 25 de torilor japonezi, dintre care remarcăm: „Linia politică, măsurile
ani, accelera m otorul de m ai
practice şi perspectivele luptei împotriva ofensivei Japoniei"",
m u lte ze c i d e cai putere-, du pă „Locul P. G. Chinez în războiul naţional", „Cu privire ia contra­
dicţie" etc.
•-g» - » ? I X < ? > < } .ţiţj,< 7 > >< T b r ¦
şelaţi de acest făţarnic căruia i-au a- tăl victimei B. K. — cu cît a fost aceea am înţeles cu amărăciune că murdare ale lui Sânta se vorbea în
cordat o încredere excesivă. săvîrşită în umbra amvonului, lată nu eu, ci fata mea avusese dreptate. rîndurile populaţiei încă înainte de
educaţia pe care voia să o dea Sân­ a le afla autorităţile. Cum se ex­
cei care m-au crescut. Copleşită de — Aveam numai doisprezece ani ta copiilor noştri I iar Ambruş Margit, profesoară la plică această îngăduinţă a forurilor
ruşine, am părăsit şcoala. Nu mai — relata eleva B. K. — atunci cînd şcoala medie mixtă din Miercurea superioare lui Sânta ? In mod ine­
izbuteam să învăţ. Am intrat func­ Sânta a avut faţă de mine, pentru In decursul procesului au ieşit la Ciuc, unde învaţă cîteva din fetele vitabil te întrebi: oare comportarea
ţionară la telefoane. N-am izbutit să întjia oară, purtări destrăbălate. Am iveală şi alte trăsături care între­ faţă de oare Sânta a avut purtări capelanului din Sîndominic era un
lucrez... fugit cuprinsă de ruşine. gesc profilul hidos al acestui silui­ revoltătoare, a arătat cum aceste e- caz unic sau era privit de superiorii
tor în sutană. Sub masca lui mie­ leve, care înainte vreme se numărau săi ca ceva ce nu iese din comun ?
Victima a tăcut. In sală s-a aşter­ La rîndul său, tatăl elevei B. K., roasă, acest făţarnic asciundea dis­ printre cele sîrguincioase, au suferit De altfel, trebuie spus că anumiţi
nut o linişte apăsătoare. martor în proces, a spus: preţ şi vrăjmăşie adîncă faţă de po­ o adîncă zdruncinare morală. reprezentanţi ai clerului catolic au
porul muncitor, faţă de viaţa noastră căutat să muşamalizeze faptele Iul
Alte viotime, alte depoziţii la fel de — Am aflat de la fiica mea, atunci nouă. Dezbaterile au dezvăluit fap­ — Ca educatoare şi mamă — a în­ Sânta, să-l ia sub ocrotire pe acest
impresionante. cînd avea numai 12 ani, despre în­ tul că Sânta întreţinea legături cu cheiat profesoara — condamn din a- nemernic.
cercările neruşinate ale lui Sânta. elemente ale reacţiunii catolice fugite dîncul inimii pe cel ce-a atentat Ia
Fata B. V., în vîrstă de 18 ani, a Condamn aceste fapte, mai ales că din ţară, ale căror publicaţii pline de cinstea şi viitorul acestor copile. Cer Este de înţeles cu cîtă nerăbdare
fost şi ea siluită de netrebnic. Cu este vorba de un preot. ură veninoasă împotriva păcii şi so­ ca justiţia noastră populară să-şi facă a aşteptat opinia publică din regi­
cialismului le primea şi le răspîndea. pe deplin datoria, dîndu-i lui Sânta une momentul cînd ticălosul va fi
vocea sugrumată,, victima povestea — M-am dus să învăţ la el cinstea De altfel, nici nu e de mirare, deoa­ pedeapsa meritată. tras la răspundere şi îşi va căpăta
despre neomenia şl brutalitatea în­ — arăta eleva B. I, — şi m-a învăţat rece Sânta a fost crescut şi educat în pedeapsa.
fiorătoare a lui Sânta. Cînd neferi­ tocmai contrariul. seminarul catolic sub protecţia şi Această cerere hotărîtă a răsunat
cita i-a azvîrlit lui Sânta în faţă tutela directă a cunoscutului reacţionar, cu tărie în cuvintele celor ce au vor­ — Un asemenea nemernic nu me­
învinuirea că a necinstit-o, capela­ — Cînd am văzut ce purtări are episcopul catolic Mârton Aron, care bit la proces. rită să poarte nici măcar numele
nul a răspuns cu neruşinare: „Nu faţă de mine şi care-i sînt intenţiile ca semn de „înaltă“ încredere — l-a de om — ne spunea cu voce gîluită
sîntem nici primii, nici ultimii". — dezvăluia eleva G. Cs. — am evitat numit capelan chiar în satul său de Întreaga asistenţă a fost de acord de mînie ţăranul Zsok Peter din co­
Prin aceste cuvinte dezgustătoare, să mai mă duc la orele de catehism. baştină, unde acesta, după cum s-a cu rechizitoriul aspru a! procuroru­ muna Dăneşti.
Sânta căuta să-i insufle fetei propria Dar Sânta nu voia să-mi dea pace. văzut, şi-a dat pe deplin arama pe lui. Pe baza faptelor mărturisite de
lui concepţie depravată şi cinică asu­ 11 trimitea mereu pe fratele meu să faţă. însuşi acuzatul şi a depoziţiilor mar­ — Ticălosului i se cuvine o pe­
pra vieţii. mă cheme. Iar atunci cînd mă du­ torilor, procurorul a cerut judecăto­ deapsă pe măsura fărădelegilor lui —
ceam, căuta diferite pretexte ca să Cu mînie participanţii Ia proces au rilor să aplice pedeapsa dreaptă pre­ ne-a spus gospodina Sândor Erzse-
La întrebările puse de preşedinte, mă reţină la el în cameră. Îşi însoţea înfierat faptele josnice ale acestui in­ văzută de lege. bet, din comuna Sîndominic, mamă
acuzatul a fost nevoit să recunoască purtările cele mai murdare cu fraze divid dezgustător. a şapte copii. Asemenea fapte nu
că victimele lui au spus adevărul pioase. Este limpede că faţă de gravitatea merită nici un fel de îngăduinţă!
şi că el le-a consîrîns folosindu-se — Sânta a încercat să distrugă faptelor săvîrşite de acuzat, străduin­
de naivitatea şi credulitatea lor, de Din desfăşurarea procesului a cu înfiorătoare cruzime viitorul copi­ ţele apărării de a argumenta în fa­ Sala a primit cu deplină apro­
presiuni morale pe temeiul autori­ reieşit că Sânta Antal se deda de lului meu, a destrămat liniştea cămi­ voarea acordării de circumstanţe a- bare sentinţa prin care tribunalul l-a
tăţii sale de preot, precum şi de su­ obicei la faptele sale ticăloase sub nului nostru — spunea revoltat tatăl tenuante nu puteau găsi răsunet. condamnat pe Sânta Antal la 12 ani
perioritatea forţei sale fizice. camuflajul orelor de catehism. Mi- fetei G. Cs. Cea mai aspră pedeapsă închisoare corecţională. Această sen­
zînd pe sentimentul religios şi pe n-ar fi în stare să răsplătească mîr- Aceste fapte stîrniseră încă dina­ tinţă a avut un ecou puternic în în­
El a recunoscut,astfel, pe rînd, a- naivitatea copilelor, capelanul din şăvia cu care Sânta şi-a bătut joc inte de proces revolta şi indignarea treaga regiune, fiind întîmpinată cu
devărul tuturor depoziţiilor. Sîndominic nu pregeta să utilizeze, de ceea ce avem mai scump: copiii. populaţiei locale. Pe măsura desfă­ o mare satisfacţie.
cu ipocrizie iezuită, diferite pretexte
In timpul procesului, şi alte fete pentru a Ie atrage pe fete: Cu durere în glas şi pe chip, ma­ şurării procesului, creşteau revolta Justiţia populară şi-a făcut dato­
din sat au povestit cu mînie şi dez­ ma aceleiaşi fete a povestit: şi indignarea celor din sală. Nu ria. Sentinţa dată arată că societatea
gust despre procedeele mîrşave cu — Vino să copiezi un text din e- în care trăim astăzi apără cu tărie
ajutorul cărora Sânta Antal, profi- vanghelie! — Intr-o zi, fiica mea a fost che­ puteai asculta relatarea faptelor viaţa, demnitatea şi viitorul tinere­
tînd de nevinovăţia lor, le atrăgea mată la preotul Sânta. Ea n-a vrut lui Sânta fără o adîncă mînie.
spre a le batjocori. Ascultam aceste Sau: să meargă pentru nimic în lume. Iţi puneai întrebarea: cum a putut lor vlăstare, pe care poporul nostru
mărturisiri, ca şi cuvintele pline de — Vino să-ţi dăruiesc o iconiţă! Motivul însă mi l-a ascuns. De-abia acest detracat în sutană să-şi facă
revoltă ale părinţilor şi înţelegeam Alteori le cînta fa vioară cu pre­ după insistenţele mele a vorbit: atîta vreme în voie ticăloşiile cînd Ie înconjoară cu atenţie şi dragoste
deplin mîhnirea lor că s-au lăsat în­ făcută evlavie muzică religioasă. „m-a îmbrăţişat". Desigur că, în nai­ părintească.
Cînd intrau în locuinţa lui Sânta, vitatea mea, am încercat să-i explic se ştie prea bine că clerul catolic
fetele îl găseau de obicei pregăfin- că acesta a fost, probabil, un gest de DEAKY LORAND
du-şi cu gesturi largi predica sau bunăvoinţă. Am trimis-o ia el. După are o ierarhie Şl este supus contro­ corespondentul „Scînteii“
pozînd un extaz mistic. in Regiunea Autonomă Maghiară
— Ticăloşia lui Sânta te indig­ lului forurilor sale bisericeşti supe­
TUDOR VORN1GU
nează cu atît mai mult — a spus ta­ rioare ? întrebarea se pune cu atît
mai ascuţit, cu cît despre faptele