Page 94 - 1958-12
P. 94
Pag. 4 ' t r n i m m ’s m r A u s m w r Mr, 1251
ŞEDINŢA DE ÎNCHIDERE Jâi& çnAte • Adtimjfcte ştiri* PREZENŢE ROMÎNEŞTI
A SESIUNII SOVIETULUI PESTE HOTARE
SUPREM AL U. R. S. S. SUCCESUL
MOSCOVA (Agerpres) TASS a răspuns în numele guvernului Agravarea situaţiei Succesele oamenilor muncii ui C.SILVESTRI
anunţă » La 25 decembrie s-au sovietic la interpelările unor de din Kenya din Polonia In anul 1938
încheiat lucrările celei de a doua putaţi. la BRUXELLES
sesiuni a Sovietului Suprem al
U.R.S.S., care a durat 4 zile. După discuţii, Sovietul Suprem BRUXELLES 26 (Ager
a adoptat o hotărîre în care este pres) Presa belgiană a apre
In cadrul şedinţei de închide aprobată politica guvernului ciat în mod elogios măiestria
re, Andrei Gromîko, ministrul U.R.S.S. în problema încetării artistică a dirijorului romîn
Afacerilor Externe al U.R.S.S., experienţelor atomice şi în pro Constantin Silvestri, care a
blema Berlinului. condus marţi un concert al
orchestrei postului de radio
!JascsitisfetF ea s© siyB $ ii LONDRA 26 (Agerpres) „Ke loniiUor, Lennox Boyd, a fost de VARŞOVIA 26 (Agerpres).— 94 milioane.tone de cărbune, li- Bruxelles.
nya a ajuns un butoi cu praf de asemenea respinsă. Intrucît a- TASS transmite: Potrivit ultir vrind astfel'1'.000.'500 tone peste
Supraom a l SBFa S. puşcă“, scrie săptămînalul bri- ceste „constituţii" nu asigură meilor date statistice, producţia prevederile planului şi stabilind „La Nouvelle Gazette” scrT-
tanio „New Statesman" într-un nici un progres spre adevărata industrială realizată în R. P. un nou record. e: „Concertul de marţi nu se
MOSCOVA 26 (Agerpres). preşedinte al Consiliului de Mi comentar în care analizează si independenţă a Kenyei, repre Polonă în acest an, întrece cu va uita atît de curînd. Citito
TASS transmite: In dimineaţa niştri şi preşedintele Comisiei de tuaţia politică şi socială tot mai zentanţii populaţiei de culoare 9,6 la sută volumul producţiei In cursul acestui an au intrat rul acestor rînduri poate ti
Stat a Planificării a R.S.F.S.R., încordată din această colonie. din anul precedent. Pînă la sfin în funcţiune reactorul atomic convins că un concert ca ace
zilei de 26 decembrie in Palatul a prezentat raportul despre pla au anunţat că vor boicota lu ţitul celei de-a doua decade a din Varşovia şi ciclotronul din la pe care l-am ascultat marţi
Mare al Kremlinului au început nul de stat de dezvoltare a eco „Şomajul este tot mâi răspîn- Kracovia, deschizîndu-se largi nu suferă nici pe departe vreo
lucrările celei 'de-a 6-a’ sesiuni a nomiei naţionale a R.S.F.S.R. dit, cresc temerile de foame şi crările aşa-zisului „consiliu le lunii decembrie, majoritatea în comparaţie cu ceea ce se poa
Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. pe anul 1959.- de lipsuri, un şir nesfîrşit de au gislativ“. perspective pentru folosirea e- te auzi în mod obişnuit în
tobuse pentru europeni, pe ju treprinderilor industriale au de Belgia şi chiar în alte ţări.
Vladimir Novikov, prim-vice- „Kenya se află astfel în faţa nergiei nucleare în scopuri paş Arta Iui Constantin Silvestri
mătate goale, circulă pe străzile unei perioade de conflicte mai păşit sarcinile planului de stat este de o calitate intr-adevăr
nice. In aceeaşi perioadă au excepţională”.
principale ale capitalei, Nairobi, serioase decât oricând in trecut... pe anul în curs.
— scrie „New Statesman“. Dar fost puse în funcţiune 114 noi „Drapeau Rouge" menţio
Minerii au reuşit să extragă nează că peste tot pe unde a
ceea ce este mai neliniştitor este întreprinderi industriale. trecut, Constantin Silvestri s-a
că în spatele Kenyei se înalţă relevat ca un mare maestru.
în timp ce mii de bărbaţi şi fe întreaga Africă centrală. Confe Perspectivele sumbre
economiei franceze
il TBSM internaţional E c M le i 5 mei negri merg pe jos, mile în rinţa recentă de la Accra a de
tregi, spre rezervaţiile şi cocioa
i l e i t e i recenta sesiunegu bele lor de pămînt.
Kenya este în momentul de
1 N. T. 0. faţă scena unei încordări mai monstrat că africanii sînt hotă- PARIS 26 (Agerpres). — In miei Franţei la acest sfârşit de El a tăcut o puternică Impre
serioase decît în perioadă care rîţi să lupte uniţi pentru a-şi a- legătură cu zvonurile persisten an. sie şi în cercurile muzicale
STATELE UNITE claraţiei agenţiei TASS şi subli a precedat izbucnirii insurecţiei tinge ţelurile. S^nteia care a- te privind o eventuală devalori belgiene. Ziarul subliniază că
niază că ea a fost primită cu Mau-Mau...“ (Mau-Mau este de prinde în momentul de faţă bu zare a francului francez faţă de „De unde provine fragilitatea Constantin Silvestri este unul
WASHINGTON 26 (Ager interes în multe cercuri occi numirea dată de presa occiden toiul de prat de puşcă, care es'te dolar şi lira sterlină, presa pro şi slăbiciunea economiei noa din marii dirijori ai timpului
pres) TASS transmite: Somen- dentale. Ziarul „Paesse“, expu- tală marii răscoale pentru liber Kenya, ar putea provoca o ex gresistă-din Franţa comentează stre ?“, se întreabă ziarul „Li nostru.
tînd declaraţia TASS din 23 de nînd conţinutul declaraţiei a- tate şi independenţă naţională plozie care să zguduie întreaga cu îngrijorare, perspectivele din beration“. Pur şi simplu din fap
cembrie,- reprezentantul Departa genţiei TASS, subliniază că Oc a populaţiei africane din Kenya Africă...“ încheie „New States ce în ce mai sumbre ale econo- tul că noi producem la preţuri Un refuz meritat
mentului de Stat al S. U. A„ cidentul nu va 'ieşi niciodată din —N.R.y. man“. mal mari... decît ale concuren
White, a reafirmat vechea pozi impas dacă va ţine ca unificarea ţilor noştri străini. De ce aceas PARIS 26 (Agerpres) După
tă situaţie ? Pentru că Franţa
ţie a puterilor occidentale, care Germaniei să se facă numai în „Dacă mai mult de 50 mili-- trebuie să plătească din produc cum relatează ziarele pariziene,
leagă soluţionarea problemelor condiţii convenabile pentru Was oarie de oameni, scrie mai de Noi aspecte ale „crizei atlantice“ ţia sa războiul din Algeria“. guvernul Republicii Guineea a
securităţii europene de soluţio hington şi Bonn. parte revista, au 8 deputaţi care Ziarul „lŢTumanite“ conside refuzat să duoă tratative cu in
narea problemei germane într-un să-i reprezinte, în timp ce alţi PARIS 26 (Agerpres). In re rate cu secretarul de stat ame spectorul generai pentru proble
mod care să fie convenabil pu ELVEJIA 50.000 au 16 deputaţi, este nor latările lor din Paris corespon rican, primul ministru De Gaulle ră că actuala situaţie financia mele teritoriilor de peste mări
terilor occidentale. mal că presiunea pentru spori denţii presei occidentale scot în „i-a explicat lui Dulles care tre ră a Franţei îşi are originea în al Franţei, care din această
GENEVA 26 (Agerpres) rea reprezentării populaţiei de evidenţă noi aspecte ale „crizei buie să fie locul Franţei“. politica de înarmare şi de război cauză a fost nevoit să se întoar
In ceea ce priveşte problema TASS transmite: Presa elveţia culoare să devină irezistibilă. atlantice”, aşa cum a reieşit în colonial. Aceasta impune econo că din Gonakry la Paris. După
securităţii europene — a decla nă a publicat la loc de frunte cadrul recentelor tratative duse De asemenea, adaugă cores miei sarcini disproporţionate fa cum s-a anunţat anterior, gu
rat White — poziţia puterilor şi sub titluri mari conţinutul Aşa-zisa „constituţie“ prezen în capitala Franţei în sesiunile pondentul, după cum subliniau ţă de posibilităţile sale reale şi vernul Guineei a hotărît să în
declaraţiei agenţiei TASS in ver tată de guvernul britanic al co N.A.T.O. şi O.E.G.E. ziare engleze ca „Manchester obligă guvernele franceze să re ceapă tratative numai în con
occidentale este binecunoscută. siunea agenţiilor telegrafice loniei şi de ministrul englez al Guardian", întrevederea separa curgă la finanţarea acestor chel
Comunicatul ţărilor membre ale străine. coloniilor a fost respinsă de Revista britanică „New Sta tă care a avut loc între De Gaul tuieli punînd în circulaţie hîrtie diţiile recunoaşterii de către
N.A.T.O., adoptat în decembrie populaţia de culoare încă de a- tesman“ subliniază astfel că di le şi ministrul de Externe brita monedă, adică , prin inflaţie.
1958, expune clar intenţia lor de Baume, observatorul ziarului cum 2 ani sau 3 ani. O „versi vergenţele interoccidentale nu nic, Lloyd, a decurs „într-o at Franţa a guvernului Republicii
a căuta mai departe o modalita „La Suisse” subliniază impor une nouă“ a „constituţiei“ pro s-au mărginit la problemele eco mosferă glacială“.
te echitabilă de reglementare a tanţa noii iniţiative a Uniunii pusă de actualul ministru al co- Guineea.
problemelor politice nesoluţiona- Sovietice care deschide calea nomice, ci s-au manifestat cu „Guvernul francez — scrie
te. In vederea acestui scop ele spre găsirea de noi mijloace „New Stafesman“ — a făcut cu Un program al înarmării atomice
consideră necesară „o soluţie a destulă tărie şi în domeniul co noscut oă atîta vreme cît Fran a revanşarzilor vest-germani
problemei germane care să fie pentru menţinerea păcii. ţa nu va fi informată atît în li
legată de măsurile pentru asigu laborării militare a statelor niile generale cît şi în amănunt Cercurile ziaristice engleze despre tratativele
rarea securităţii europene şi în Ziarele arabe elogiază ajutorai de planurile strategice anglo-a- secrete duse la recenta sesiune a Consiliului NATO
cheierea unui acord referitor la acordat de U.R.S.S. membre ale pactului Atlantic.
controlul asupra dezarmării“. MOSCOVA 26 (Agerpres). — In cercurile ziaristice din Lon
In acest sens revista arată că
ITALIA
guvernul irancez a încercat să
exercite un fel de şantaj asupra
ROMA 26 (Agerpres) TASS CAIRO 26 (Agerpres). — Zia ce progresul economiei sovietice partenerilor pentru a-i determi mericane, ea nu va mai contri TASS transmite: Coresponden dra, remarcă corespondentul, se
transmite : Ziarele italiene publi rul „Al Massa“ a publicat un nu depinde de exploatarea altor na să accepte planul mai vechi bui din punct de vedere finan tul „Pravdei“ la Londra trans vorbeşte deschis că la tratativele
că la loc de frunte şi comentea comentariu in care se spune popoare“. Comparînd economiile al lui De Gaulle de creare a u- ciar şi militar la aceste planuri. mite că la sesiunea Consiliului secrete de la Paris a fost exa
ză pe larg declaraţia agenţiei printre altele: „Economia S.U.A. U.R.S.S. şi S.U.A., ziarul scrie nui aşa-zis „directorat“ anglo- Cu alte cuvinte, atîta vreme cît N.A.T.O., care a avut loc. recent minat un program al reinarmă-
TASS în legătură cu încheierea este o economie imperialistă, iar că economia S.U.A. cunoaşte un franco-american al pactului. Co Franţa va fi exclusă din direc la Paris, miniştrii apărării au rii atomice şi cu rachete a mili-
sesiunii Consiliului N.A.T.O. ajutorul american este totdeauna declin în timp ce economia so respondentul săptămînalului bri toratul pactului — aşa cum se dat o deosebită atenţie examină tariştiior vest-germani. Printre
condiţionat şi acceptarea lui în vietică este in avînt. Planul de tanic reproduce în legătură cu spune in cercurile oficiale fran rii planului „MS-70“. In centrul altele a fost vorba despre permi
Ziarul „Unita“ subliniază că seamnă întotdeauna sacrificarea 7 ani al Uniunii Sovietice va aceasta citate semnificative din ceze — ea nu numai că va ig planului „MS-70“, scrie corespon siunea ca R. F. Germană să con
această declaraţie conţine pro indepen denţei pol iiice“. duce la realizarea sarcinii pe ziare franceze de dreapta, cum nora deciziile acestui directorat dentul, stă ideea reînarmării struiască submarine atomice şi
puneri concrete cu privire la re ar fi „France Soir“, care subli anglo-american, dair se va stră mutilaterale a revanşarzilor de vase militare cu o deplasare de
zolvarea problemelor europene „Al Ma.ssa“ subliniază că „a- care şi-o propun oamenii sovie niază că în discuţiile sale sepa- dui chiar să le saboteze“. la Bonn şi construirea de baze peste 300.000 tone, înzestrate cu
cele mai importante şi urgente. pentru rachete atomice america instalaţii rachetă. Concernul cri
jutorul sovietic este dimpotrivă tici şi anume, de a întrece eco ne in ţările Europei occidentale. minalului de război Krupp, care
Ziarul „Avânţi“ relevă carac efectuează mari cercetări în do
terul paşnic şi constructiv al de un ajutor necondiţionat, deoare nomia S.U.A.
!XX>öOOQÖOÖOOOOiX5i3LX3öGQöCgXJOOOi?CK?SH3C<K»^ÖOÖiXK}0?Xraj:iCCOQOO^ meniul armei atomice, a trecut
OOOOOOOOOÖQC OOOGOOOCCOCCOOOCXXXXX>CXXXXXXXÎOOCOOCOCX»OOOOOCOt la pregătirile practice pentru
BILANŢ opopoerelor di fisîaşiMs Sprijinind direct refacerea şi construirea unei flote submarine
dezvoltarea economică a acestor a R. F. Germane. Autorul arată
lntr-un trecut nu prea înde ţări, Uniunea Sovietică a acordat
părtat, întinderi uriaşe din Asia că acum o lună de pe conveerele
şi Africa, ţări şi popoare — care ,înolrii i Republicii Arabe Unite un im Uzinei „Messerschmidt” au ple
se numărau cu zecile — de pe portant ajutor pentru construi
aceste continente se aiiau lk che mare manifestare de amploare a ştie, atît în decursul ultimelor Capitala tînărului stat inde să se folosească metode violen rea primei părţi a barajului de cat primele 360 de avioane de
remul unor guverne numite „ci solidarităţii popoarelor aîro- decenii cît, mai ales, în anii pendent Ghana, din Alrica, a te. la Assuan — construcţie de vinătoare cu reacţie vest-germa-
vilizate" din Europa. Nici nu se asiatice împotriva colonialismu !958-1957, atît Egiptul cît şi Siria cunoscut, anul acesta două eve mare importanţă pentru această ne. Uzina a început să constru
putea aminti măcar despre o vi lui şi imperialismului, conferinţa au fost ţinta unor atacuri şi pro nimente deosebit de importanţe Anul acesta a fost marcat, de ţară — ajutor acordat în condi iască bombardiere capabile să
aţă omenească pentru milioane, de la Cairo reprezintă, am pu vocări imperialiste neruşinate. pentru lupta care se duce în pre asemenea, în lupta popoarelor ţii avantajoase, nelegat de nici poarte la bordul lor bombe ato
pentru sute de milioane de oa tea spune, o a doua etapă a a- Uneltirile imperialiste, după cum zent pe continentele asiatic şi a- africane de proclamarea unui o clauză politică. Statele impe mice. Autorul subliniază că in
meni. Marea Revoluţie Socialis cestei lupte măreţe, organizată, se ştie, au eşuat. Agresiunea an- îrican. Astfel, la Acera, începe nou stat independent. Este vor rialiste, dimpotrivă, afectate de 1960 efectivul noului Wehrmacht
tă din Octombrie — cu uriaşul pe care o desfăşoară popoarele glo-îranco-israeliană împotriva la 12 aprilie o conferinţă a ţă ba, după cum se ştie, de Guine faptul că aceste continente nu va fi egal cu efectivul forţelor
ei ecou de luptă în lumea întrea de pe aceste continente, exploa Egiptului în anul 1956, ca şi rilor independente din Africa, ea. Pînă nu de mult colonie mai sînt astăzi sub cizma lor, armate engleze. Aşadar, la 13
gă — a exercitat, fără îndoială, tate şi obidite în trecut de către provocările organizate în primă iar la 8 decembrie îşi începe lu franceză, această ţară şi-a pro uneltesc împotriva tuturor suc ani după terminarea celui de-al
o infiuenţă deosebită asupra lup ţările imperialiste. Conferinţa de vara anului 1957 împotriva Si crările aici conferinţa economi clamat independenţa naţională ceselor şi victoriilor politice sau doilea război mondial, scrie în
tei popoarelor din ţările coloni la Cairo a întrunit reprezentanţi riei n-au putut înfrînge dorinţa că a ţărilor Asiei şi Africii, la după ce în cadrul referendumu economice pe care le înregistrea încheiere corespondentul, Ger
ale şi dependente. Ca urmare a a 45 de ţări, care s-au pronun şi dragostea de libertate a aces care au participat reprezentanţi lui organizat de guvernul fran ză ţările libere şi independente mania occidentală intenţionează
acestui fapt şi, mai ales, după ţat hotărît şi ferm împotriva im cez la 28 septeţnbrie, populaţia din Asia sau Africa. Este semni să ajungă din urmă Anglia în
cel de-aî doilea război mondial, perialismului, colonialismului, ficativă în această privinţă in ce priveşte înarmarea, iar într-o
din lanţul imperialismului se pentru independenţa naţională tervenţia brutală anglo-america- serie de aspecte ale ei să o şi
desprind numeroase ţări care-şi deplină, pentru încetarea expe întreacă.
proclamă independenţa naţiona rienţelor nucleare atît de dăună
lă, care păşesc pe un drum nou, toare sănătăţii omenirii. Chinez tor două popoare. Unite şi în ai cercurilor de afaceri din 39 din Guineea s-a pronunţat îm nă în Liban şi Iordania atunci —O -
fără exploatare, împotriva ex alături de sudanez, sovietic ală
ploatatorilor. Această linie de turi de indonezian şi-au unit cu cercate în lupta aniiimperialistă de state. Deşi cu caracter diferit potriva modificării constituţiei. cînd popoarele acestor ţări se Poporo! cuban
dezvoltare a ţărilor din Asia şi toţii glasul în apărarea celor şi anticolonialistă, aceste două — politic şi economic — aceste In cadrul actualei sesiuni a pronunţau hotărît pentru depli
Africa a fost confirmată de nu mai fireşti drepturi ale popoa popoare s-au unit la 21 februa două evenimente au confirmat O.N.U. Guineea a fost primită na lor independenţă, împotriva
meroase evenimente ce au avut relor din Asia şi Africa. rie 1958 şi în munca paşnică, odată mai mult lupta neobosită în acest for internaţional, deve imperialismului. protestează împotriva
loc anul acesta pe continentele
asiatic şi african. Ziua de 21 februarie a anu peniru construirea unei vieţi noi, pe care popoarele afro-asiatice nind cel de-al 82-lea membru al Evenimentele şi faptele enun livrărilor de armament
lui acesta a intrat în istoria de fără exploatare imperialistă, con o duc pentru independenţa lor său. ţate mai sus reflectă marile călăului Batista
Prima zi a anului 1958 mar luptă a popoarelor afro-asiatice stituind Republica Arabă Unită naţională, împotriva asuprito schimbări care s-au petrecut în
chează o etapă importantă a prin proclamarea Republicii A- După ce am arătat principa
luptei popoarelor din Asia şi A- rabe Unite. Întruchipare a năzu
frica. După lucrări rodnice, care inţelor fireşti spre unitate a — simbol, al unităţii popoarelor rilor de veacuri — imperialiştii. lele evenimente petrecute anul ultimii ani în Asia şi Alrica. Au LONDRA 26 (Agerpres). — Ziarul
au durat o săptămînă, Ia 1 ianu popoarelor care luptă împotriva arabe. In timp ce conferinţa ţărilor in acesta în Alrica şi Asia, care apus şi nu vor mai răsări nici englez „Yorkshire Post“ informează că
arie 1958 îşi încheie lucrările imperialismului şi colonialismu dependente din Africa a însem atestă lupta mereu crescîndă a odată timpurile cînd în locul a din însărcinarea lui Fidel Gastro, con
la Cairo, conferinţa solidarităţii lui, proclamarea R.A.U. repre Dealtfel, se poate aminti fap nat o chemare la lupta pentru popoarelor de pe aceste conti zeci de popoare vorbeau stăpînii ducătorul insurgenţilor cubani, doi ju
popoarelor din Asia şi Africa. zintă, în acelaşi timp, embrionul tul că după proclamarea Repu libertate adresată ţărilor care se nente pentru cucerirea sau con de la Londra, Washington sau rişti oubani au sosit Ia Londra pentru
După ce la Bandung, în anul unităţii popoarelor arabe în lup blicii Arabe Unite un alt stat mai află încă sub jugul exploa solidarea independenţei naţio Paris. Lupta pentru independen a cere guvernului englez să nu mai
1955, este organizată prima ta pentru o viaţă mai bună. Şi arab, Yemenul, a aderat Ia tării şi sub jugul imperialismu nale, e locul să amintim atitu ţa naţională, împotriva colonia livreze armament guvernului dictato
nu e întîmplător faptul că toc R.A.U., formînd împreună cu a- lui, conferinţa ce s-a încheiat în dinea pe care ţările lagărului lismului şi imperialismului este rului Batista. R. N. Landa, unul din
mai Egiptul şi Siria au păşit ceasta o federaţie a statelor a- aceasta lună la Acera are o socialist, pe de o parte, şi cele în zilele noastre problema prin cei doi jurişti, a declarat că majori
primele pe calea unităţii naţio rabe unite. Desigur că într-un mare însemnătate pentru cola capitaliste, pe de altă parte, o cipală a popoarelor din Asia şi tatea poporului cuban se opune dicta
nalismului arab. După cum se viitor apropiat, dată fiind lupta borarea economică a ţărilor afro- au faţă de noua situaţie creată Africa. turii lui Batista.
mereu crescîndă a popoarelor a- asiatice. Conferinţa s-a pronun în această parte a lumii.
rabe împotriva imperialismului ţat ferm pentru extinderea şi în Anul 1958 a fost un an de Agenţia Reuter anunţă că la 24 de
şi colonialismului — duşman de tărirea continuă a legăturilor e- Şi evenimentele petrecute anul victorii şi evenimente importan cembrie la Guyaquil, în Ecuator, un
moarte al libertăţii popoarelor— conomice şi a colaborării între acesta ne arată limpede lucrul te şi pentru poporul nostru. grup de cubani din localitate au orga
alte şi alte state arabe se vor ţările , de pe aceşte continente, acesta. Ţările socialiste urmăresc nizat o demonstraţie de protest în faţa
alătura Republicii Arabe Unite, în ciuda unor glasuri răzleţe cu satisfacţie şi bucurie succe Despre aceasta, în încheierea consulatului englez cerind ca guvernul
atingîndu-se astfel felul suprem sele mereu crescînde pe care le
„bilanţului" nostru, într-un nu
al luptei tuturor arabilor: uni care afirmau că. în lupta împo înregistrează lupta dreaptă a măr viitor al ziarului. britanic să tiu mai livreze armament
tatea. triva imperialismului nu trebuie popoarelor din Asia şi Africa. CONST. MAGOVEI lui Batista..
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 1S9; 75. laxa plătită în numerar conform r\î..nf!...li! rînnnrnln
