Page 95 - 1958-12

P R O L E T A R I DIN\ T O A T E Ţ Ă R IL E , U N .1Ţ1-VĂ!
WÂ AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL
Anul X Nr. 1252
il N I I N T H M I F I I N
ZILEI DE 30 DECEMBRIE
> 0 0 0 0 0 0 0 0 O 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC
§1A CONFERINŢEI REGIONALE de PARTID
Cu planul anual
îndeplinit
In urm a eforturilor depuse
d e întregul colectiv al fabricii
de Încălţăm inte „A rdeleana“
din A lba lu lia, s-a reu şit ca
planul anual la producţia
g lo b a lă să fie în deplin it în 24
d ecem b rie, ia r ce l fiz ic în 23
decem brie. In ce p riveşte in­
dicele de calitate, acesta a
fo st d e p ă şit cu 1,4 la su tă
fa ţă d e sarcina d e plan.
' E forturi d eo seb ite în m un­
că, pentru realizarea şi depă­
şirea p lan u lu i la to ţi in dicii
au depus to va ră şii: Tudor
' D răghici, G heza F erencz, Ana
>M o ld o v a n , S im io n G o z m a ,
, Anula B irs si a lţii.
, IONEL MARCULEŢIU
1 corespondent
Su c ce se la Ţebea
Ne aflăm la sfirşitul anului. Harni­
cii mineri de La Ţebea, care de mult
au păşii in anul 1959, continuă să
obţină noi şi importante succese in
lupta pentru mai mult cărbune. Piuă
la data de 27 decembrie, ei au reuşit
să-şi realizeze planul la zi în propor­
ţie de 103,4 la sută.
Printre cei care s-au evidenţiat în
mod deosebit se ruimără minerii: Flo-
rea Mihoc, Victor Pmndar, Ntcolae Lă-
zârnţ, Petru Şerban şi mulţi alţii.
In contul lunii fe b r u a r ie
Continuinrl cu însufleţire întrecerea
socialistă în cinstea zilei de 30 De­
cembrie, muncitorii, inginerii şi tehni­
cienii de la I.C.I.L. Simeria obţin în­
semnate succese.
Pină acum ei au dat peste planul
anual 61.200 litri lapte, 50.000-kg. unt
şi 215.000 kg. brînzeturi.
ÍN CINSTEA CONGRESULUI AL XXI-LEA AL P. C. U. S.
D e la prim ele subotnice
la brigăzile m uncii com uniste
Au trecut aproape 40 de ani
de cind Ţara Sovietelor, care a-
păra pe atunci cu eroism cuce­
ririle revoluţiei socialiste, a fost
străbătu tă de vestea unei m ăre­
ţe in iţia tiv e : prim ele subotnice
com u n iste. V . I. L en in a în tre ­
ză rit cu p ersp ica cita te în su bot­
nice un început de o im portan ­
ţă neobişnuită, o in iţiativă con­
ştien tă şi preţioasă a m uncito­
rilor de a spori produ ctivitatea
m uncii, d e a trece la o nouă d is­
cip lin ă în m uncă, la crearea d e
co n d iţii so cia liste in econom ie
şi in viată.
T ran spu n în d în via ţă indica­
ţiile lui V ladim ir Ilici, poporul
sovietic, condus d e P artidul Co­
m unist a repu rtat victorii isto ­
rice de im portan ţă m ondială. Au
fost înfăptuite sarcini atit de
gran dioase ca industrializarea
ţării, colectivizarea agriculturii,
revolu ţia culturală. D înd viaţă
planului len in ist de construire
a socialism ului, în văţătu rii leni­
n iste cu p rivire la d ezvo lta rea cu
precădere a industriei grele, ca
ba ză a avin tu lu i econom iei, po­
porul sovietic, intr-un term en is­
toriceşte scurt, şi-a transform at
P atria în tr o m are şi înfloritoa­
re pu tere a socialism u lu i birui­
tor.
U niunea S o vietică a obţinut
S e ar a lit e r a r a
In sala clubului sfatului popu­ Tot cu această ocazie, tovară­
lar regional a avut loc in sear.a şele Gorina Teodorescu de la tea­
zilei de 26 decembrie o reuşită trul de estradă şi Rodica Torsan
seară literară pe tema „Dragos- profesoară la Şcoala medie mix­
tea şi natura oglindită în opera tă „Decebal“ din Deva, au reci­
lui M. EminesciT'.
Cu această ocazie, tovarăşa poet. ......
Asinefta Munteanu, bibliotecară Seara .literară, organizată de
principală la bibliteca centrală către colectivul bibliotecii regio­
regională, a făcut o expunere pe nale din Deva, ş i ;comisia de fe­
marginea unor lucrări din'opera' mei a' sfatului popular regional;
în versuri a marelui nostru poet. a fost'urmată de dans.
DESCHIDEREA LUCRĂRILOR
celei de-a' V-a sesiuni din actuala
legislatură a Marii Adunări Naţionale
a Republicii Populare Roraîne
Sîmbătă, "27 decembrie, s-au zaţiilor obşteşti, fruntaşi în mun­ zi, din însărcinarea Consiliului
deschis lucrările celei de-a V-a că din întreprinderile Capitalei, de Miniştri al R.P. Rjmîne, mi­
Duminică 28 decembrie 1958 4 pagini 20 bani sesiuni din actuala legislatură a oameni de ştiinţă şi cultură, zi­ nistrul Finanţelor, Aurel Vijoli,
Marii Adunări Naţionale a R.P. arişti romîni şi străini. a prezentat Marii Adunări Na­
CITIŢI ÎN PAGINA iV-a Romîne. ţionale spre examinare şi apro­
Tovarăşul Constantin Pîrvu- bare proiectul bugetului de stat
— Guvernul S.U.A. continuă Pe banca guvernamentală au lescu, preşedintele Marii Adunări pe anul 1959, întocmit pe baza
să-l sprijine pe Batista. luat Ioc tovarăşii Gheorghe Naţionale, a deschis lucrările se­ planului de dezvoltare a econo­
Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, siunii. miei naţionale pe anul 1959 şi
— Creşterea numărului inven­ Gheorghe Apostol, Emil Bodnă- definitivat în conformitate cu in­
ţiilor, perfecţionărilor tehnice şi raş, Nicolae Ceauşescu, Alexan­ Preşedintele Marii Adunări dicaţiile plenarei C.C. al P.M.R.
propunerilor de raţionalizare pre­ dru Drăghici, Alexandru Moghio- Naţionale a evocat memoria de­ din 26-28 noiembrie.
PESTE PLAN zentate de oamenii muncii din roş, Dumitru Coliu, Leonte Ră- putaţilor Theodor Iordăchescu,
U.R.S.S. utu, general colonel Leontin Să- membru al C.C. al P.M.R., vechi Totodată, potrivit legii buge­
Oţel, cocs şi minereu aglomerat lăjan, Ştefan Voitec, Janos Fa- militant al mişcării muncitoreşti, tare, ministrul Finanţelor a su­
— Un important apel al con­ zekas, Vladimir Gheorghiu, A- şi Maria Moraru, veche activis­ pus spre aprobare datele defini­
Întrecerea care se desfăşoa ră in întimpinarea zilei de 30 ducerii sindicatelor din Japonia. lexandru Bîrlădeanu şi Atanase tă a mişcării muncitoreşti, care tive asupra execuţiei bugetului
Decembrie şi a Conferinţei regionale de partid a cuprins Joja. au încetat din viaţă în timpul ce de stat în anul 1957 şi a prezen­
pe toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii Combinatului side­ — Deschiderea expoziţiei inter­ a trecut de Ia ultima sesiune a tat datele preliminare asupra
rurgic din Hunedoara. Zi de zi, succesele acestora sînt tot mai naţionale de arte plastice a ţă­ Pe banca Prezidiului Marii Marii Adunări Naţionale. execuţiei bugetului de stat pe
mari. După ce majoritatea secţiilor de bază şi-au realizat rilor socialiste. Adunări Naţionale au luat loc anul 1958.
inaiirite de termen planul anual, mii de tone de cocs, oţel şi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, întreaga asistenţă a păstrat
minereu aglomerat sînt elaborate zilnic peste planul la zi aii — 500 staţiuni ştiinţifice sovie­ Mihail Ralea, Anton Moisescu, un moment de reculegere în me­ Preşedintele Marii Adunări
lunii decembrie. Numai în perioada i —24 decembrie, colecti­ tice vor efectua observaţii în cea Gheorghe Stoica şi membrii Pre­ moria celor doi deputaţi dece­ Naţionale a anunţat apoi închi­
vele celor două baterii de cocs au dat peste plan 4.125 tone de de-a doua etapă a A.G.I. zidiului Marii Adunări Naţiona­ daţi. derea şedinţei primei zile, comi­
cocs metalurgic, iar colectivul fabricii de aglomerare a livrat le. sia econ.'mico-financiară a Marii
furnalelor 3.585 tone minereu aglomerat, peste sarcina de plain. In anii regim ului de dem ocra­ Marea Adunare Naţională a Adunări Naţionale urmînd să-şi
Tot in aceeaşi perioadă, muncitorii oţelăriilor Martin nr. 1 şi ţie populară satele raionului La intrarea în sala de şedin­ adoptat în unanimitate urmă­ continue lucrările de întocmire
nr. 2 şi ai oţelăriei electrice au elaborat peste plan 4.500 B rad au cunoscut m ari transfor­ ţe conducătorii partidului şi sta­ toarea ordine de z i : a raportului la proiectul de bu­
tone oţel. m ări. V ia ţa oam enilor a deve­ tului au fost întîmpinaţi cu pu­ get pe anul 1959.
nit m ai înfloritoare, m ai îm bel­ ternice aplauze. 1. Bugetul de stat pe anul
Succesele dobîndite pină acum de siderurgişţii hunedoreni şu gată. Cu ajutorul statului şi 1959. Totodată a fost convocată co­
confirmă hotădrea lor fermă de a intra în anul viitor cu o pro­ cu m ijloace proprii oam enii au In loja rezervată corpului di­ misia juridică a Marii Adunări
ducţie la nivelul sarcinilor trasate de recenta plenară a C.C. în făptu it lucruri m ari. Im portan ­ plomatic au luat loc şeii ai mi­ 2. Legea pentru ratificarea de­ Naţionale.
al P.M.R. te rea liză ri s-au făcut şi în co­ siunilor diplomatice acreditaţi Ia cretelor emise de Prezidiul Ma­
m una Luncoiu de Jos. Iată ci­ Bucureşti. In loji se găseau nu­ rii Adunări Naţionale în inter­ Lucrările sesiunii continuă du­
¦«. A N G A ) A M E N T : teva : meroşi invitaţi: conducători ai valul dintre sesiuni. minică.
instituţiilor centrale, ai organi-
2.000 tone cărbune peste plan • D acă in trecut num ărul ce­ Marea Adunare Naţională a (Agerpres).
ales apoi pe secretarii sesiunii.
lor care urm au şcoala prim ară
La primul punct al ordinei de
A
! n r e 9 !u n e a n o a st r ă
DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI
de cocs metaluraic
D e citeva zile colectivul de muncă al minei Aninoasa a era m ic, a stă zi to ţi copiii de v>: .Ţ-TTţTx !il.vARvA
lansat o chemare către toate exploatările miniere ale Văii o îr s tă şc o la ră în v a ţă ca rte. In •1:L' ' ;'••»:,. < : ’
Jiului pentru depăşirea planului anual de producţie pe 1959, satu l Luncoiu de Jos a luat fiin ­ =1* 1
pentru realizarea unui randament sporit pe exploatare şi pen­ ţă in a n ii reg im u lu i n o stru o V -.AW1 i
tru obţinerea de economii peste plan. şco a lă elem en ta ră ciclu l II. In
L uncoiu d e S u s s-a co n stru it in 1
Brigada minerului Miha.i Tucaciuc s-a angajat să dea ultim ul tim p o şcoală cu două
pină ia 1 Mai 1959, peste plan, cantitatea de 2.000 tone căr­ săli de clasă, cancelarie, m aga­
bune. De asemenea, s-a angajat să sporească randamentul pe zie şi locuinţă pentru cadrele d i­
brigadă şi să obţină însemnate economii. dactice. O realizaré deosebită
este şi deschiderea unui internat.
Chemarea minerilor de la Aninoasa a fost Intimpinată cu La cantina internatului servesc
multă bucurie de celelalte colective ale exploatărilor miniere zilnic m asa un num ăr de 30 de
din Valea Jiului. Minerii din Uricani, Lonea, Petrila şi Lu-
peni o studiază atent pentru a se fixa asupra angajamentelor.
elevi.
Valoarea producţiei globale pe anul untărie, «Eleonofa Co'stea, muncitoare • In loc de locaşe d e cultură,
1958 « fost -depăşită cu 33 la sută, la secţia brînzeturi, şefii de oficiu Cor­
întreprinderea dînd acum produse în nel Picu şi Dumitru Poenaru şi mulţi în trecu t in sa te era un m are
contul decadei a doua a lunii februe- alţii care în această perioadă au în­ num ăr de cîrcium i. A stă zi insă
rie. deplinit şi depăşit sarcinile de pro­ cultura în sa te este înfloritoare.
ducţie. In satele P odele, Stejerel şi
Printre fruntaşii în întrecere se nu­ Luncoiu de Jos s-au construit
mără şi Virgil L’upy, muncitor la secţia S. GHEORGH1U noi localuri de căm ine cultura­
corespondent le, iar. in s a tu l L u n c o iu d e S iis
s-a am enajat, într-un local vechi,
un căm in cultural. B iblioteca să ­
tea scă e ste în ze stra tă in fiecare
an cu noi volum e. Ea este v izi­
tată de un m are num ăr d e• citi­
tori.
0 U na din cele m ai m ări şi
recente rea liză ri din com una
L u n c o iu ’d e J o s, e s t e e le c tr if ic a ­ Răspund chemării plenarei C .C . al P.M.R.
rea com unei. P in ă acum au fost
noi succese îndeplinind hotăriri- ţelor sale creatoare, la asem enea plantaţi peste 70 stilpi pe o d is­ Putem predice mai aurit şl mal ie
le istorice ale C ongresului al culm i, care ii dau posibilitatea ta n ţă de 3,5 km . P entru electri­
XX-lea al P .G .U .S. şi ale plen a­ să păşească în tro nouă perioa­ ficarea com unei au fost procu­
relor C.C. al P .G .U .S . care au dă, de cea m ai m are im portan­ ra te 1.233 kg. sîrm â. L ucrările
urm at. D upă C ongresul al XX-
lea al P .G .U .S. s-a m an ifestat ţă, a d e zvo ltă rii sale — perioa­ c o n tin u ă .
şi m ai larg energia dătătoare de
via ţă a m aselor populare, care da construirii desfăşurate a co­ ® La tiidem nui organ izaţiei de P rintre întreprinderile de in­ extractiv cu 12 la sută, iar lă
participă activ la conducerea sta ­ m unism ului. ramura lemn şi prelucrarea lem­
tului, la rezolvarea problem elor partid şi al sfatului popular co­ dustrie locală care au obţinut Interviu cu tovarăşul nului cu 100 la sută. Tot în a-
celor m ai u rgente ale construi­ P artidu l, care conduce cu în­ REMUS HERLEA, cest scop ne-am propus să stu­
rii com unism ului. ţelepciune şi curaj poporul so­ m unal, un m are num ăr de fa­ realizări frum oase in acest an direotorul întreprinderii „Economica" diem posibilităţile de deschide­
vietic spre acest ţel înălţător, a re a unor cuptoare de var. Am
Sfătuindu-se in perm anenţă elaborat program ul m ăreţ al m ilii d e ţă r a n i m u n c ito ri clin se n u m ă ră ş i în tr e p r in d e r e a „E - — Sebeş — constatat că la Apoldu de Sus
cu m uncitorii, colhoznicii şi in ­ construirii desfăşurate a com u­ există un cuptor de var nefo­
telectualii, sprijinindu-se pe m ă­ n ism ului exprim at in tezele ra­ com una Luncoiu d e Jos au p ă ­ conom ica“ din Sebeş. O serie care reies din expunerea to va ­ losit şi că sînt rezerve de cal­
reaţa forţă, experienţă şi cunoş­ portului pe care îl va prezen ta răşului Gh. G heorghiu-D ej, co­ car suficiente şi de bună cali­
tin ţele poporului, partidul şi C o­ N. S. H ruşciov la C ongresul al şit pe calea bunei stări, a coo­ de ram uri de producţie din ca­ lectivul în treprinderii şi-a întoc­ tate.
m itetu l său C entral len in ist au X X I-lea al P.G .U .S. O am en ii so­ m it proiectul de plan pe anul
în făptu it în u ltim ii ani m ăsuri vietici au în tîm pin at cu entu­ p era tiviză rii agriculturii. P e ra­ drul acestei întreprinderi şi-au 1959. Pentru a cunoaşte citeva In lumina sarcinilor reieşite
radicale avin d drept scop per­ din prevederile planului pe anul din expunerea tovarăşului Gh.
fecţionarea conducerii econom iei zia sm uriaş acest docum ent im ­ za com unei există 3 întovărăşiri îndeplinit şi depăşit sarcinile viitor am adresat tov. R em us Gheorghiu-Dej, în acest an vom
naţionale. D atorită m uncii pline portant. Ei m obilizează de pe H erlea, directorul întreprinderii, lua măsuri de repararea şi mă­
de abn egaţie a poporului sovie­ acum toate rezervele producţiei, a g ro zo o teh n ice, în sa te le P odele, de p la n . A stfel, 'după ca lcu le p re ­ unele' în trebări. rirea capacităţii de producţie ă
tic, conducerii în ţelepte a p a rti­ ca şi ca p a cită ţile lor creatoare preselor de ulei.
dului, s-au obţinut succese re­ pentru îndeplinirea planului de S tejerel şi Luncoiu d e Jos. Cele lim inare plan u l anual d e produ c­ ÎNTREBARE : CumH vedeţi
m arcabile in in du strie şi in sp e­ dezvoltarea ramurilor de produc­ Mijloacele de sporire a pro­
şapte ani — etapă hotăritoare 3 în to vă ră şiri au ca fond de ba­ ţie va fi rea liza t la ram ura de ţie pe anul 1959 ? ducţiei diferitelor ramuri vor
cia l in in d u stria g re a — b a za consta atît prin sporirea efortu­
econom iei so cia liste — in avin tu l în crearea b a zei teh n ico -m a teria - z ă 144 d e oi şi lu crează în co­ lem n şi p relu cra rea lem n u lu i in RĂSPUNS : In primul rînd se rilor proprii ale colectivului de
le a com unism ului. vor dezvoltă mult ramurile care muncă cit şi prin investiţii.
agricu ltu rii, in d ezvo lta rea ştiin ­ m un 378,74 ha. teren ara b il, fi- p ro p o rţie d e 127,5 la su tă , la produc materiale pentru con­
ţei şi culturii, in creşterea bună­ C onstruirea societăţii com u­ strucţii. De pildă, producţia de La cărămidă s-a prevăzut ca
stă rii m ateriale a oam enilor naţ şi p ăşu n at. In to v ă ră şiţii din m eta lu rg ie 107 la su tă , m a teria ­ cărămidă va creşte cu 500.000
n iste , se su b lin ia ză în te z e le ra- bucăţi faţă de realizările obţi­ (Continuare !n pag. 3-a)
salu l L uncoiu de Jos şi-au con­ le de co n stru cţii 117 la su tă şi nute în anul 1958, la materialul
(Continuare în pag. 3-a)
stru it un sa iv a n p en tru oi. extractiv 110 la sută. C alculul
0 O fr ti m o a ş ă d e z v o lta r e a în ­ p re lim in a r, a r a tă c ă în tr e p r in d e ­
re g istra t în a c e şti ani şi coope­ rea v a rea liza su tă la su tă be­
raţia de consum din com una neficiile planificate.
Luncoiu d e Jos. In sa tele P roiectul de plan pe anul
Luncoiu de S u s şi S tejerel au 1959, care a fo st p rezen ta t de
luat fiin ţă filia le ale cooperati­ to va ră şu l Gh. G heorghiu-D ej, la
vei. In an u l 1956 în sa tu l plen ara C.C. al P .M .R . d in n o­
Luncoiu de Jos s-a term in a t şi iem brie a.c. a fo st stu d ia t şi de
d a t în fo lo sin ţă un nou local ! co lectivu l în treprin derii „E cono­
pentru cooperativă. ¦| m ic a “. P o r n in d d e la s a r c in ile P lani a n ii fi ii lini
m uncii. D e la prim ii em brion i ai Pe zi ce frece contribu­ Vineri după-amiază, la oţelăria Sie­ împreună cu echipa mea, îmi iau
com unism ului, sp rijin iţi cu căl­ ţia brigăzilor de muncă mens Martin nr. 1 a Combinatului si­ angajamentul să dăm 1.500 tone de
dură de geniul leninist, poporul patriotică la înfrumuseţa­ derurgic din Hunedoara a avut loc a- oţel peste planul anului viitor şi să
rea comunelor, oraşelor şi dunarea deschisă a organizaţiei de par­ elaborăm 200 şarje rapide. Chem la
so vietic c d u s in p rezen t P a ­ întreprinderilor din regiu­ tid pentru discutarea sarcinilor de plan întrecere toate echipele de oţelari.
nea noastră se face tot pe anul 1959. Comuniştii şi otelarii
tria la înflorirea deplin ă a for­ mai evidentă. fruntaşi au analizat pe larg posibili­ in acelaşi sens au vorbit şi alţi
tăţile care există pentru mobilizarea muncitori şi tehnicieni. Inginerul Gri-
IN CLIŞEU: Brigada rezervelor interne în vederea sporirii gore Mihai s-a ocupat de necesitatea
de tnuncă patriotică, con­ producţie» de metal. In anul 1959, ei reducerii procentului de rebuturi care
dusă de tînărul loan Zo- trebuie să producă cu 20.000 tone oţel se menţine prea ridicat. El a spus că
rodiu, de la U.R.U.M. Pe­ Martin mai mult decît au produs în
troşani, în plină activitate anul acesta. Participanţii la adunare acest lucru se poate realiza prin ca­
pe şantierul nr. 1 din Pe­ au arătat că aceste sarcini sînt în ra­ lificarea oamenilor, întărirea simţului
troşani. port de posibilităţile de care dispun. de răspundere în muncă şi respecta­
rea procesului tehnologic.
— Noi putem să dăm mai mult o-
ţel — a spus primtopitorul Dumitru Harnicii oţelari au ajuns la conclu­
Şerban. Pentru acest lucru e nevoie să zia că dacă vor fi rezolvate măsurile
luăm ţoale măsurile care pot duce la tehnico-organizatorice şi propunerile lor,
tat versuri din opera marelui creşterea indicilor de ulUbare a cup-
dacă munca va fi mai bine organizată,
...............
planul pe anul 1959 va fi realizat nu­
mai în 11 luni.