Page 96 - 1958-12

:2
CURIOZITĂŢI.:. FAMILIALE
O familie de mineri caza hi
Locuitorii din Karaganda au sărbă­ In ziua în care Kabdulla îşi lua ră­
torit recent jubileul întemeietorului fa­ mas bun de la mină, aici a început să
miliei de mineri din tată ţn fiu, Nurma­ lucreze a treia generaţie a familiei de
gan Alsaev, care a împlinit recent 90 mineri Nurmagan. Bunicul dărui unuia
de ani.
Cînd tînărul Nurmagan a venit la
mină, el a văzut acolo patru barăci
din paiantă, semidărăpănate, în care se
adăposteau muncitorii. In abatajul în­
tunecos şi umed Alsaev trăgea cu a-
jutorul unor curele cărucioarele încăr­
cate cu cărbune.
După revoluţie, Alsaev a încredinţat
fiului său Kabdulla tîrnăcopul lui de
aramă. El îr.să s-a folosit prea puţin
timp de această unealtă simplă. La
mina unde lucra Kabdulla au apărut
mecanisme, maşini de havat. Fiul bă-
trînului Nurmagan a devenit un miner
renumit. Pentru munca sa eroică gu­
vernul sovietic l-a decorat cu ordinul
Lenin.
O familie de turişti
Puţini dintre noi îi cunoscjie cei
trei mici turişti: Bebe, Midia şi Lu­
miniţa. Poate unii nici n-afi auzit
de ei... Sînt trei fraţi, cei trei copii
ai constructorului Radu Dumitrescu
din Petroşani. Bebe are 12 ani, iar
Midia, a împlinit anul acesta 8. Me­
zina, aţi ghicit, e Luminiţa. Ea nu
numără decît 6 ani, însă nu e cu ni­
mic mai prejos decît fraţii săi...
împreună cu tatăl lor, care întru­
neşte nu mai puţin de 60 de ani, cei
trei fraţi au străbătut aproape toţi
Carpaţii, din Bucegi pînă în masivul
Parîng. La escaladarea Parîngului
Bebe a participat nu mai puţin de
6 ori, parcurgînd traseul Petroşani-
Coasta lui Rusu-Vîrful Parîng-Cîrja
(2.513 m.)-A1îndra (2.529 m.)-Lacu!
Gîlcescu-Obîrşia Lotrului-Sibiu şi
retur, iar Midia a străbătut acelaşi
drum de patru ori. Timpul de tra­
versare — 7 zile. Luminiţa a străbă­
tut acelaşi drum pentru prima dată
în anul acesta. Anul viitor are de
gînd să ia însă şl ea neapărat parte
la traversarea plănuită de tatăl ei
şi ceilalţi fraţi, a Carpaţllor meri­
dionali, de la Sinaia, peste Munţii
Bucegi, Făgăraş, Lotru, Parîng, Re­
tezat şi Cerna, pînă la Herculane.
Drumul, desigur, nu le va fi uşor.
Avînd în vedere însă performanţele
cucerite pînă acum de această fa­
milie de neobosiţi şi curajoşi tu­
W >.'.'.'W A J W
OCOOOOOC X > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 " 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c 0 0 t OOOQC>OOOQOOO<>O<>0OOOOOOOOCOOOQ<>OO<X>OOOOOOOOC>OOOOOOOOOOOOGOOOOOOOOOO COO<XXX>OOOOOOC
Vechile porţi ale Sebeşuia
In timp ce zidurile şi fumurile me­
dievale ale Sebeşului s-au păstrat re­
lativ bine, din vechile porţi ale oraşului pelui, au fost dărîmate.
n-a mai rămas aproape nimic. Dacă ne
gîndim îitsă cu cit contribuie vechile
porţi şl azi la înfăţişarea pitorească a
Sighişoarei şi a Mediaşului, trebuie să
regretăm că nu le mai avem pe ale
noastre. Şi nici nu a trecut doar a-
tîta vreme, de cînd şi în Sebeş por­
ţile mai erau în picioare! In timpul
revoluţiei din 1848 ele îşi îndepliniseră
încă misiunea de a împiedica intrarea
duşmanului în oraş. In toamna lui
1848, magistratul, adică sfatul oraşului,
puse să se aducă un trunchi de ste­
jar şi foastăne de trei ţoii de groase,
şi bărdaşii oraşului făcură din ele nişte
canaturi de porţi noi, uriaşe şi grele,
pe care numai cu mare greutate lo­
cuitorii le putură ridica apoi în ţîţîni.
Scurtă vreme după aceea, porţile au
fost dărîmate, pentru că nu-i plăceau
guvernatorului Ardealului, princi­
pelui Schwartzenberg. Trecînd o-
dată prin Sebeş, acestuia i
se înnămoli trăsura cu patru
cai într-una din porţi. Principele, su­
părat, îl arătă magistratului cu cit mai
mult aer proaspăt şi curat ar pătrunde
din nepoţi o lampă, altuia — o cască
de miner, considerate ca amintiri de
familie. Kaşen şi Aklm Nurmagan au
moştenit de la tată şi bunic dragostea
pentru meseria de miner. Intr-una din
zile ziarele au anunţat despre produc­
tivitatea fără precedent a combinei
„Donbass" în straturile carbonifere sub­
ţiri. Acest nou record îl stabilise şe­
ful de brigadă Kaşen Nurmagan şi
tovarăşii lui.
Familia de mineri Nurmagan locu­
ieşte în două vile din apropierea mi­
nei. In ziua jubileului său, Nurmagan
Alsaev a fost felicitat de 16 nepoţi
şl strănepoţi.
rişti, planul lor va prinde cu sigu­
ranţă viaţă, reuşind să înfrîngă toa­
te greutăţile ce le vor avea de în-
tîmpinat.
Nbî le urăm cu toţii succes 1
I. STRÂUT
Vă prezentăm :
C R A C O V IA
E ste unul din tre cele m ai ve ­
chi oraşe din ţara prietenă. P rin ­
tre num eroasele-i m onum ente,
care d a tea ză din anii E vului
M ediu, treb u ie m en ţio n a te, in
prim ul rind, castelu l W aw el —
o capodoperă a arhitecturii R e­
naşterii — catedrala gotică N o­
tre-D am e şi celebra bibliotecă a
J a g e llo n ilo r.
D upă eliberare, oraşul a ră­
m as credincios străvech ilor sale
tradiţii, de centru cultural şi
ştiin ţific. El s-a îm b o g ă ţit cu
noi biblioteci, cu noi teatre, m u­
zee, şcoli şi facultăţi.
In im ediata apropiere a ora­
şului vibrează din plin, zi şi
n oapte, „cetatea de foc" a P o ­
loniei populare, g igan tica oţelă-
Industria R. P.
Chineze obţine an de
an succese tot mai
grandioase. Anul a- s tr u it, d e a s e m e n e a , n e n u m ă r a ­ L o d z ş i in v o ie v o d a tu l c e -i p o a r ­ mii. Noul aparat reprezintă cim-
cesta, de pildă, la
Uhan au intrat în
funcţiune noi obiec­
tive industriale.
In clişeu : Cocse-
ria nr. 2, care a
început să producă
cu 100 zile înainte
de termen.
în oraş, dacă porţile ar fi dărîmate.
Şi astfel, porţile, la stăruinţa princi­
Cu toate că nu s-âu păstrat repro­
duceri ale porţilor Sebeşului (desene,
acuarele, gravuri), ne putem face to­
tuşi o oarecare imagine despre înfă­
ţişarea lor. Aceasta datorită descrierii
pe care ne-a lăsat-o preotul evanghelic
al Sebeşului, Andreas Heitz, de la care
posedăm şi povestirea întîmplărllor
războinice din timpul revoluţiei din
1848.
Descrierea porţilor, pe care o dăm
aici, redă înfăţişarea lor de pe la 1850,
înainte de a fi dărîmate.
Sebeşul avea patru porţi, două mai
mari la est şi la vest — „poarta de
sus" şi „poarta din jos" — şi d>uă
mai mici, una la nord şi una la sud.
Poarta din sus se afla acolo unde
azi se îngustează strada Lenin, înainte
de a se lărgi între parc şi aleea ve­
che. In partea de dinăuntru era for­
mată dintr-un turn puternic şi înalt de
formă patrată, încoronat de un acope­
riş şi mai înalt. Sus pe turn, care
era prevăzut cu creneluri, ducea o
scară lungă de lemn, acoperită şi în­
O iniţiativă îndrăzneaţă OAME NI D E S E A M Ă
Orice patriot indian se mîn- ţa apei pentru obţinerea ener­
dreşte astăzi tot atît de mult cu
străvechea sa cultură ca şi cu
marile construcţii hidrotehnice
cunoscute sub numele de proiec­
tul „Bhakra-Nangal“.
Lucrările de construcţie ce se lui Sutlej. Defileul de la intra­ de bogată şi cu un glorios trecut de numea Martin Luther. Importanţa aces­ amintitului „Testament" şi, în sflrşit,
desfăşoară în această regiune rea în vale va fi tăiat de un luptă revoluţionară. Hunedoara, însă, tei cărţi constă în faptul că este una Popa Ioan .din Vinţ, care a tipărit „Si­
se întemeiază pe următoarele baraj înalt de 225 m. şi lung în nu a fost lipsită nici de oameni de din primele cărţi laice din acel timp. criul de aur".
considerente: teritoriile statelor
Pepsu, Penjab şi Rajastan, si­
tuate aici, sînt inundate în pe­
rioada musonilor — vînturi pe­
riodice care în timpul verii aduc
ploaie — de apele rîului Sutlej
şi ale altor rîuri de munte. In
timpul iernii pămîntul se usucă
şi se acoperă de crăpături adinei.
Alimentarea uniformă a pămîn-
tului în tot timpul anului — iată
prima sarcină pe care şi-au pro­
pus-o constructorii. Cea , de-a celor turbine ale unor hidrocen­ turci (1438), reuşeşte pînă la urmă să în funcţie fiul său Matei, fratele lui viteji".
doua este să se folosească for­ trale.
CINCI ORAŞE POLONEZE
rie d e la N o w a H uţa. C înd va
in tra co m p lect în funcţiune, ea
va produce m ai m ult oţel decît
producea, in trecut, în treaga in­
d u strie sideru rgică polon eză. O-
raşul nou N ow a H uţa num ă­
ră de pe acum p este 70.000 de
lo c u ito ri.
GDANSK
...In 1945, fru m osu l port de
pe m alul V istu lei era o im ensă
m ină fum egîndă. D oar ziduri
carbon izate şi dru gi de fier ră­
su ciţi haotic spre cer. C entrul
oraşului, unde se aflaseră cîndva
m onum ente de o valoare nepre­
ţuită (căci oraşul num ără 5
veacuri de via ţă ), fusese distrus
d e fa sc işti în p ro p o rţie de 90 la
su tă .
A stăzi, G dansk-ul a renăscut
m ai frum os ca oricind. M onu­
m ente ca biserica N otre-D am e,
C urtea lui A rtu s şi m u lte a ltele lară a p rim en it în fă ţişa rea ora­
au fo s t in în tre g im e re c o n stru i­ şului. S-au con stru it m ii şi m ii
te. P o r tu l — ras d e la fa ţa p ă -
m intului de obuzele h ltlertştilor
— s-a m odernizat şl pulsează
de a ctivita te intensă. S-au con­
te blocuri m u n citoreşti. O cale
ferată electrică şi o superbă au­
tostradă m odernă leagă Gdan­
sk-ul de azi cu G dynia, m arele
port m aritim al Poloniei.
STAIINOGROD
C apitala S ileziei superioare,
ţinutul m arilor exploatări m inie­
re. D atorită m odernizării m ine­
lor (p e s te 9.000 d e m aşin i şi
in stalaţii noi au pătruns, după
eliberare, in a b a ta jele din jurul
S talin ogradu lu i), producţia de
cărbune a S ileziei a crescut ver-
tunecoasă, care era lipită de partea de
dinafară a zidului de nord al turnului.
Poarta era boltită. Ieşind prin această
poartă din oraş, ceva înaintea ei şi
despărţită de ea printr-o curte mică,
se afla o altă poartă. Intre cele două
porţi, la stînga, era o încăpere, odată
probabil locuinţa portarului, unde obiş­
nuiau să şadă vameşii.
La poarta din sus era multă circu­
laţie. Ea găzduia vameşii, „călăştura"
(locul unde se ţineau închise vitele gă­
site fără stăpîn) şi o fierărie unde se
aflau mereu cîţiva cai pentru potcovit.
Nu mai puţin întrebuinţată era şi
poarta din jos, că«ci prin ea trece dru-
mul de ţară. Clădită cam după ace­
laşi plan, ea se aseamănă cu poarta
de sus. Adîncimea întregii construcţii
o arată azi lungimea casei din colţul
străzii Poştei. In dreapta, ieşind din
oraş, poarta era ferecată de o clădire
masivă, în oare pe Ia 1850 se afla lo­
cuinţa homarului iar sus o magazie de
fin, din care se aprovizionau trupele
care treceau prin Sebeş. Şi aici gă­
seai, intrînd în oraş, aproape de turn,
o fierărie.
giei electrice de care are nevoie
atît industria cit şi agricultura.
Autorii proiectului au folosit
în acest scop relieful regiunii —
uriaşa depresiune din valea rîu­
partea sa superioară de aproape
600 m. Acest baraj va tăia ca­
lea rîului în timpul ploilor. In
două-trei perioade ploioase apa
va umple un uriaş lac de acu­
mulare care în lunile secetoase
va furniza apa necesară pentru
irigarea a 4.000.000 ha. de pă-
mint. Rîul bogat în ape, înca­
drat în sistemul de canale, va
pune în mişcare paletele puterni­
tig in o s. E a este a stă zi d e a p ro a ­ co n stru it în să, p ă strin d u -i cu
pe 3 ori m ai m are decît în 1939. g rijă stilu l străvech i, de R enaş­
In S ta lin o g r o d au f o s t c o n ­ te re . F ru m o su l c a s te l a l o r a ş u ­ N, Olahul nu-1 poate revendica numai re : „Istoria literaturii romîne" — 1885,
stru ite, în u ltim ii ani, un m are
P alat al tineretului şi un parc
de cultură, care se num ără prin­
tre cele m ai frum oase din Eu­
ropa.
LODZ
E ste din tim puri străvech i cen­
trul indu striei tex tile poloneze.
In trecu t, era uri exem plu g ră i­
tor de contradicţii tipic capita­
lis te : s tr ă z i u n de se în ă lţa u vile lui se află locul al căru i num e
bogate, preten ţios decorate cu
ornam entele cele m ai scum pe şi,
la ciţiva paşi, cartierele m unci­
toreşti unde dom nea cea m ai
crîncenă sărăcie. N u m ele unuia
din aceste cartiere — B alu ty ,
era, in trecu t, sin on im cu „m i­
zerie“ şi „exploatare“. ;
D upă eliberare, puterea p o p u ­
de apartam ente confortabile pen­
tru oam enii m uncii. P este 300
de şcoli noi, num eroase sp ita le
şi sa n a to rii au lu a t fiin ţă în
tă num ele. O raşul care înainte
de război n-avea nici un in sti­
tut superior, num ără a stă zi nu
m ai puţin de zece! Iar la Ruda
P abian icko, in a p ro p iere de
L odz, se înalţă construcţia im ­
punătoare a unei noi filaturi.
LUBLIN
A fost prim a ca pitală a ţârii
eliberate d e jugul fascist şi se­
diul prim ului guvern m uncito­
resc şi ţărănesc.
O raşul a fost com plect distru s
d e fascişti. M uncitorii l-au re-
Poarta din jos, se spune, formează
o enigmă pentru istorici. Lîngă poarta
folosită pentru circulaţie pe la 1850,
se vedea pe vremea aceea şi se vede
şi azi — privind dinafară — zidul unui
alt turn, cu un fronton în formă de
trapez şi o boltă de poartă închisă cu
zidărie. Bolta are un cadru de pietre
mari, mai mult sau mai puţin cioplite.
Se mai văd aici şl două uluce, în care,
pe vremuri se mişca bariera ghilotină.
Se înţelege că turnul acesta este un
turn de poartă mâi veche. Ce-i va fi
îndemnat pe locuitori să închidă a-
ceastă poartă şi să zidească alta lîngă
ea, nu se ştie. Poate că cea veche, cu
timpul, le va fi părut prea joasă şi
de aceea au făcut-o pe cea nouă, mai
înaltă.
Turnul, ieşind afară din linia zidului temul de apărare a oraşului, nu era
de apărare, se află Ia 10-15 m. spre
nord de poartă, azi în colţul curţii
Poştei, şi avea menirea de a contribui
la apărarea oraşului.
In capul uliţei Petrifalăului sau a
uliţei Iul Şandor, cum I se mai zice,
se afla turnul porţii de sus. Aceasta
fiind mal mică nu se putea trece prin
ea cu vehicule, ci numai pe jos sau
călare. Turnul era destul de înalt.
N-avea însă acoperiş. 1-1 distrusese ma­
rele foc din 1832, cînd arseră şi multe
AI REGIUNII NOASTRE
Hunedoara este una din frumoasele din primele tipărituri ale lunii!: „Car­ hiepiscop şi mitropolit a! scaunului
regiuni ale patriei noastre, neîntrecut tea Studentului din Romos", cum o Bălgraduiui, şi autorul „Psaltirii" şi a
seamă, care prin pana sau faptele lor
au căutat să uşureze viaţa, sau să a-
line inima însîngerată a poporului.
Intre numele demne de reţinut pen­
tru aportul lor la dezvoltarea civili­
zaţiei întregii umanităţi, două se im­
pun cu putere: unul este acela al
„Studentului din Romos“, sau al „Ar­
deleanului fără nume", iar altul al
lui Nicolae Olahul. Primul, după ce
tînăr fiind, este luat în captivitate de
plece în Apus şi să scoată acolo una Nicolae. Cu numele lui Nicolae Ola-
lui — pe care h itleriştii îl tra n s­
form aseră în închisoare — este
a stă zi m uzeu şi casă de cultură.
In îm preju rim ile D ublinului au
răsărit ca din păm în t noi uzine
şi fa b rici: fabrica de cam ioane
„B. Bierut", fabrica m etalu rgică
de la K rasnic, fabrica de cim ent
d e la R ejowiec., fabrica d e stic lă ­
rie, d e zah ăr etc.
T ot în îm preju rim ile L ublinu­
stîrn eşte ecouri profunde în ini­
m a fiecărui om de pe p ă m în t:
M aidanek, „lagărul m orţii“, lu­
gubrul lagăr de exterm inare, un­
d e sute de m ii de oam eni au
fost a sa sin a ţi d e fa scişti. In pre­
zen t, la M aidan ek..e m m uzeu
al m artirajului poporului polo­
nez.
„Ajutorul electronic4'
Este noul aparat sovietic ce
permite medicilor să stabilească
deficienţele in funcţionarea ini­
pul electric al inimii, impulsu­
rile electrice fiind transformate
pe ecranul televizorului în 1osci­
laţii cu ajutorul unor lămpi e-
lectronice. Imaginea apărută pe
ecran poate fi fixată pe o peli­
culă fotografică. Aparatul poate
fi utilizat chiar şi în timpul o-
peraţiilor.
Ciocanul magnetic
Pentru accelerarea diferitelor
lucrări de tapiţerie, s-a pus de
curind în practică ciocanul mag­
netic. Capul cuiului fiind atins
cu ciocanul, cuiul este atras spre
case din Sebeş. Pe la 1850 se mai ve­
deau cioturile pe jumătate arse ale
grindişului.
O singură poartă ni s-a păstrat pînă
în zilele noastre, dar nu în forma ei
originală — poarta de nord. In 1819
magistratul o cedă unui particular, care
a prefăcut-o în casă de locuit. Aceasta
o spune o placă cu o inscripţie pe
care primul proprietar al casei şi-a pus
numele. E casa care se poate vedea
din parcul din centrul oraşului, în fundul
străzii Caraglale, răzimată de zidul
oraşului. Magistratul putuse ceda acest
turn unui particular pentru că cu 30-40
de ani mai înainte, la sfîrşitul secolu­
lui XVlII-iea, se deschisese cam la 100
m. mai spre apus o altă poartă, aşa-
zisa „poartă a îngropăciunilor". Acea­
sta nu mai avea nici o funcţie în sis­
un turn-poartă, ci, aflîndu-se în capul
uliţei îngropăciunilor, avea numai sco­
pul de a deschide un drum mai scurt
spre cimitirul evanghelic şi spre su­
burbia de nord a oraşului.
In subsolul casei care a fost odată
turnul-poartă de nord a oraşului se
mal vede şi azi boltitura puternică a
porţii de nord a turnului şi o parte a
arcului de poartă din pietre cioplite.
TH. STRE1TFELDT
N>. 1255
Iată aşadar, că un fiu al comunei Ro­ Veacul al XVIII-lea înscrie în istoria
mos (Orăştie), a reuşit prin activita­ culturii noastre numele unui vestit poet
tea sa să-şi înscrie numele în isto­ şi filolog, una din figurile luminoa­
ria culturală a omenirii. se ale timpului. Este vorba de I. Budai
Deleanu, născut în 1760 în satul Cig-
Despre Nicolae Olahul trebuie să mău, raionul Orăştie. Activitatea lui
precizăm că el nu s-a născut pe me­ variată şl prodigioasă se află cuprinsă,
leagurile Hunedoarei, dar părinţii şi în mare parte, în manuscrise, care ar
fraţii săi au trăit aici. Ştefan Olahus, putea forma un număr de 20 volume.
tatăl umanistului, era văr bun cu Vlad I. B. Deleanu a intrat în Istoria cul­
Ţepeş şi rudă a familiei Corvinllor. El turii romîneşti cu minunatele sale poe­
a fost judecător regesc la Orăştie, în­ me eroi-comlce „Ţiganiada“ şi „Trei
tre anii 1500—1520, iar lui i-a urmat
Satul Demşuş, raionul Haţeg, este
hui (Valahul) se mîndresc 11 naţiuni. legat de numele a trei cărturari din
A fost un om cu o cultură excepţio­ secolul XIX: profesorul şi literatul
nală, întreţlnînd relaţii de prietenie cu Aron Densuşeanu, istoricul Nicolae
umanistul Erasmus. Deşi ajuns condu­ Densuşeanu şi scriitorul Ovid Densu­
cător — regent al Ungariei — N. Ola- şeanu. Primul, Aron Densuşeanu, fost
hu! a pledat continuu pentru ridioarea profesor universitar Ia Iaşi. După 20
poporului patriei sale, a iubit oamenii de ani de muncă a terminat epopeea
şi a luptat pentru drepturile egale ale naţională „Negriada“, publicînd, în a-
acestora, înflerînd pe asupritori. Pe celaşi timp, o serie de lucrări între ca­
Hunedoara sau Transilvania, căci el „Cercetări literare" — 1887, „Tradu­
aparţine umanităţii. ceri din literatura clasică latină",
conducînd şi „Revista de critică lite­
Grele şi întunecate au fost începu­ rară", Ovid DfenSuşeanu, poet, filolog
turile culturale şi cele ată formării şi critic literar, este fiul lui Aron. Are
limbii şi literaturii roanîne. Cu toate marele merit de a fi condus între altele
acestea, în secolele XVI—XVII, Hune­ revista „Viaţa Nouă", luînd poziţie faţă
doara a adus în această privinţă o de exagerările naţionaliste ale curen­
importantă contribuţie. Oameni lumi­ tului semănăforist, pledînd pentru o
naţi ai timpului s-au preocupat, între creaţie poetică modernă. Nicolae Den­
altele, şi cu activitatea de traducere şi suşeanu, fratele lui Aron, a desfăşurat
tipărire. Numai pînă la sfîrşitul seco­ o activitate neobosită de cercetare a
lului XVII în Bălgrad (Alba Iulia), istoriei poporului nostru. A dat la lu­
Săszsebeş şi Orăştie au fost tipărite mină unele lucrări importante ca „Da­
în limba romînă un număr de peste cia preistorică", „Revoluţia lui Horia"
20 de cărţi. Intre acestea mai impor­ şi a conspectat arhivele a 12 biblio­
tante sînt „Palia de la Orăştie" — teci din Transilvania şi Ungara, adu-
1582, „Testamentul de la Bălgrad“ — nînd un material depus la Academie,
1640 şi „Sicriul de aur" — 1683. Din­ în 39 volume manuscrise. Desigur că
tre cărturarii de seamă care şi-au dat în operele celor trei cărturari vor fi
contribuţia în această măreaţă operă exisţînjî şi unele lipsuri şi aspecţe con­
editorială, amintim pe Diaconul Şer- tradictorii dar, în ansamblu, ei au adus
o contribuţje valoroasă la dezvoltarea
ban, fipl lui Coresi, care a tipărit „Pa­ culturii noastre.
lia" tradusă de un „colectiv" de inte­ Prof. I. ILIESCU
lectuali ai timpului, Simion Ştefan, ar­
N w
1
ciocan şi cu o singură lovitură controlul umplerii vagonetelor,
este bătut la locul necesar.
Fiindcă cu timpul forţa magne­ pentru verificarea calităţii su­
tică a ciocanului slăbeşte, cio­
canul trebuie remngnetizat la durii conductelor şi mat ales
fiecare 2—3 luni.
pentru detectarea punctelor ini­
Noi metode de
prospecţiuni ţiale de coroziune. Acelâşi pro­
In ţările mari se utilizează cedeu este aplicat şi la determi­
prospecţiunea aero, adică mag-
netometria aeriană (punerea în narea densităţii apelor de spă­
evidenţă a anumitor minereuri lare, a scurgerii apelor în mină
pe bază magnetică din avion). (folosindu-se izotopii marcaţi de
In prospecţiunile radioactive s-a rubidiu), folosirea atomilor mar­
introdus spectrometrul cu radia­ caţi de brom sub formă de bro-
ţii. Metoda seismică în prezent mură de metil radioactivă a per­
mis studierea răspîndirii prafu­
lui.
In domeniul geologiei, in aîa-
ră de procedeul de prospectări
are o nouă variantă denumită radiometrice, atomii marcaţi se
„cu directivitate variabilă“, ce
dă rezultate foarte bune. Pros­ folosesc la studiul mişcării sedi­
pecţiunea prin carotaj electric mentelor. Tot prin utilizarea ra­
are de asemenea, o mare pre­
cizie. diaţiilor s-a ajuns la mijloace
Aplicarea radioactivităţii mai precise şi mai rapide de
în industria minieră înaintare in minerit. In domeniul
preparării, studierea zeţajului
Radiaţiile gama se folosesc in prin metoda gama locaţiei per­
ultimul timp la numerotarea şi mite în prezent efectuarea mai
rapidă a lucrărilor de laborator.
Indiisiria fotografică şi optică cdiosiovacâ fiinţează de 25 de ani. Uzina
%hleopla." produce acum numeroase tipuri de aparate fotografice şi optice.
In clişeul In secţia aparatelor de proiectare cinematografică. Producerea
de apardle sonore pentru film de 35 mm. „Me.opton II P.