Page 97 - 1958-12

F îf. T255s o m m u r. *nr* rar tsm u w i 3
saeo^A^^ayăSctsaskB

CRONICA linele s

;i nrsHW iM apuii de la «
fa b rica de hîrtie
în discuţia comuniştilor din Călău (U rm a re din pag. l-a ). ţia tiv ă a p a rtic ip a n ţilo r la p ri­ m em b ri ai b rig ă zii în v a ţă în d i­
„ 1 M a i« m ele su botn ice co m u n iste I ferite in stitu ţii de în văţăm in te
portu lu i, în seam n ă a ctivita tea J u ră m ca în p ro d u c ţie , la în v ă ­
din P etreşti v ie , creditoare a m a selo r p o p u ­ A în vă ţa să m u n ceşti şi să ţă tu ră şi în v ia ţa d e to a te zile le
lare d e m u lte m ilioan e. Izvo ru l tră ie şti în s til co m u n ist, a ju s ­ să tră im şi să m u n cim aşa cum
Ridicarea nivelului politic şi reieşit că birourile organizaţi- Pentru lichidarea lipsurilor 200 fone hîrfie in ep u iza b il de en ergie creatoare tifica prin fa p te în altu l titlu de ne-a în vă ţa t llici.
constatate, în urma analizei. fă­ şi 50 tone caiete a poporu lu i so vietic con stitu ie co n stru cto r a ctiv al n oii so cie­
ideologio al comuniştilor şi al ilor de bază şi .propagandiştii, cute în plenară s-au luat mă­ peste prevederile con diţia h otăritoare a în d ep li­ A sem en ea cu vîn tări en tu zia s­
suri pentru înlăturarea deficien­ nirii cu su cces a plan u rilor con ­ tă ţi ! — ia tă lo zin ca cu ca re în­ te au ră su n a t şi la p rim e le ad u ­
maselor largi de oameni ai mun- s-au preocupat îndeaproape de stru cţiei com u n iste tra sa te de n ări ale b rig ă zilo r m u n cii co­
p a rtid. Ş i n icio d a tă pîn ă acum cep sep ten a lu l b rig ă zile m u n cii m u n iste ca re au a v u t loc la M o s­
cii, propagarea largă a marxism- îmbunătăţirea activităţii cercuri­ acest izv o r m iracu los al creaţiei com u n iste. A n gajam en tele' lor cova, K iev, S verd lo v sk , M insk,
m aselor nu şi-a a ră ta t cu a tîta au în p rim u l rîn d d r e p t sco p , K işin ă u , p recu m ş i în m u lte a lte
leninismului, sînt sarcini de ma­ lor şi' ctirsurilor învăţământului ţelor în ceea ce priveşte organi­ planului vig o a re forţa. sp o rirea con tin u ă -a p ro d u ctivi­ cen tre reg io n a le, de ţin u t şi re­
zarea unor cercuri şi cursuri. tă ţii m uncii, în su şirea teh n icii pu blican e. P retu tin d en i p a trio ţii
re răspundere pentru organele de partid. A cea stă fo rţă şi-a g ă sit o ex­ m oderne, a teh n o lo g iei în a in ta ­ so v ie tic i con firm ă prin vo rb e şi
p re sie vie în a m p lo a rea în tre c e ­ te, a sim ila rea d e cu n oştin ţe, ri­ fa p te d o rin ţa lor d e a m u n ci in
şi organizaţiile de partid. Membrii birourilor organizaţi­ Astfel, s-a stabilit să se facă ex­ In urma dezbaterii docu­ rii so cia liste a în treg u lu i popor dicarea m ă iestriei profesion ale. a şa fel in cit tre p ta t, d a r in m od
în cin stea C o n g resu lu i al X X I- M em b rii b rig ă zilo r îşi iau a n g a ­ n ea b ă tu t să în ră d ă cin eze în con ­
Intensificindu-şi activitatea de ilor de bază repartizaţi să răs­ puneri şi seminarii pe schimburi mentelor plenarei C. C. al lea al P .C .U .S . In ca d ru l în tre­ ja m en tu l să .s e aju te reciproc ştiin ţa , în d e p rin d e rile şi în con-
răspîndire a marxism-leninisinu- pundă de unul-două cercuri ş-au cerii ap a r ziln ic şi d evin im ed ia t .d u ita d e z i cu z i a m a selo r, d is ­
(pentru cei care lucrează în do­ P.M.R. din 26-28 noiembrie un bun com un, form e şi m etode la în v ă ţă tu r ă ; fa a s im ila r e a tu ­ ciplin a com u n istă şi stilu l co­
lui, organele şi organizaţiile de ocupat de îmbunătăţirea activi­ uă şi trei schimburi), dîndu-le a. c., muncitorii fabricii de noi, în a in ta te d e m u n că, n oi in i­ m u n is t ele m u n c ă
astfel posibilitatea să participe hîrtie din Petreşti s-au an­ ţia tiv e care a sig u ră creşterea tu ror corhortlor cu ltu rii, să re s­
partid dau un ajutor mai sub­ tăţii acestora. Aşa de pildă, tov. con tin u ă a p ro d u ctivită ţii m un­ pecte rig u ro s m orala so cia listă , M işcarea b rig ă zilo r' m uncii
cii. să lu p te îm preu n ă îm p o triva ră­ com u n iste co n stitu ie o m ărtu rie
stanţial membrilor şi candidaţi­ Ioan Oprescu, de la secţia semi­ cu regularitate la învăţămîntul gajat să dea, peste prevede­ m ă şiţelo r trecu tu lu i. B rig ă zile v ie a fa p tu lu i c ă se a p ro p ie er
de partid. S-a indicat ca toate rile planului pe anul 1959, E xcepţion alu l a vîn t p olitic şi poca rea liză rii gen ialelor p revi­
lor de partid în însuşirea ideo­ cocs, care răspunde de cercul de organizaţiile de partid să anali­ 200 tone de hîrtie şi 50 to­ în m u n că a l p o p o ru lu i s-a tra n s­ d esfă şo a ră cu p e rse v e re n ţă , în ­
zeze în adunări pînă la ne caiete. Ei s-au mai an­ form at în tr-o in iţia tivă m inuna­ ziu n i len in iste — epoca triu m fu ­
logiei şi politicii partidului, în .studiere a Statutului P.M.R. şi 31 decembrie, felul cum se des­ gajat să reducă preţul de trecerea pen tru a d even i b rig ă zi
făşoară învăţămîntul de partid, cost cu 0,5 Ia sută faţă de tă — în m işc a re a p en tru cre a ­ a le m .uncii c o m u n is te , ştiincU că lui m u n cii co m u n iste. D e la e-
dezvoltarea spiritului partinic şi tov. Gheorghe Petricăloiu, de la iar membrii şi candidaţii de norma planificată. a cea sta nu e ste un lucru uşor, roii p rim elo r su botn ice, care cu
partid care lipsesc de la învă­ rea d e b rig ă zi a le m u n cii com u ­ a m in tin d u -şi c u v in te le lui L enin p reţu l unor efortu ri n em a ivă zu te
al vigilenţei revoluţionare, în secţia transporturi, care răs­ n iste, d e sfă şu ra tă din in iţiativa, că „un asem en ea titlu d e onoare au rid ic a t ţa ra d in ruine, d e la
com som olu lu i şi tin eretu lu i, care treb u ie cucerit prin m uncă în d e­ b rig ă zile d e' şoc ale p rim elor
scopul de a îorma din fiecare punde de cercul de studiere a a cu prin s u im itor de rep ed e în­ lu n g a tă şi tenace, prin su ccese cin cin ale, care au co n stru it cu
trea g a ţară. A cea stă in iţia tiv ă p ra c tic e d o v e d ite in c o n stru c ţia a b n eg a ţie b a zele in du striei so ­
membru şi candidat de partid Istoriei P.M.R., au dat un a- p a trio tică , plin ă d e un m ăreţ cu ad evă ra t com u n istă“. vietice, ştafeta glorioasă a fo st
sen s isto ric, a ra tă clar cit de p relu ată acum de b rig ă zile m un­
un militant activ pentru înfăptu­ jutor concret atît propagandişti­ ţămînt şi cei care nu se pregă­ în contul anului profund în ţeleg oam en ii so vietici — N oi, u rm a şii vechii, g ă r z i cii. c o m u n is te , c a r e a u lu a t f i i n ­
tesc temeinic să fie supuşi unei viitor m ăreţia sarcin ilor tra sa te de par­ ţă p e b a za in d u striei m odern ei
irea politicii partidului. lor cît şi cursanţilor în pregăti­ critici aspre. tid, cit d e ferm h otărîţi sîn t ei d e la u zin a „ K ra sn ii V îb o rje ţ“ , a m a rilo r realizări, a le ştiin ţe i
să în deplin ească aceste noi p la ­ şi teh n icii. A ceste b rig ă zi rep re­
In vederea ridicării nivelului rea, discutarea şi înţelegerea în De asemenea, s-a hotărît ca în Datorită bunei organizări nuri g ra n d io a se. A cum to ţi îşi a sp u s la adu n area b rig ă zilo r zin tă o ex p resie v ie a n oilor tră ­
politic şi ideologic al membrilor mod just a. politicii partidului şi fiecare lună comitetul de partid a procesului de producţie, dau seam a ce d ezvo lta re largă de tin eret din L en in grad, N iko- să tu ri a le om u lu i elib era t d e ex­
şi candidaţilor de partid, comi­ guvernului nostru. să- organizeze consfătuiri cu pro­ colectivul de muncitori de a c ă p ă ta t in nou a e ta p ă d in v ia ­ la i B oron in , lu m in a to r la u zin a ploatare, care îşi g ă se şte ferici4
pagandiştii pe forme de învăţă­ la fabrica „1 Mai" a reuşit ţa sta tu lu i so v ie tic m area in i­ rea în m u n ca creatoare.
tetul şi organizaţiile de^ partid Datorită repartizării membri­ mînt în scopul generalizării celor să-şi realizeze sarcinile pla­ „K rasn îi V îb o rjeţ" am h otărit
mai bune metode de muncă în nului anual la 6 decembrie
de la uzina ,,Vtetoria“-Calan au lor birourilor organizaţiilor de predarea şi studierea marxism- 1958. Acest succes a însu­ să îm bogăţim g lo rio a sele tra d i­
leninismului. Pentru clarificarea fleţit muncitorii, care au ţii d e m uncă ale p ă rin ţilo r n oş­
luat măsuri ca în acest an toţi bază pe cercuri şi cursuri de în­ unor probleme care nu sînt în­ preconizat ca pînă la sfîr- tri. L u crîn d cu m ijlo a ce teh n ice
com plexe ne-am con vin s că fără
membrii şi candidaţii de partid eă văţământ de partid, propagan­ ţelese de către cursanţi, în scopul şitul lunii curente, să dea a ne îm b o g ă ţi cu n oştin ţele nu
studieze în mod organizat mar- diştii au primit un sprijin con­ de a se înlătura confuziile, în contul anului 1959 o
xismTeninismul. Astfel au fost cret în muncă, atît în ceea ce se vor organiza consultaţii în producţie de hîrtie în va­ pu tem p rogresa, de aceea 7
priveşte mobilizarea cursanţilor, cadrul cărora se vor lămuri a- loare de 2.350.000 lei.
organizate mai multe cercuri cît şi în ce priveşte expunerea ceste probleme.
şi cursuri decît în anul tre­ lecţiilor şi desfăşurarea semina-
cut şi s-a îmbunătăţit simţitor riilor. Totodată organizaţiile de Măsurile luate în urma acestei Schimbul tineretului
compoziţia socială a cadrelor de bază şi-au asigurat în acest fel analize au şi început să-şi arate
propagandişti. Aceasta a contri­ un control asupra pregătirii şi
buit ca lecţiile şi seminariile ţi­ predării lecţiilor, asupra calită­ roadele. In majoritatea cercuri­ Din iniţiativa comitetului
nute pînă acum să se desfăşoare ţii şi conţinutului lor, şi a în­
la Un nivel politic şi ideologic tregii activităţi a cercurilor şi lor şi cursurilor frecvenţa s-a U.T.M., la secţia finisaj s-a
mai înalt, să fie pătrunse de un cursurilor de învăţămînt. îmbunătăţit simţitor, iar cursan­ organizat un schimb al ti­
spirit de partid dezvoltat, de o ţii manifestă mai multă preocu­ neretului.
mai mare combativitate revolu­ La secţia semicocs se observa­ pare şi interes pentru studierea
ţionară. se că unii cursanţi de la cercul marxism-leninismului. Acest schimb funcţionea­ Sfaturi pentru viticultori
de economie concretă lipsesc ne­ ză permanent, el fiind orga­
Controlul asupra activităţii motivaţi. Tov. Ioan Oprişor, Comitetul şi organizaţiile de nizat din echipe de tineri
cercurilor şi cursurilor de învă- membru în biroul organizaţiei partid de la Uzina „Victoria“-
ţămînt este efectuat de membrii de bază, consultîndu-se cu pro­ care lucrează la maşinile
comitetului de partid, repartizaţi pagandistul cercului, tov. Vasiu Gălan, manifestînd în viitor mai din secţie.
să răspundă de activitatea a Gheorghe, asupra măsurilor ce multă grijă şi preocupare, faţă
unul-două cursuri şi de membrii trebuie luate pentru asigurarea Muncind cu mult elan,
birourilor organizaţiilor de bază, frecvenţei, a discutat cu fiecare de calitatea şi conţinutul învă­
repartizaţi pe forme de învâţa- cursant despre importanţa *cer­ ţămîntului, vor reuşi ca să ridi­ echipele conduse de Ioan
mînt. Aceştia ajută propagandiş­ cului de economie concretă şi ce în acest an, învăţămîntul de Petre şi Ioan Cibu reuşesc
despre necesitatea ridicării nive­ partid la nivelul sarcinilor ac­ să-şi realizeze sarcinile de In acest art recoltatul strugurilor s-a Dacă probele îşi schimbă însă culoa­ recomandă a se introduce drojdia.
tii şi cursanţii în legarea teoriei lului lor politic şi tehnico-proîe- plan în proporţie de 105— intîrziat mult. Vinurile în majoritatea rea, fie în cărămiziu, fie în negru sau înainte de a începe trasul de pe
de practică şi în clarificarea anu­ sional, aratîndu-le că numai tuale. cazurilor, au rămas dulci sau dulcege. albăstrui, înseamnă că vidul trebuie
mitor probleme care nu sînt sufi­ astfel pot aduce o contribuţie 119 la sută. Aceste produse, deşi pot fi plăcute la să aibă cît mai puţin contact cu ae­ drojdie trebuie să se cureţe butoaiele
cient de bine înţelese de către mai mare la îmbunătăţirea pro­ GHEORGHE SPERIOSU gust, sînt foarte nestabile şi la primul rul şi deci trasul de pe drojdie trebuie bine şi cu multă grijă. Pompa de vin
cursanţi. cesului de producţie. O altă I. ŞERBAN val de căldură refermentează, transa făcut închis. trebuie verificată din timp şi pusă în
măsură care s-a luat a fost a- responsabil cu munca de propa* formîndu-se în vinuri improprii con­ stare de funcţionare, spălată cil apă la
Pentru a cunoaşte m ai. amă­ ceea că în ziua cînd se ţine în­ j<gandă 1n comitetul de partid al corespondent sumului sau de proastă calitate. După aceea vinul se tratează cu care adăugăm şi 1 la sută metablsulflt
nunţit felul cum se desfăşoară văţămîntul de partid, nici unul bioxid de sulf. Dacă vasele sînt pline, de potasiu. Vasele mărunte, cum sînt
învăţămîntul de partid, frecven­ uzinei „Victoria“-Călan l , . ii-. tratate cu bioxid fle sulf Şi totuşi vi­ pîlniile, cofele etc., se vor spăla bine
ţa la cercuri şi cursuri, calita­ nul nu se. limpezeşte, se recomandă un şi se vor lăsa să se zvînte.
Pentru a evita aceste neajunsuri, tratament’ cu 25-150 gr, bentonită la
tea expunerilor şi discuţiilor, co­ din cursanţi nu are alte sarcini i mai ieftin prima măsură care trebuie luată este hl. (substanţă activă) şi scăderea tem­ Este bine să se evite folosirea va­
mitetul de partid a format un de rezolvat. de a ajuta fermentarea complecta a peraturii în încăpere de la +4 la +G selor de fler şl a vaselor cu cercuri de
colectiv care a făcut un control (Urmare din pag. l-a) ţului de cost vom înregistra şi vinurilor. In acest scop întreaga can­ grade C. fler nevopsite, deoarece acizii din Vin
în toate cercurile şi cursurile. Tot în scopul mobilizării la cărămidă. Pînă nu de mult titate de tulburel va trebui concentrată şi taninul atacă fierul, formînd com­
Pentru înlăturarea lipsurilor con­ cursanţilor la învăţămînt au fost în anul 1959 să se Construiască noi am folosit cu chirie un Con- într-o pivniţă care se va încălzi cu In cazul că vinurile s-au limpezit, puşi care alterează vinul.
statate cu acest prilej s-a hotă- scrise articole la gazetele de pe­ încă două şoproane de uscare casor pentru care plăteam lunar lemne, rumeguş, gaz metan (în nici lucru ce se va constata cu siguranţă
rît ca într-una din şedinţele de rete, în care ş-a arătat impor­ şi cele două motoare pentru 4.800 lei. Gumpărînd acest Con- un caz CU produse petrolifere). la vinurile obţinute din primii stru­ După aplicarea tratamentelor, Vinul
comitet să se analizeze învăţă- tanţa învăţămîntului de partid, presă de 18 G.P., care se defec­ casor, el îşi va putea amortiza guri recoltaţi, se executa trasul de pe se lasă liniştit. Totodată i se fac ana­
mîntul de partid. Astfel, nu de necesitatea ridicării nivelului po­ tau des, şă fie înlocuite cu unul valoarea într-un singur an, dacă După fermentare se procedează ur­ drojdie pe cit posibil cînd este timp lizele elementare stabilind procentul de
mult, comitetul de partid, împre­ litic Şi ideologic al membrilor de 50 C.P. Acest motor a şi fost ţinem seama de chiria pe care gent la constatarea rezistenţei vinu­ uscat şi cînd temperatura atmosferică alcool, zahăr şi aciditate spre a servi
ună cu activul, a analizat fntr-o şi candidaţilor de partid. procurat. Măsurile pe care le-am trebuie să o plătim, lucru ce va lui la aer pentru a se stabili cum să este ridicată. ‘ drept ghid la inventariere, clasare sau
şedinţă felul cum se desfăşoară preconizat vor asigura o creştere influenţa preţul de cost. se facă trasul de pe drojdie. Se iau comercializare.
învăţămîntul de partid, Deşi s-au obţinut unele suc­ a productivităţii nîuncii cu 7 ia probe în sticle sau în pahare (se lasă Trasul de pe drojdie trebuie să în­
cese, în desfăşurarea învăţămîn­ sută faţă de anul 1958. Şi folosirea resurselor interne mai goale şi destupate) pe care se no­ ceapă cu vinurile limpezite ce au pro­ Unde nu sînt posibilităţi pentru efec­
tului de partid există şi lipsuri ne va permite reducerea preţului tează vasul de la care au provenit şi venit din struguri mucegăiţi. Se go­ tuarea analizelor, se recomandă trimi­
ÎNTREBARE : Care sînt per­ de cost. Astfel, la preparatele din se duc în casă, luîndu-le sub obser­ lesc în primul rînd vasele noi care terea probelor la laboratoarele autori­
Din informările prezentate cil care trebuie lichidate. La unele spectivele reducerii preţului de carne preţul de cost Va scădea vaţie. Dacă după 24 ore nu s-a scHim- n-au mai fost umplute în anii trecuţi zate (Vinalcool, I.C.A.R., Fructexport
cost al producţiei ? cu 2,37 la sută faţă de anul bat culoarea, înseamnă că trasul Vi­ cu vin, spre ă se evita .infiltrarea în; ele.). Apoi, vasele se ţin pline pînă
acest prilej de secretarii organi­ cercuri şi cursuri frecvenţa este 1958, prin folosirea ca materii nului de pe drojdie se poate efectua vin a unei cantităţi prea mari de ţa- ţ la dop, evitîndu-se astfel pătrunderea
RĂSPUNS : Faţă de realizări­ prime a cărnii produse de fer­ deschis, adică aerisindu-l. In acest fel nin, care există în doage. In vasele aerului carp pe lîngă că oxidează vi­
zaţiilor de bază de la secţiile încă slabă şi nu toţi cursanţii le din anul 1958 noi ne-am pre­ mele noastre de porci. se limpezeşte mal hirte, culoarea se face goale, pe măsura tragerii vidului, se nul, favorizează şi dezvoltarea micro­
văzut ca în toate ramurile să mai frumoasă şi gustul mai plăcut. organismelor dăunătoare. Această mă­
semicocs şi transporturi, tov. se ocupă cu răspundere de stu­ reducem preţul de cost al pro­ In direcţia reducerii preţului sură ca şi controlul bioxidului de sulf
duselor. Posibilităţi şi rezerve în de cost noi ne-am îndreptat a- din vin va trebui luată după fiecare
Miron Necşa şi Ioan Muntean dierea şi aprofundarea materia­ această direcţie sînt suficiente. tenţia şi înspre reducerea chel­ pritOc (din cele două-trei) care se a-
De pildă, în sectorul panificaţie tuielilor de regie. Astfel am pre­ plică vinului în primul an.
IV, şi din discuţiile purtate, a lului. nOi .nu ne-am încadrat în con­ văzut comasarea atelierelor me­
sumurile specifice stabilite prin canice. Vom comasa în acest Aceste măsuri au ca stop obţinerea
Cresc rîndurile stas, dînd vina pe utilaje că sînt scop cele două ateliere mecanice, em z i.şr de vinuri plăcute ta gust şi de cali­
organizaţiilor de partid vechi. In anul 1958, pe lîngă atelierul de caroserii şi reparat tate superioară.
mori. Totodată comasarea ateli­ «SUIA
faptul că vom procura două ma- erelor mecanice va asigura şi o Ing. C. MATRAN
laxoare care vor reduce conside­ creştere a producţiei. Cămin .cultural • L
rabil unele cheltuieli de mano­
Primirea de noi membri şi membri şi candidaţi de partid, peră, vom lua toate măsurile de Acestea sînt doar cîteva mă­ ¦OVIlIOP peşmtru pa: I®
andidaţi de partid din rîndurile în primul rîndj muncitori cu ve­ încadrarea la consumurile spe­ suri preconizate. Sîntern însă
armenilor muncii fruntaşi în pro- chime în producţie. cifice în stas. Faţă de anul 1958, siguri că în cursul anului, harni­ C ine se in teresea ză in Satul B îrsăti din 8 persoane, care se pregăteşte pen­
lucţie, care luptă cu abnegaţie în 1959 Ia panificaţie preţul de cii noştri muncitori vor face noi com una H ărău, despre căm inul cultu­ tru concurs. R ep etiţiile se fac la şco a ­
ientru traducerea în viaţă a po- De la alegerea noului comitet cost va fi redus astfel cu 4,43 Ia şi preţioase propuneri de spori­ ral, v a p rim i d e Ia oricare loca ln ic im lă, acolo unde' se ţin ş i cursurile a g ro ­
iticii partidului este una din de partid au trecut aproape 3 sută. răspuns eva ziv, în so ţit de o ridicare zootehnice. La aiiia se rezum ă m unca
reocupările de seamă ale orga- luni. In acest interval au fost re a producţiei şi reducere a pre­ d in u m eri. In cel m a i bun c ă z, i Se culturală in B irsău. P ărerea noastră
lizaţiilor de partid de la uzina primiţi ca membri de partid 37 O reducere simţitoare a pre- ţului de cost. va ră sp u n d e: „ved eţi acolo,' Unde se e s te c ă o r g a n iz a ţia 'de p a r tid d e a ic i
Victoria"-Călan. tovarăşi, iar alţi 40 tovarăşi au adăpostesc paznicii". Aşa am ajlpis (secretar io vi Petru M ofoc), îm preună
fost primiţi candidaţi de partid. şi noi la „căm inul cultural" d iti Bir- cu în văţătoru l Em ailoil M iţă: ar puiea
îndrumate de comitetul de pal­ Organizaţiile de bază care au săin In sala de 4/5 m eiri se g ă iedu să schim be înspre bine situaţia. Dar
id al uzinei, organizaţiile de muncit mar bine pentru continua aruncate pe jo s cojoacele paznicilor, pentru aceasta este necesar, ca şi co­
iază de aci manifestă o deose- întărire a rîndurilor partidului de iava n ld în n egrit de futil aiirnaii m itetu l com unal de partid, cii şi Sja-
îtă grijă faţă de creşterea rîn- sînt cele de la secţiile turnăto­ pan glici învechite, în tim p ce păien je­ tul popular com unal din Hărău trebuie
lurilor partidului, primind ca rie, îiirliale şi semicocs. nişul îm brăca colţurile întun ecate ale să privească cu m ai m idi sim ţ de răs­
cam erei. pundere a ctivita tea culturală. É ste ne­
In. atest an, raionul Brad a ob- bea, Curechi. Utemiştii din Ţe- scriitorii George Coşbuc, ion tras un număr de 156 cetăţeni cesar că aceasta să fie tem einic an a­
nut rezultate frumoase în mun* bea şi Baia de Criş au luat sub Creangă şi alţii. De asemenea, care adivează la Cor, brigada „D ar bine — v eţi întrebă. — nu liza tă în. a d m a r i de partid, în şedinţe
ale co m itetu lu i execu tiv şi să se ia
s-a adunai la Birsău din contribuţii m ăsuri concrete, care să du că la îm ­
bunătăţirea m uncii culturale pe perioa.
ben evole sum a de 32.000 lei?" — „S-au da de iarnă. Ş i aceasta neintîrziat I
adu n a ţi" — „Ş i atu n ci?" — „Cine
G. L.
ştie " ...
A ctivitatea culturală din B irsău con­

stă inlr-o jorm aţie de dansuri alcătuită

î de educare patriotică a celor patronaj gorunul lui Horia şi s-au ţinut procese literare, în artistică, dansuri, cercul
î muncesc. Activîndu-se pe ba- mormîntul lui Avram Iancu. In special după romanele ruse şi plastic şi coregrafic, în \
3 unui plan, existînd o perma- acest an au fost organizate ex­ sovietice. Cel mai izbutit proces vreme ce formaţiile ar­
entă îndrumare din partea co- cursii la Hunedoara, Doftana şi literar a fost acela organizat la
litetului raional de partid, or- alte localităţi de pe întinsul ţării. Brad, pe marginea romanului tistice ale căminelor cul­
anizaţiile U.T.M., A.V.S.A.P., La educarea patriotică a oa­ „Ana Karenina“. turale şi cluburilor au

Dmitetele de întreprindere — menilor muncii dirt acest raion Munca de educare patriotică a în repertoriul lor coruri şi

îcţia de învăţămînt şi cultură au contribuit în rhare măsură şi celor ce muncesc a îmbrăcat şi piese de teatru cu un â-
, în general, intelectualii raio- concursurile „Drumeţii veseli“, îmbracă forme diferite. S^-a în­ dînc conţinut patriotic.
xlui, au adus un aport preţios organizate la Brad, Gilrâbarza, fiinţat un lectorat cu părinţii, în In lunile de iarnă insti­
Baia de Gris etc-., pe teme ca : cadrul căruia se prezintă confe­
i această acţiune. „Pe urmele lui Horia, Cloşca şi rinţe pe teme ştiinţifice şi pe­ tuţiile şi unităţile culturale
Grişan“, „A 11-a aniversare a dagogice; s-au făcut culegeri de ale raionului Brad sînt ho-
Raionul Brad este cunoscut ca
nul din raioanele în care se
Elă importante localităţi istori- R.P.R.“, „Viaţa şi opera lui folclor în comunele Bulzeşti şi tărîte să intensifice şi mai
Ion Creangă“.
;, aici trăind şi luptînd oameni Vaţa, excursii cu caracter ştiin­ mult activitatea de educa­
e seamă ai trecutului nostru, Âu fost organizate seri lite­ re patriotică a oamenilor
rare în care S-a vorbit despre ţific, s-au vizitat întreprinderile

e aceea, au fost organizate Ilie Pintilie şi Ştefan Gheorghiu, raionului eto.„,. muncii.

roursii în satele Mesteatăn, Te- eroi ai clasei muncitoare, despre Casa raională 'de cultură ă a- V. A.