Page 99 - 1958-12
P. 99
P R O L E T A R I D IN TO A TE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A ! L u crările celei de-a V-a sesiuni
a Marii A dunări N aţionale a R. P. Romîne
Duminică au continuat lucră 59 din regulamentul de funcţio comisiei asupra proiectului bu
rile celei de-a V-a sesiuni a Ma nare a Marii Adunări Naţionale. getului de stat al R. P. Romîne
rii Adunări Naţionale a R. P. Propunerea a fost aprobată în pe anul 1959.
Romîne.
unanimitate. In continuarea lucrărilor a în
La începerea şedinţei deputa La cererea comisiei juridice ceput dezbaterea proiectului de
tul Traian lonescu, preşedintele buget de stat al R. P, Romîne pe
Marea Adunare Naţională a a- anul 1959.
Anul X Nr. 1253 Marţi 30 decembrie 1958 | 4 pagini 20 bani comisiei juridice a Marii Adu probat urgenţa la proiectul de La dezbateri au luat cuvîntul
nări Naţionale, a propus în nu lege supus dezbaterii. deputaţii s Elena Iordăchescu
ar. eebeesmam fBBKaammaxaaxaa— mele comisiei ca pe ordinea de Lascu, din circumscripţia electo
zi a sesiunii să fie inclusă dez Intrîndu-se în ordinea de zi, rală Măgurele, oraşul Bucureşti,
A 11-A A N IV E R S A R E A PROCLAMĂRII REPUBLICII POPULARE ROMÎNE baterea proiectului de lege pen deputatul Constantin Scarlat, ra Gheorghe Pop, din circumscrip
tru modificarea articolelor 17 şi portorul comisiei economico-fi- ţia electorală Somcuta Mare, re
nanciare, a prezentat raportul giunea Baia Mare, Ene Ţurca-
nu, din circumscripţia electorală
UN DRUM GLORIOS EäöKSfflH Rădăuţi, regiunea Suceava, Con
stantin Ciufu, din circumscripţia
Adunări festive electorală Ploeşti-sud, regiunea
Ploeşti, Virgil Trofin, din cir
In întreprinderile şi institu *. cumscripţia electorală Zeletin,
¦V>! . ¦ . regiunea Bacău, Vasile Vaida,
30 Decembrie 1947. In acea marxist-leninistă, care ne învaţă Progrese uimitoare au înregis ţiile din regiunea noastră au a- M t e -• din circumscripţia electorală
zi de iarnă, inimile oamenilor că fără o industrie puternică nu trat în cei 11 ani şi celelalte do Ileanda, regiunea Cluj, Ion
muncii din patria noastră s-au putem trăi ca o ţară cu adevărat menii ale v ieţii: cultura, arta vut loc în zilele de 27, 28 şi 29 Păun, din circumscripţia electo
umplut de bucurie. Pe străzile independentă, că numai astfel etc. Ele exprimă fidel politica rală Istria, regiunea Constanţa,
oraşelor, comunelor şi satelor putem asigura o creştere conti dusă de partidul nostru pentru decembrie adunări festive, confe Adalbert Lapşanschi, din circum
s-a dezlănţuit cîntecul şi jocul. nuă a nivelului de trai al celor satisfacerea într-o măsură tot scripţia electorală Petroşani, re
Toate exprimau bucurja eveni ce muncesc. mai mare a nevoilor materiale rinţe şi programe artistice în giunea Hunedoara, Iuliana Si-
mentului hotărîtor care se pe şi culturale ale celor ce muncesc. mon, din circumscripţia electo
trecuse în viaţa ţării — abdica Imaginea noului, a drumului chinate celei de-a 11-a aniver rală Ozun, regiunea Autonomă
rea monarhiei, încetarea existen parcurs de tînăra noastră indus Romînia nu mai este acum o Maghiară, Iosif Bayerle, din cir
ţei, după aproape un veac, a a- trie ne întîmpină la fiecare pas. ţară oarecare, necunoscută ' şi sări a R.P.R. La întreprinde cumscripţia electorală Jimbofoa«
celora care năpăstuiseră popo Muncitorii din fabrici lucrează fără importanţă. Ţara noastră, regiunea Timişoara, şi Ştefan
rul, îl jeluiseră şi îl exploatase astăzi la cele mai diferite tipuri Republica Populară Romînă, se rea Bampotoc de pildă, despre Boboş, din circumscripţia electo
ră. de maşini care poartă marca u- afirmă tot mai mult pe plan in rală Sagna, regiunea Bacău. !
zinelor noastre. Pe ogoarele pa ternaţional ca un factor activ însemnătatea zilei de 30 De
Actul istoric de la 30 Decem triei lucrează tractoare, combai- al lagărului păcii şi socialismu ’(Ager pres)\
brie 1947 a însemnat începutul ne, semănători, pluguri etc. de lui. Ca membră a O.N.U., Re cembrie a vorbit in faţa munci
unor prefaceri măreţe, prefaceri fabricaţie romînească. Mai mult, publica Populară Romînă îşi agriculturii
la care oamenii muncii au as utilaje, maşini, diferite produse spune cu tărie punctul de vede torilor şi salariaţilor, tov. Ioan
pirat de veacuri. Ziua de 30 De pe care stă pusă placa : „Fabri re privind pacea şi securitatea Noi întovărăşiri agricole
cembrie a adus poporului romîn cat în R.P.R.“ le găseşti astăzi întregii lumi. Declaraţiile guver Moldovan, secretarul organiza şi zootehnice
deplină libertate, fiind de acum în India, R.A.U., Mexic, R. D. nului romîn cu privire la proble
stăpîn al ţării, vieţii şi muncii Vietnam şi în multe alte ţări. ma Berlinului şi a Ciprului ex ţiei de partid. In sala căminului Ultima săptămînă a fost marcată
sale creatoare. Noi întreţinem acum relaţii co primă consecvenţa cu care popo de noi succese pe linia transformării
merciale cu peste 70 de ţări. rul nostru luptă pentru destin cultural din IIia, în prezenţa a socialiste a agriculturii. In aceste zile,,
Cei 11 ani care au trecut de derea încordării internaţionale, ca urmare a muncii politice desfăşura
la acest măreţ eveniment, au Cine nu cunoaşte că la Hune pentru asigurarea unei păci peste 300 de cetăţeni, a confe Noul cămin dat de curînd în folosinţă studenţilor de la Institutul de te, au fost inaugurate noi întovărăşiri
fost ani glorioşi, de mari transfor doara în anii republicii s-au con trainice. mine din Petroşani. agricole şi zootehnice în care . nume
mări. Nu există om cinstit care struit furnale, cuptoare Martin renţiat tov. Dumitru Ţugoie, roase familii au înscris însemnate su
să nu se minuneze în faţa uri şi electrice, baterii de cocs, un Cu fiecare an, în faţa poporu im m -. prafeţe de teren.
aşelor realizări pe care le-a în mare laminor şi un frumos şi lui nostru se deschid noi pers prim-secretar al Comitetului ra-,
făptuit poporul nostru muncitor modern oraş muncitoresc. Este pective, mai luminoase, care duc Creşte sectorul socialist, al In raionul Alba, de pildă, au fost
sub conducerea partidului drag. binecunoscut că acolo unde ani la înflorirea vieţii celor ce mun ion al de partid. Ilia. La Geoa- inaugurate de curînd o întovărăşire a-
Drumul parcurs de ţara noastră de-a rîndul se cuibărise mizeria şi gricolă în satul Berghin, care cuprin
a demonstrat şi demonstrează exploatarea cruntă, în fosta Vale cesc. Recenta expunere a tova giu a conferenţiat, la căminul de 27 familii cu 24 ha. teren şi o înto
tuturor că poporul muncitor, în a plîngerii, astăzi minerii, stă- vărăşire zootehnică în satul Meteş, unde
frunte cu partidul său, ştie să pîni pe munca şi avutul lor, şi-au răşului Gh. Gheorghiu-Dej a tra cultural, învăţătorul Oprea Puş 52 familii au înscris 179 hectare teren
şi 53 oi Ia fondul de bază.
conducă destinele patriei fără construit oraşe, au deschis mine sat sarcini noi de dezvoltare a caşii, iar la Toteşti, în faţa a
O întovărăşire agricolă a fost consti
capitalişti, împotriva lor şi mai noi şi luptă pentru înflorirea e- economiei naţionale. Expunerea peste 300 de persoane, a vorbit Pe calea belşugului şi bunăstării tuită şi în satul Gînjaga din raionul
Haţeg. Ea cuprinde 58 familii cu 32
bine decît ei. conomică a ţării, pentru o viaţă a fost studiată şi citită de toţi directorul scoţii elementare, tov. ha. teren.
Să privim noua hartă a ţării tot mai bună. oamenii muncii de Ia oraşe şi Trai an Popa. Tot în această perioadă,’ în raionul
ilia s-au inaugurat două întovărăşiri
şi atunci vom vedea ce au fost Alături de clasa muncitoare şi sate. In cadrul adunărilor în Conferinţele au fost u r m a te de S tre iu li sa tu l în co n d u cere, increclin- co lective din - S trei. agricole, fa Chergheş şi Popeşti, în ca
O dată cu ei au ve re s-au înscris 107 familii cu 80 ha.
în stare să facă în numai 11 ani ţărănimea muncitoare se bucură care s-a dezbătut expunerea to programe artistice, al căror re care m oş G ligor P e fin d fu ncţia d e p re n it la fe stiv ita te şi teren arabil.
m u n citorii u zin ei
cei mulţi, oamenii muncii. Vom de o viaţă nouă. Urmînd în varăşului Gh. Gheorghiu-Dej, pertoriu a fost axat pe sărbători tru ş i b ă trîn ii d e ş e d in te Iui A ron „V ictoria“-C âlan, cu A fost inaugurată de asemenea o în
a n sa m b lu l lor a rtis tovărăşire zootehnică ia Cugir, raionul
întîlni oraşe noi, uzine noi care demnul partidului, ţărănimea oamenii muncii şi-au exprimat o irs ta tul Io n N ea g u B aicu , pe aceea tic. E lectricien ii P e Orăştie, în oare 26 familii au înscris
tre Igna, Ş tefan M e-
produc maşini şi utilaje pe care muncitoare păşeşte cu încredere hotărîrea de a depune toate e- rea acestui eveniment. au fo st o d in io a ră d e v ic e p re şe d in te lui g y e s y şi V io rel B îr- 99 ha. teren şl 50 oi la fondul de bază.
lovan , sub în dru m a
burghezia niciodată nu s-a gîn- pe drumul cooperativizării şi forturile pentru realizarea aces r î slu g i la cu rtea m o G heorgh e B arbu şi rea co m u n istu lu i Iu- In vechile unităfi
liu V a rg a , au m u n
dit că le va putea realiza, aşe colectivizării agriculturii, singu tor sarcini. Astfel oamenii mun c Citiţi In pagina 2 -a şie rilo r Aclam T e le k y pe aceea de preşe cit cu în su fleţire Convingîndu-se tot mai tnult de a-
c şi L u dovic R eisen- din te al com isiei de tim p de 3 zile, adu- vantajele lucrării pămîntului în comun,
zări culturale şi sanitare, rul drum care le poate asigura cii şi-au exprimat încă odată în cîn d de la d ista n ţa cu mijloace mecanizate, numeroase fa
I rS/SAA/S/WV’W (N/VW-yfVNA b erg er, a cu n oscu t re v izie lui G h eorgh e d e 1 km . curentul milii de ţărani muncitori păşesc cu în
S.M.Ti-uri şi multe altele. Ele un belşug şi bunăstare. Tot mai crederea în justeţea politicii par credere pe calea agriculturii socialiste.
t încă d e sim b ă tă sea T uza. electric la căm inul
exprimă ritmul impetuos cu care mulţi ţărani, din acei care pînă tidului nostru, care militează
L Raportul asupra] ra fream ătu l ' bucu D u m in ică s-au a- cultural. In acest
înaintează ţara noastră spre un ieri au fost semiiobagi, neştiu pentru înflorirea patriei, pentru l
riei ş i să rb ă to rii la d u iia t aci, la fru fel, ei au oferit un
progres general, ritm care nici tori de carte, pradă bolilor şi o viaţă din ce . în ce mai bună c proiectului
care, a lu a t p a rte in- ^ m o su l că m in cu ltu m inunat dar tin erei
nu poate fi măcar comparat cu mizeriei, păşesc pe un drum nou şi mai îmbelşugată.
{bugetului de stal] tre g sa tu l. C ele 59 ral, în to v ă ră şiţi şi co co lective din S trei.
ritmul ruşinos de dezvoltare în îormînd noi şi noi întovărăşiri Acum, cînd păşim în cel de al
i pe arauS 1 9 5 9 ] de fa m ilii, care au le c tiv işti din sa tele
registrat în anii de stăpînire şi gospodării agricole colective. 12-lea an de existenţă a Repu
tV adu s în gosp o d ă ria în vecin ate, pen tru
burgheză. Poporul nostru se In întreaga ţară sectorul socia blicii Populare Romîne, să ne
Lprezentat de tovarăşul) a g ric o lă colectivă a salu ta noul suc
mîndreşte astăzi cuv faptul că a list din agricultură reprezintă unim şi mai strîns în jurul par
l Aurel Vijo ii, ministrul ] 217 ha. teren , n u m e
construit într-o perioadă scurtă, peste 55 la !sută' dîr? g'&pfĂTaţa tidului, să mergem din victorie ces obţin u t pe dru
de numai 11 ani, o industrie so agricolă a ţării. Numai în legi în victorie pe drumul construirii roase an im ale, a te
cialistă capabilă să acopere unea noastră un număr de socialismului în patria noastră f Finanţelor laje şi un elte a g ri m ul belşu gu lu i şi fe
dragă. "> cole, şi-au a les sîm - ricirii — in au gu rarea
h1iU-7• I¦i /•u-J..\.~.J..\—..~J..c.................. . . .. —2 bătă con siliu l de g o sp o d ă riei agricole
c7a, d u dea 'zilei de 30 D E C E M B R IE
¦fSUiri
Şi-au îndeplinit planul anual
La 27 decembrie a.c., oră 6, ţul de cost o economie în valoa Mazăre. Gei mai buni prepara
preparaţia. Lupeni şi-a îndeplinit re de 926.000 lei. tori s-au dovedit a fi tovarăşii
planul anual- la cărbune cocsifi- Dumitru Pascu şi Adalbert Sfed-
cabil. Brigăzile cu cele mai bune re l c c . MAR IA CURUŢIU
zultate sînt cele conduse de to
întregul colectiv a muncit cu varăşii Victor Sibişa-n şi Vasile corespondentă
multă însufleţire, reuşind ca prin
efort propriu să realizeze la pre Succese de seamă !a uzina
principalele nevoi ale economiei 56.479 familii de ţărani munci „Victoria" — Călan Numai în ultimele 6 zile, în unităţile
naţionale. Inîruntînd greutăţi şi tori s-au unit în 61 gospodării socialiste existente, au mai intrat încă
făcînd chiar sacrificii, poporul agricole colective şi 677 de în Perioada 1-25 decembrie a.o. Miron Cocîriea, Francisc A4av- 235 familii cu aproape 1.000 ha. teren.
nostru a construit o industrie so tovărăşiri agricole şi zootehnice. a fost plină de succese în mun ruşca, Ludovic •Rojan, care şi-au
cialistă datorită faptului că a Aceste unităţi cooperatiste cu depăşit planul în intervalul a- Demn de remarcat este şl faptul că
urmat cu fidelitate învăţătura prind o suprafaţă de 103.942 ha. că. Desfăşudnd larg întrecerea mintit cu 25-68 la sută. toate familiile de ţărani muncitori din
socialistă în cinstea zilei de 30 satul Bîrcea Mare, raionul Hunedoara,
Decembrie, colectivele de furna- . IOSIF CRAŞCA şi-au făcut cereri pentru gospodăria a-
iişti, semicocsari şi turnători din corespondent gricolă colectivă, urmînd ca duminică,
cadrul uzinei au reuşit să rea 4 Ianuarie 1959, să fie inaugurată.
lizeze însemnate depăşiri de
Noi contractări de cereale plan.
şi floarea-soarelui
La, sectorul furnale, de p’iildă,
planul a fost. îndeplinit în pro
La întovărăşirile kg. floarea-soarelui, cu 1.575 kg. gria, porţie de 100,2 la sută, ,ev.iden -
din raionul Hunedoara 3.375 k g . porum b ş i 1.175 kg. floarea- ţiindu-se . brigăzile conduse de
soarelui m ai m ult decît s-a stabilit a tov. Marcel .Semciuc şi ioan. Şri-
f In adunarea generală ţin u tă recent, se contracta aici. şan. La cocsificarea cărbunelui,
m em brii în tovărăşirii „1 M ai“-P etreni Ş i în to vă ră şită diţi satul Bucium au planul global a fost depăşit cu
au hotărit să contracteze din recolta cerut m ajorarea cantităţilor contractate,
anului viito r 12.000 k g . grîu , 8.000 kg. cu l.lf f l kg. grîu şi 600 kg. porum b. DUMITRU ŞERBAN ANDREI BEER 5,3 ia sută,, iar la.gudron cu 42,5
porum b şi 2.000 kg. floarea-soarelui. La fel au holărît şi m em brii în tovă
La fel au procedai şi în to vă ră şită din răşirii „Dr. Petru Groza" din satu l M ă prim-topitor la cuptorul dulgher la grupul iii la şută. , ..
satu l Toltia, contraciînd cu statul gura, care au contractat pentru a livra nr. 5 al oţelăriei Martin şantiere din cadru) Trus
7.900 k g . grîu şi 5.300 kg. porum b. statu lu i în anul viito r 4.850 k g . grîu, nr. 1 din C. S. Hunedoa tului IV construcţii Hu Şi turnătorii au cu ce se mîn-
2.675 kg. porum b şi 200 kg. floarea- ra. Cu echipa sa a dat nedoara. Zilnic îşi depă
Ş i întovărăşirea „O gor nou“ din Bă- soarelui. de ia începutul anului mai şeşte norma în medie cu dri. La sortimentul sanitare pla
cia a con tractat pentru a livra în anul bine de 2.000 tone oţel 15 ia sută.
viito r în treprin derii „R ecolta", 5.000 Pe în treg raionul O răştie s-au con nul a fost depăşit cu 10,7 la sută,
kg. g rîu şi 4.000 kg. porum b. De a se tractat din sectoru l so cia list pîn ă în peste pian.
la sortimentul tuburi, cu 4,9 la su
tă, iar la postamente, băi cu 4,1 la
sută. Realizări deosebite în mun
că au obţinut comuniştii şi can
didaţii de partid Lili Brănescu,
m enea, întovărăşirea „30 D ecem brie“ p rezen t 193.561 kg. g rîu , 140.760 k g . 390.000 lei în contul
din Teliuc a contractat din recolta a . porum b şi aproape 10 tone de floarea- anului viitor
nultti 1959 ca n tita tea d e 11.000 kg. soarelui.
grîu şi 4.800 kg. porum b. A stfel, uni Cooperativa meşteşugărească
tăţile socialiste ale agriculturii din ra Urm înd exemplul
ional ¦Hunedoara au con tractat pînă în întovărăşiţilor „Unirea“ din Sebeş este în plină
prezen t 283.009 kg. grîu, 169.170 kg. dezvoltare. Muncitorii din cadrul
porum b şi im portante can tităţi de floa Ca urmare a m uncii politice desfă secţiilor dau dovadă de multă
rea-soarelui. şurată de organele de partid şi de hărnicie. Aceasta a făcut ca pia
sta t, iot m ai m ulţi ţărani individuali nul anual, al cooperativei să fie
Mai mult decît urm ează exem plul îniovărăşiţilor; con GHE.O.iRGH; E !MICHIiEoV, i ELENA ANGHEL îndeplinit cu o lună înainte de
s-a prevăzut şeful unei brigăzi de tine termen.
traciîn d , cu sta lu l însem nate can tităţi ret de la mina Petrila. tricotieră la fabrica „Sebe
Acţiunea de contractări se desfăşoa Lucrînd în cadrul secto Pe sortimente, în cursul lunii
ră cu su cces şi în raionul O răşiie, de cereale. rului 11/lună de lună şi-a şul“ din Sebeş. ' Faptul că ”M decembrie, muncitorii de aici, aii
un de m a jo r ita te a în io v ă r ă ş iţilo r ¦au h o depăşit planul cu 30-35 . •• ţ, realizat în contul anului 1959
tărit să contracteze cu statu l cantităţi N um ai .în tr -o sin gu ră zij 19 ţăran i¦ la sută. •is'i depăş’eşte planul înFme- peste 100 .dormitoare tip Sibiu,
m ult m ai m ari de cereale şi' floarea- m un citori d in sătul L udeşti — raionul dîe cu • 15—30 .la sută, 25 garnituri mobilă de bucătărie
soarelui, decît s-a prevăzut. De exem tip Păltiniş, 20 bucăţi sofele şi
O răştie, au contractat Iu cooperativa % ş> situează printre frunta 200 paturi pentru copii. In vederea satisfacerii necesităţilor fot mai niari de cocs, la Combinatul
plu, m em brii în tovărăşirii „Ziua m in e. siderurgic Hunedoara se află în construcţie cea de a 111-a baterie de cocs
1.820 ’ kg. grîu . 'Alţi 17 ţărarii in d iv i şele fabricii. Totalizînd valoarea, 'acestor a uzinei cocsocbimice. Ritmul în care se desfăşoară lucrările dau certitudi
ru lu i“ d in sa lu l Dineu M ic, îrt ad u n a produse, ele ating suma de nea că termenul dé- daré în folosinţă— prevăzut de recenta plenară a C.C.
rea g en era lă ţin u tă zilele trecu te, au duali, au con tractat pentru a livra în al P.A1.R. = vâ fi' respectat.
h o tă rit să co n tra cteze cu sta tu l 6.375 anul' viitor cooperativei din Ludeşti 390.000 lei.
kg. g rîu , 6.375 kg. porum b şi 1.275 1.050 kg. porum b. T ot îtlir-o sin g u ră zi, C. IONESCU IN CLIŞEU: Turnul de cărbune al celél dé-a Ul-a baterii de cocs.
6 ţărani individuali din 'Şibot an con corespondent
tractat 600 kg. grîu, iar a lţii 7, au
con iractat cu cooperaiiva 1.000 kg. po
rum b din recolta anului viitor.
