Page 1 - 1959-01
P. 1
PROLET "¦VAI Cuvintarea toi caşului
Ion Gheorghe M aurer
preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale
rostită la posturile de radio şi televiziune
In seara de 30 decembrie to ţării, stîlp al torţelor reacţionare poporului rojnîn cu minorităţile
varăşul Ion Gheorghe Maurer, interne şi de peste hotare. Po naţionale/unitatea de nezdrun
porul romîn a urît monarhia încă cinat a poporului în jurul parti
Sîmbăfă 3 ianuarie 1959 preşedintele Prezidiului Mării din primele zile ale creării ei dului şi guvernului, dragostea
de către clasele stăpînitoare — şi devotamentul maselor largi
Adunări Naţionale a R. P. Ro burghezia şi moşierimea romî populare pentru orînduirea noas
mîne, a rostit la posturile de ra nă. De la primul şi pînă la ulti tră constituie izvorul torţei şi vi
mul rege, Hohenzollernii au fost talităţii regimului democrat-
Revelionul dio şi televiziune următoarea străini de ţară, străini de inte popular. Poporul romîn, care a
cuvîntare resele şi aspiraţiile naţionale, cîştigat cu trudă şi sînge liber
nefiind altceva decît paznicii
C ti v hunedorenilor Tovarăşi, credincioşi ai intereselor marilor tatea şi independenţa sa naţio
Poporul romîn sărbătoreşte cu capitalişti romîni şi străini. Scri nală, este ferm hotărît să în
itorul Barbu Ştefănescu-Dela-
îndreptăţită mîn’drie patriotică vrancea, exprimînd sentimentele tărească continuu cucerirea sa
de împotrivire a poporului nos cea mai de preţ —• statul de-
¦ In liniştea nopţii se aude dis- împlinirea a 11 ani de la procla tru ţaţă de Hohenzollemi, ase mocrat-poputar. Deşi de la pro
muia pe Gărol I cu un negus clamarea republicii au trecut nu
* linei doar zgomotul înfundat marea Republicii Populare Ro tor de cărnuri sărate, cu marii mai 11 ani, o perioadă istorică
bancheri de pe glob pentru care scurtă în viaţa unui popor, ge
tită la posturile de radio ¦ produs de furnale şt şuieratul mîne, eveniment de hotărîtoare patria este locul unde pot jefui neraţiei tinere, copiilor şi nepo
eu prilejul Anului Nou mai mult. Gu aprigă mînie şi ţilor noştri le este greu să-şi
* sufiantelor. Din d n d in cînd importanţă istorică în viaţa ţă dezgust citi izgonit oamenii mun închipuie tristul tablou al Romî--
cii familia de paraziţi care a- niei burghezo-moşiereşti. Au a-
® săgeţi luminoase străbat prin rii noastre. caparase în timp de cîteva de pus pentru vecie timpurile cînd
cenii averi imense, exploatînd avuţia ţării era dusă peste mări
» ferestrele mari ale oţelăriilor Izgonirea monarhiei, instaura crunt poporul şi secătuind bo şi ţări spre a înmulţi averile
găţiile ţării. monopoliştitor, în timp ce în ca
Cu prilejul Anuli Nou, tovarăşul Ghivu Stoica, superioritatea socialismului asupra capitalis ţ brăzdind cerul înstelat. rea Republicii Populare Romîne sele muncitorilor şi ţăranilor
membru a! Birouli Politic al G.C. al P.M.R., mului. Tovarăşi, stăpîneău mizeria, boala şi ne
preşedintele Gonsililui de Miniştri al Republicii ţ E ora cînd cei doi ani, ca stat al oamenilor muncii de ştiinţa de carte.
Populare Romîne, i rostit în noaptea de 31 de In lumea capitalistă noul an începe pentru In republica noastră poporul
cembrie 1958 ia psturile noastre de radio, ur oamenii muncii sub semnul îenomenelor tot mai o 1958 şi 1959 îşi dau mina. $ i la oraşe şi sate, cucerirea1 între muncitor, adevăratul stăpîn al In anii democraţiei populare
mătoarea cuvîntan': acute ale crizei economice, sub seîmnul devalo destinelor ţării, se bucură de harnicul nostru popor, sub con
rizării şi inflaţiei, al agravării şomajului, al ¦ in timp ce o parte din locui- gii puteri politice de către cla cele mai largi drepturi şi liber ducerea Partidului Muncitoresc
Tovarăşi şi tovaăşe, cetăţeni şi cetăţene, atacului reacţiunii împotriva libertăţilor demo tăţi. democratice. Glasa munci Romîn, a transformat Romînia
aflăm în prşul Anului Nou, al cincispre- cratice ; lupta oamenilor muncii pentru intere o torii oraşului de foc închină ¦o«o¦¦¦*¦o¦<**¦¦444«!> sa muncitoare în alianţă cu ţă toare, în trecut exploatată şi a- într-o ţară cu o puternică indus
a an de cîid poporul nostru a devenit sele lor vitale, pentru democraţie şi progres so î paharele cu vin pd/itru viata nouă rănimea muncitoare au dat po suprită, este torţa conducătoare trie socialistă, cu o agricultură
al propriulu său destin. In anul care s-a cial capătă o amploare şi o intensitate tot mai ¦ de azi şi succesele viitoare, la porului romîn posibilitatea tre în stat. Ea se află în truntea în plină dezvoltare pe oailea so
, pe întinsul ţării noastre s-au înălţat noi mare. ¦ cuploarele Martin, ca şi la ba- cerii la înfăptuirea măreţei ope maselor muncitoare în procesul cialismului şi cu o cultură în
i, uzine, sonte, centrale electrice, locuinţe, re istorice de construire a so de construire a vieţii noi, so floritoare. Uzine şi fabrici, echi
şi spitale, s-i lărgit şi s-a consolidat sec- Poporul nostru este doritor de pace şi ştie că V cialismului. cialiste. Alianţa frăţească între pate cu tehnica mo'dernă, hidro
socialist al agriculturii, s-a îmbunătăţit această năzuinţă a sa este împărtăşită de toate clasa muncitoare şi ţărănimea centrale şi termocentrale, furna
oamenilor rruncii de la oraşe şi sate. In- popoarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de ţ ieriile de oocs, la furnale, ca 30 Decembrie 1947 este rezul muncitoare, frăţia de luptă a le de mare capacitate, utilaj pe
irile rodnice ile acestui an sînt rezultatul povara goanei înarmărilor şi a cheltuielilor mi ¦ şi la laminoare, intima pmfru tatul luptei maselor largi popu trolifer şi minier, tractoare şi
ii creatoare t eroicei noastre clase rnun- litare, de primejdiile grave ale politicii „pe ¦ făurirea fordei şi otelului este lare pentru' libertate şi indepen camioane, extraoţie de uraniu şi
marginea prăpastiei", dusă de agresorii impe ¦ în plină desfăşurare. denţă naţională, al înfăptuirii reactorul atomic — iată imagi
e, a harnicei ţărănimi muncitoare, a oa- rialişti, dornici să cotropească pămînturi stră nea torţei industriale crescînde
lor de cultură legaţi de popor. Ele sînt ro- ine, să subjuge alte popoare, să Ie răpească in La oţelăriile Martin nr. 1 şi a ţării noastre. In locuri năpă
oliticii nfarxisvleniniste a partidului nostru, dependenţa naţională şi dreptul de a dispune de 2, în toate cuptoarele, oţelul dite odinioară de scaieţi şi ciu
conduce cu mnă sigură poporul muncitor soarta lor. lini s-au înălţat falnice cetăţi
rumul sociaiisnului. fierbe clocotind. In acelaşi 44* victorioase ă insurecţiei armate ale industriei socialiste. Acum,
ccesele pe cari le-am obţinut au cerut po- Succesele însemnate obţinute de popoarele timp, cele 6 furnale, ce predo ¦44 de la 23 August 1944 de către într-un singur trimestru se rea
lui nostru muicitor eforturi susţinute, ab- iubitoare de pace în anul 1958 justifică con mină cu înălţimea lor miregul forţele patriotice, organizate şi lizează producţia industrială a
ţie şi elan patiotic în lupta pentru înfrîn- vingerea noastră, că anul care vine va fi anul
i greutăţilor, inerente perioadei de mari unor noi biruinţe ale forţelor păcii, care sînt combinat, aşteaptă răbdătoare <4»v .conduse de Partidul Comunist anului 1938, anul cu cea mai
formări socialeconomice şi de lichidare a în măsură să împiedice orice tentativă a cercu timpul pentru descărcare. Romîn, al luptei 'duse de clasa
rilor imperialiste, îndreptată împotriva păcii şi -
»rii în care a fost ţinută ţara noastră de securităţii popoarelor. Sirena anunţă miezul nopţii. 4¦¦ muncitoare în alianţă cu ţărăni
a şi moşiet.me. însufleţiţi de victoriile La marele laminor biaming, un 4 mea muncitoare pentru făurirea (Continuare fn pag. 2ta)
-ezătoiî în viitorul luminos al pa Umăr la umăr cu celelalte ţări ale lagărului
ri)« uniţi în jurul partidului şi socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, lao de se serbează pentru prima 4 regimului de 'democraţie popu
muncii vor manifesta şi laltă cu toate forţele ce luptă pentru pace, Re lară. Prin actul istorio de la 30
elaşi avînt creator în. lupta publica Populară Romînă îşi va aduce şi pe oară revelionul, laminarea pri 4¦ Decembrie 1947 poporul munci
planului de stat De oV—‘ viitor contribuţia activă Ia rezolvarea celei mai mului lingou de oţel în contul 44
'!rea arzătoare probleme a timpului nostru — asi
gurarea păcii trainice în întreaga lume. % anului 1959 se face în mod fes* % tor a alungat pentru totdeauna
în revisf realizările obţinute de po-
ostru w a,l'l ce s"a scurs ne bucurăm iţi numele Comitetului Central al Partidului 4
Ul ” de tnarUfealizări ale popoarelor trâ- Muncitoresc Romîn, al guvernului Republicii
0 a d y n\uneaOvietică şi din celelalte ţări tiv. La ora 1,35, ta cuptorul nr. 44 monarhia, {rină în dezvoltarea
'"arului socist. Realitatea vie, înfăptui- opulare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări 2 de la noua oîelărie Martin, 4
6 teriaie Ş' ritua*e ale sistemului socia- itionale, urez din toată inima oamenilor mun-
' t mondial demtrează în faţa întregii lumi din patria noastră, bărbaţi, femei, tineri, care 4
muncesc cu dragoste şi devotament în uzine, fa
brici, în mine, pe ogoare, în instituţii şi locaşuri echipa prim-iopitorului Lucian 4
de cultură, noi succese în activitatea lor, în lupta 4
pentru construirea socialismului, pentru propă
şirea ţarii şi fericirea poporului, pentru pace în Pane elaborează prima şarjă din 44
lumea întreagă, şi le adresez tra'diţionăia urare anul 1959. 4
a poporului nostru: Le urăm siderufgişUlor din 44
LA MULŢI ANI !
zJ schimbul de noapte, succes in 4¦ /
anul care a venit şi ne îndrep
¦«¦t
tăm spre saloanele restaurante
lor „C orvinur şi „Metalul*, un ¦0
de ' sidenirgiştii, împreună cti
familiile lor, îşi petrec revelio
ntvu.il, spre sala treafruluL nou din
Oraşul Muncitoresc, tinde au ser Ino'
bat revelionul, tinerii fruntaşi
din secţiile combinatului side In luna d
rele C.F.R ?
rurgic şi de pe şantierele între- ceptate peni
măr de 21
prinderii de' cvnsl ucţii, ,/» farul obţinută de
meselor am remarcai familia şo
ferului Popa loan, a furnaltskiJui
Mustatţă Vasile, Cazan Cornel şi lună.
Alături de muncitort num uv.
ale multor altora.
in producţie ca : Gheorghe Cri-
Printre tineri era şi Eugenia şan, Groza Valentin şi Suciu
Groza. 'Are 18 ani şi e muncitoa
re La l.C.S.H. Ce-şi doreşte în loan, ale căror inovaţii au fost
acceptate, au prezentat inova
anul 1959?.
— Vreau ca în acest an să ţii şi ingineri' tineri, printre
care Jng. Popa Remus, Vereş
iau note cit mai bune; la liceul Rudolf şi alţii.
serai. Important este iaptul că prin
tre cele 21 de inovaţii aplicate
Zorile, dimineţii ne-au prins
rătăcind prin oraşul nou al side-
rurgiştilor. 'Ani colindat o noapte in luna decembrie, cîteva sînt
propuse pentru generalizare pe
înlfeagă. Şi peste tot am găsii minister, ca inovaţia tov. ing.
Vereş Rudoli „Dispozitiv de
Ângajameniu! minerilor din Valea Jiului: oameni entuziaşti, hotărîţi să
OO* tone de cărbune peste plan meargă înainte pe drumul vieţii
noi, pe/itru apărarea păcii. centrare a ţevilor de comunica
ţie“, inovaţia tov. Mihăilescu
IWIRCEA NEAGU ,
!»¦»* »¦»¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦«‘? ? »»O«'
ea de colecti- s-a angajat să dea cantităţi în de cărbune cocsiiicabil. Tinărnl Constantin Victor „Fălci pentru prins capa-1
J Anii. tuturor ex- semnate de cărbune peste plan. Ţinînd seama de rezultatele cui Everlasting" şi inovaţia tov.
Valea de la T.R.C.L.H. Măruţ Dumitru „Determinarea
nnle Văii Jiu- Totalizând angajamentele pe obţinute pînă acum de harnicii
:,i cu multă A. este instalator electric.
'nerii. Aşa bazin, se constată că în anul mineri, de munca neobosită a
ăspunsu- 1959, minerii Văii Jiului vor comuniştilor sîntem siguri ca începu! promifăfor Făcînd parte dintr-o nivelului minim la cazane“.
mină minerii Văii Jiului îşi vor înde
extrage peste plan, 77.000 tone brigadă utemistă îşi Colectivul de conducere al u-
de cărbune, din care 35.000 tone plini angajamentele luate. nităţii, apreciind munca depusă
depăşeşte cu regularitate norma de
. V. d a m ia n in mişcarea de inovaţii, a re
producţie. ¦ ş< , compensat pe cei mai buni ino
V- primei "zile îiütçpjiiiit tri proporţie lată-l, în clişeu, lucrhid la insta vatori.
laţia electrică a unui bloc din
Decor incompleţii "de ictifiă. Li Deva. M. PROTOPOPESCtJ
nişte şi frig. Lipseşte dpar zăpa
da. In ceaţa dimineţii, cîţiva oa de 1(15,24 la sulă. corespondent ‘
meni' grăbesc paşii. Q locomotivă
pufăie greu irăgînd după ea spre Spre côcserie. drumul e uşor. Fri
haldă ciieva oale de zgură. E a
doua zi a noului an. gul lui ianuarie a întărit noroiul, Tineretul de la blumingul
La oţelaria Mar- . îneît poţi păşi fără teamă. Şi aici
lin nr. 1, prim-
topilorul Alexandru lupta cu cifrele de plan ë în toi. de 1.000mm. îşi propune
Nojogan trage
dine din ţigară Maşinile de şarjare aleargă de la
şi îndeamnă zida
rii. Are cuptorul în reparaţie. încă 6 baterie la alta, importante obiective
n-a făcut nimic şi asta parcă-l ne încărăndu-te ff. cu
linişteşte. In biroul maiştrilor aflăm cărbune. Descărcă I n cele cîteva luni de funcţionare a laminorului de 1.000 imn. din Hu
că din 20 de şarfe elaborate pînă rile se fac cu re nedoara, tineretul a adus un aport de seamă la depăşirea planului
ta ora 9,45 (ziua 2 ianuarie 1959), gularitate, turnul de producţie pe anul 1958. Astfel, schimbul tineretului creat în cinstea
rapide au fost 17. Şi mai aflăm că de răşire e fol
în prinut zi a noului an oţelarii de zilei de 7 Noiembrie, condus de utemiştii Dezideriu Olah şi Adrian Fiilop,
aici au elaborat peste plan aproape mai des solicitat. Rodul muncii coc-
100 tone oţel. Au pornit cu drep a dat pînă la sfîrşilul lunii noiembrie 2.000 tone de laminate peste plan.
tul, cum s-ar zice.
sarilor : 62 tone cocs metalurgic De asemenea schimbul condus de ing. loan Voina, creat la cererea tinere
Şi lot ta oţelărie, la cea electrică
de astădală, 37. de tone oţel peste peste prevederile planului zilei de tului în cinstea conferinţelor orăşenească şi regională de partid, a reuşit ca
plan înlr-o singură zi, vestesc în
crederea cu icare oamenii de aici 1 ianuarie. numai în 15 zile de Ia înfiinţarea sa să dea peste plan 500 tone de laminate.
pornesc în noul ‘ an.
Afară din oraş, în hala marelui Toate acestea ne-au făcut să tragem concluzia că tineretul munceşte
La laminoare, prin cafa "de lu
cru, lingourile de oţel trec unul cu mult entuziasm şi simţ de răspun dere atunci cînd este bine îndrumai
după altul Iransfohnîndu-se în ţa-
gle. Cei mai buni s-audovedit a bluming, acolo unde se laminează şi organizat. De aceea, pentru asigurarea îndeplinirii planului de stat pe
fi iăminatorii din schimbul maistru
lui Gheorghe 'Andreşescu, ca planul lingourile noii oţelării Martin, {olul anul 1959 şi ducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate de plenara C. C.
merge cum nu se poale inai bine. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958, tineretul de Ia bluming, sub conduce
Rolele, răsturnătorul, caja, foarfe rea organizaţiei de partid, şi-a propus o serie de obiective printre care:
că îşi fac datoria cil prisosinţă. Şi — crearea, pînă la slîrşitul anului 1959, a 8 brigăzi de tineret la lami
norul bluming de 1.000 mm., care într-un viitor apropiat să fie luat sub
mai aies domenii. Cele 115 tone blu patronajul tineretului;
muri laminate pestë planul primei — crearea a două posturi utemiste de control care să contribuie la în
zile 'conving de acest lucru. tărirea disciplinei muncii şi de organi zaţie;
E început de an. Şi după cum — crearea a 3 cercuri de minim tehnic cu participarea a peste 300 de
vorbesc cifrele, m început bun, pro- persoane;
— inovaţiile făcute cu aportul tineretului să aducă economii în valoare
rpiţălor. Nici n-ar putea fi altfel, de 200.000 lei j
dală fiiifd hdtărîrea sideriirgiştilor — se vor strînge 50 tone de fier vechi şi se va face o economie de
himpdpfelü "de a duce ta bun sflrşit metal în valoare de 400.000 le i;
La Combinata siderurgic Hunedoara se desfăşoară intens lucrările de construcţie şi monta] la laminorul sarcinile ce le 'stan în fală privind — reducerea preţului de cost cu cel puţin 3 lei pe tona de laminate, iar
de profite de 650 mi. Acest modern agregat, cu o capacitate de 550,000 tone laminate .pe an, va intra în funcţiune sporirea continuă a producţiei 'ăe la slîrşitul anului să avem o depăşire a planului cu 4-5 Ia sută.
în anul acesta. V " '* GH. STANC1U
In clişeu: Asp'ct exterior al halei laminorului, .. metal. secretarul organizaţiei U.T.M. de la
¦ wn„ ___ '•0. ' laminorul bluminjg — Hunedoara
