Page 11 - 1959-01

Nf. 1257 DRUMUL SOCIALISMULUI Pa?: 3

ggjgggaggeggMggaggggggjgjBDgmşwwMnjBiiBMBcaBEHEa ¦ga

Mari cantităţi de cereale Realizări non In

contractate cu ilafyl ale Comitetului I N :VALEA:JIUL UI!= Editura Politică
de femei din oraşul au ap ăru i:
Acţiunea de contractare cu statul a unor cantităţi cît mai' Niciodată în istoria Văii Jiu­ Aurel Cristea, Mihai Tucaciuc, cu obiective concrete de sporire
^mari de cereale continuă cu succes. Zilnic unităţii» socialiste' Petroşani lui n-au fost înscrise atît de Gheorghe Michiev, Andrei Nagy a producţiei de cărbune, pe sea­ „Probleme internaţionale"
;ale agriculturii şi ţăranii muncitori cu gospodării Individuale« multe realizări ca în anul trecut, şi Vasile Feher de la minele ma creşterii productivităţii mun­ (Răspunsuri la întrebările
>contractează cu întreprinderea „Recolta" şi cu cooperaţia însem-'
cititorilor) nr. 8

, nate cantităţi de cereale şi produse agricole. Un comitet Cele cca. 150.000 tone de căr­ Aninoasa, Petrila, Lupeni şi ale cii, pînă la 1,130 tone de căr­ Broşura cuprinde materiale în
bune extrase peste planul anu­ altora de la minele Lonea şi bune pe post. legătură cu evenimentele impor­
In gospodăriile tinere de sprijin harnic lui 1958, productivitatea ridicată Vulcan. tante mai recente ca de pildă:
cu care au lucrat minerii de la Răspunzînd acestei chemări un articol despre dezbaterile de
In anul 1958 s-au înregistrat succese însemnate pe linia< Pe lingă Spitalul unificat din Uricani, Lonea şi Petrila, înde­ Conferinţa raională de partid minerii din Valea Jiului şi-au la actuala sesiune a O.N.U., ar­
'cooperativizării agriculturii regiunii noastre. Au luat fiinţă noiţ Petroşani funcţionează un comi­ plinirea planului anual la 5 care a avut loc în zilele de 13- luat angajamente sporite în mun­ ticolele „Ce arată alegerile din
*unităţi agricole socialiste, printre care şi numeroase gospodării* tet de sprijin al femeilor, con­ mine cu 12-15 zile înainte de 14 decembrie 1958, analizînd că. Astfel, minerul Mihai Tuca­ Franţa", „Pentru normalizarea
agricole colective. Cele mai multe din acestea, încă din primele^ dus de tovarăşa Elena Popa, ca­ termen, sînt realizări care oglin­ toate aceste succese a stabilit, ciuc s-a angajat ca pînă Ia situaţiei în Berlin", „Marea im­
'zile ale acţiunii de contractare, au hotărî! să livreze statului« re depune o activitate rodnică. desc lupta minerilor din Valea pe baza hotărîrilor plenarei C.C. 1 Mai să extragă peste plan portanţă internaţională a planu­
cantităţi însemnate de cereale din recolta acestui an. Jiului, pentru traducerea în al P.M.R. din 26-28 noiembrie 2.000 tone de cărbune. Minerii lui de 7 ani", precum şi inte­
Hărnicia acestui comitet rezul­ viaţă a directivelor celui de­ 1958, că în anul acesta, succe­ din Lupeni s-au hotărît să tri­ resante cifre şi fapte djn lagărul
Urmînd exemplul colectiviştilor din gospodăriile colectivei tă din cele 10.000 lei economii al II-lea Congres al P.M.R. cu sele trebuie consolidate şi dez­ mită furnalelor 20.000 tone de socialist şl din lagărul capitalist,
înfiinţate cu mai mulţi ani în urmă cum sînt cele din Pricaz,< făcute spitalului. Numai in ulti­ privire la sporirea producţiei de voltate. cărbune cocsificabil peste pla­ note, comentarii etc.
Spini, Şibot, Turdaş, Simeria Veche şi altele, recent, membrii« mul trimestru a<l anului trecut, cărbune. nul anual. Asemenea angaja­
G.A.C. din Biscaria, raionul Hunedoara, gospodărie nou consti-5 acest comitet de femei a confec­ In scopul obţinerii unui avînt mente şi-au luat şi colectivele 140 pag. — 1,50 lei.
’tuită, au hotărît să vîndă statului 12.000 kg. grîu şi 6.000 kg.< ţionat pentru spital 417 scutece încă de Ia 12 decembrie 1958, general al producţiei în întrea­ de mineri de ia Lonea, Petrila
' porumb. Cu nimic nu s-au lăsat mai prejos colectiviştii din sa- şi patru boneţele pentru copii. pe întregul bazin indicii prin­ gă Valea Jiului, Comitetul raio­ şi Vulcan. G. V. PLEHANOV: Opere
*tul Batiz. Deşi puţini la număr, ei au contractat din recolta a-( cipali din planul anual au fost nal de partid şi-a fixat încă din
!nului 1959, 5.000 kg. grîu şi 3.000 kg. porumb. Activitatea comitetului de spri­ îndepliniţi. Economiile, de pildă, primele zile după conferinţă Luînd cunoştinţă de sarcinile filozofice alese voi. I.
jin nu se rezumă numai la atît. pe seama reducerii preţului de drept obiectiv de seamă al acti­ măreţe cuprinse în expunerea
Trei întovărăşiri — 52.237 kg. Periodic el face control asupra cost la fiecare tonă de cărbune, vităţii sale, conducerea şi îndru­ făcută de tovarăşul Gh. Ghcor- 672 pag. 24,50 lei
felului cum se pregăteşte mân­ de Ia începutul anului şi pînă marea activităţii economice a ghiu-Dej la plenara C. C. al
cereale contractate carea pentru bolnavi, cum este în luna decembrie, se ridică la întreprinderilor în aşa fel încit P. M. R. din 26-28 noiembrie Editura politică a început tipă­
întreţinută igiena etc. La un peste 15.000.000 lei. sarcinile planului pe anul 1959 1958, minerii din Valea Jiului au rirea în limba roroînă a „Ope­
Am publicat şi continuăm să publicăm ştiri despre teluilS control făcut s-a constatat că să fie îndeplinite ritmic chiar hotărît să-şi îmbunătăţească ac­ relor filozofice alese“ ale Iul
'cum membrii întovărăşirilor agricole colective din regiunea* mâncarea nu era destul de bine Strălucitele succese obţinute din primele zile ale acestui an. tivitatea în aşa fel îneît contri­ G. V. Plehanov în cinci volume.
noastră înţeleg să răspundă acţiunii patriotice de asigurare al pregătită. La intervenţia comi­ de minerii Văii Jiului se dato- Studiind la faţa locului posibili­ buţia lor la înfăptuirea planului
'fondului central de produse agricole al statului. In urmă cu cîte- tetului au fost luate măsuri pen­ resc în mare măsură muncii tăţile de sporire a producţiei de pe anul curent să fie cît mai Voi. 1 cuprinde principalele
va zile am fost informaţi că unele întovărăşiri agricole din raio-^ tru o mai atentă preocupare la politice desfăşurate de organiza­ cărbune, comitetul raional de mare. Conducerea concretă a e- lucrări scrise de G. V. Plehanov
'nul Ilia, cum sînt cele din satul Pojoga şi Sălciva, au contractat* pregătirea mâncării bolnavilor. ţiile de partid. Aceasta a dus partid a elaborat un plan con­ conomiei de către comitetul ra­ în perioada de înflorire a activi­
’cu statul 22.000 kg. grîu şi 15.000 kg. porumb. Cantităţi asemă- ia întărirea disciplinei socialis­ cret de măsuri politice şi orga­ ional de partid, care a trecut Ia tăţii sale teoretice marxiste. Din­
'nătoare au contractat şi întovărăşiţii din Lăsau. Ei au hotărît să« Cele mai active s-au dovedit te în muncă, la creşterea sim­ nizatorice, fa îndeplinirea căruia aplicarea în practică a hotărîri- tre acestea fac parte: „Socia­
vîndă statului 11.099 kg. grîu şi 4.138 kg. porumb. Acestea sînt^ a fi tovarăşele: Elena Popa. ţului de răspundere atît al ca­ au fost chemaţi toţi comuniştii lor conferinţei raionale de par­ lismul şi lupta politică" (1883),
'doar cîteva din întovărăşirile care au hotărît să livreze statului* Matiilda Dobre, Elena Csiki, drelor tehnice cî.t şi al muncito­ din raion. * tid din decembrie 1958 şi suc­ pe care Lenin a denumit-o „pri­
mari cantităţi de cereale din recolta acestui an. Elena Kurko, Nina Kinscki, Do­ rilor. Comuniştii s-au situat cu cesele obţinute de minerii din Va­ ma profesiune de credinţă a so­
rina Pop şi altele. hotărîre în fruntea tuturor acţiu­ Pentru îndeplinirea cu succes lea Jiului în aceste zile sînt o
•k nilor. Sînt bine cunoscute me­ a sarcinilor economice trasate chezăşie a realizării unui avînt cialismului rus“ şi care repre­
de conferinţa raională de par­ general al activităţii economice zintă o caracterizare strălucită
In raioanele Orăştie, Ilia şi Hunedoara, unde îşi desfăşoară' ritele comuniştilor Ion Bria, Vas- tid, minerii de la Aninoasa au a tuturor minelor din Valea Jiu­
, activitatea întreprinderea „Recolta" din Orăştie, s-au contractat* lui. a socialismului ştiinţific marxist
,cu unităţile socialiste ale agriculturii 865.000 kg. grîu, 559.000^ cul Dumitru, Vasile Hriţcan şi chemat la întrecere toate colec­ şi o critică profundă a teoriilor
kg. porumb şi 25.000 kg. fîoarea-soarelui. Cantităţile de cereale* V. DAMIAN
Vpe care unităţile socialiste din aceste raioane au hotărît să Ie’ losiî Peşitz de Ia mina Uricani, tivele minelor din Valea Jiului, f sociale Idealiste, precum şi lu­
i livreze statului, nu sînt lipsite de importanţă. i
^ Totuşi, dacă ţinem seama de posibilităţile existente, ele> ţt crările : „Divergenţele noastre"
¦, pot şi trebuie să fie mai mari. Acest lucru presupune însă o* i (1885) şi „Contribuţii la dez­
(muncă politică mai organizată, un sprijin mai calificat din par­ i
tea organelor de paitid şi de stat. voltarea concepţiei moniste asu­

Drumul belşugului ------ -ir k ------- Echipe de control obştesc cus a c tiv ita te rodnică f pra istoriei“ (1895), care au pre­
i gătit terenul pentru victoria mar­
ţi xismului în mişcarea muncito­
Biblioteca femeilor i
Cele două echipe de control în unităţile comerciale echipele Metea, Stefan Oreste si alţii. i rească din Rusia.
Intr-o şedinţă a comitetului de obştesc din Călan desfăşoară o de control obştesc au contribuit
femei din oraşul Petroşani, s-a activitate rodnică. Cu prilejul la buna aprovizionare şi deser­ IOS1F CRAŞCA i?
luat hotărârea ca pe lângă acest controlului obştesc făcut la cele vire a populaţiei. Astfel, la un
15 unităţi comerciale, echipele control s-a constatat că piinea corespondent

( Urmare din pag. l-a) Sintandrei şi Simeria Veche. rAm comitet să ia fiinţă o bibliotecă. de control obştesc au făcut con­ semialbă uneori nu este bine Acţiuni gospodăreşti
văzut acolo oameni care odată In acest sens, mai rnu1te tova­ statări şi propuneri preţioase în coaptă. Cauza era arderea prea
din Cristur, solişti vocali şi reci­ au fost săraci, lipiţi pămîntului,
tatori — am stat de vorbă cu dar care astăzi cîştigă mai mult răşe din comitet şi-au luat anga­ legătură cu buna deservire şi a* tare a cuptorului şi coacerea In ultimii ani cetăţenii comu­ p'rin muncă voluntară la niveîas
moş Pătru Lupu (tatăl preşe­ decît au cîştigat în întreaga lor jamentul ca prin legăturile ce le provizionare a populaţiei. Acest pripită a pîinii. De asemenea, nei Săsciori din raionul Sebeş, rea terenului din spatele zidului.
dintelui colectivei), unul din bă- viaţă. Iacă, cele văzute de mine au cu femeile din oraş, să le lucru a fost posibil şi datorită u- s-a mai constatat că la maga­ mobilizaţi fiind de deputaţi, au S-au efectuat în acest scop peş­
trinii satului Bîrcea Mare, pe acolo, în cele două gospodării convingă pe acestea să cedeze nei bune organizări a muncii lor. zinul de desfacerea pîinii nu se manifestat tot mai mult interes te 200 ore de muncă voluntară.
care l-am rugat să ne dezvăluie. colective, mi-au luminat calea. bibliotecii câte un volum sau do­ Cele două echipe lucrează pe face aerisire, din care cauză, faţă'd e problemele gospodăreşti
m.otivele pentru care s-a înscris Să nu mă fi înscris ? Ba m-am uă. Astfel, tovarăşa Ana Laka- baza unui plan in oare sînt sta­ pereţii şi tavanul se mucegăise- ale comunei. Prin contribuţie S-au evidenţiat in mod deose-:
în gospodăria agricolă colec­ înscris, fără nici o şovăială, pen­ toş a procurat 20 volume, Roza- bilite zilele cînd să se facă ie­ ră. Sezisînd lipsurile constatate, voluntară şi muncă voluntară, ei
tivă. tru că ăsta-i drumul nostru, al lia Bota, 20 volume, Valeria Be- şirile pe teren la diferite maga­ organele competente au luat mă­ au contribuit la înfrumuseţarea bit cetăţenii loan Bogdan, Nico-
ţăranilor muncitori, asta-i linia nea 25 volume. Până în prezent zine. suri de remediere. şi dezvoltarea comunei. La con­
„Apoi, dragii moşului — ne partidului, care ne aduce bucurie biblioteca are un număr de. 75 struirea căminului cultural, a lae Dogaru, Iacob Basarabă şi
spunea bătnnul — cum să nu şi belşug în casă“. Sezisînd organelor competen­ In munca echipelor de control podului peste rîul Sebeş şi la alţii.
mă înscriu, că doar o viaţă în­ te o serie de lipsuri constatate obştesc s*au evidenţiat tov. Ana
treagă am fost slugă pe la bo­ Moş Pătru Lupu na e singu­ T. FLOCA'
ierii din satul ăsta. De la virsta rul ţăran muncitor din Bîrcea «¦
de 8 ani am tot slugărit, cind Mare care s-a convins, văzlnd
la Nalăczy Geza, cind la Tiszler cu ochii lui proprii, calea ce este corespondent ']
Elemer, cind pe la Tamăş. Că de urmat. Odată cu el s-au în­
m-am înscris în colectivă, odată scris toate familiile din acest volume. Acţiunea continuă. nouă secţie alte lucrări, cetăţenii au depus
cu ceilalţi ţărani din sat şi ca sat, conştiente fiind că merg pe Această frumoasă iniţiativă a mii de ore de muncă voluntară.
ti-am stat mult pe ginduri, am calea cea adevărată, calea gos­
făcut-o pentru că să ştiţi, am vă­ podăriei agricole colective, ce le şi început să dea roade. Mai De curind, in cadrul coopera­ ţii un local corespunzător. De a- Ln aceste zile întreg satul a fost rL ANUNŢ
multe femei casnice au trecut pe tivei meşteşugăreşti de invalizi semenea, prin grija U.R.O.M. mobilizat pentru construirea u-
zut cu ochii mei felul cum tră­ va aduce fericire şi belşug în la bibliotecă şi au împrumutat „Munca nouă" din oraşul Alba Deva s-a asigurat materia pri­ nui zid de protecţie împotriva t
cărţi pentru citit. Printre acestea Iulia a fost deschisă o nouă sec­ mă — sorgul — în cantităţi su­ furiei apelor rîului Sebeş şi a- ( In perioada 12-16 ianuarie j
iesc şi cîştigă colectiviştii din casă. sînt şi Iuliana Mărăşescu, Pau- ţie de producţie. In cadrul aces- menajarea pieţei comunale. Pî­ l 1959, Comitetul executiv al J
lina Terek şi Elena Cornea. tei secţii se confecţionează mă- ficiente necesare producţiei pe nă acum s-au transportat peste ( Sfatului popular al oraşului )
anul 1959. ţ- de subordonare regională ^
turi de sorg. Cu ajutorul Sfatu- r Deva, în colaborare cu orga- ^

MARIA IORDACHE-DUMITRESCU lui popular orăşenesc Alba lu- NICOLAE BUCŞERU 300 m.c. piatră. Un mare nu­ ( nele Miliţiei oraşului Deva, )

corespondentă lia s-a pus la dispoziţia noii sec- corespondent măr de cetăţeni au contribuit î. organizează examinarea tu- )
I. turor conducătorilor de vehi- 3

[• cule cu tracţiune animală -j

( destinate cărăuşiei publice, j

Printre principalele sarcini ce revin chiar în apropierea’ casei regionale, L atît particulare cît şi de 1
Casei regionale a creaţiei populare din respectiv sub ochii tovarăşului Mardare,
care le priveşte cu atîta indiferenţă, de [ stat, şi a bicicliştilor din ra- ]
PE MARGINEA ACTIVITĂŢII DE UN ANDeva, sînt şi cele privitoare la îndru­
[ za oraşului Deva. -j

marea metodică a oaselor raionale de parcă n-ar fi propriile sale sarcini. Examenele se vor ţine în }

cultură, organizarea de concursuri şi a Casei regionale a creaţiei populare Cunoscut este şi faptul că majori­ L localul Sfatului popular al
seminarii cu responsabilii formaţiilor tatea echipelor de dansuri din regiune, r oraşului Deva, zilnic între
artistice de amatori de la căminele din lipsă unor instructori mai price­ [ orele 16-20.

culturale şi cluburile muncitoreşti, în­ puţi, pun în repertoriul lor dansuri şco­ t Conducătorii de vehicule

tocmirea şi difuzarea scrisorilor me­ ticiparea aceloraşi instructori ai for­ Pul, cît şl un cerc de sculptură la fa­ de care se cer a se lua grabnice mă­ sar ca în planificarea bugetului pe a- lăreşti sau din acelea împrumutate de L cu tracţiune animală, vor

todice către formaţiile artistice, orien­ maţiilor de teatru, cursurile de cîte brica de teracotă din Deva. suri. nui în curs, la capitolul deplasări, sec­ prin alte regiuni. Pe lîngă faptul că [¦ trebui să studieze art. 34,

tarea cercurilor literare şi a cercurilor 10 zile de la Deva, cu instructorii e- Expoziţiile de artă populară organi­ Dacă în perioada festivalurilor raio­ ţia de învăţămînt şi cultură să acorde se neglijează minunatele noastre jocuri [ 35, 36, 171, 172 şi 173. iar 1

de artă plastică din regiune şi îndru­ chipelor de dansuri şi dirijorii de cor zate în numeroase centre raionale şi nale ale tineretului şi cu ocazia con­ prioritate trimestrelor I şi IV. in lunile hunedorene, chiar în montarea şi in­ [ bicicliştii vor studia art. 3

marea acestora spre creaţii noi, rea­ (în aprilie şi august). Lecţiile predate pe scară regională s-au bucurat, la cursului bienal de teatru „l. L. Cara- acestor trimestre, metodiştii Casei re­ terpretarea dansurilor împrumutate se t 168, 169 şi 170 din H.C.M. ]

liste. la aceste cursuri au înarmat în mod rîndul lor, de frumoase succese şi au giale" metodiştii Casei regionale a crea­ gionale a creaţiei populare pot şi tre­ constată defecţiuni tehnice şi un scă­ C nr. 843/1957. }

Privind rezultatele obţinute în anul practic pe cursanţi cu metodele pe care dezvăluit măiestria’ artistică a inepui­ ţiei populare erau deseori văzuţi în buie să fie mai mult în mijlocul uni­ zut nivel artistic. Or, instruirea core­ De asemenea, vor trebui ?

oare a trecut, pe linia realizării sarci­ trebuie să le folosească în activitatea zabilelor talente din popor. Ele au mijlocul formaţiilor de artişti amatori, tăţilor culturale şi a cercurilor artis­ grafică a echipelor respective trebuie r să cunoască conţinutul De- i

nilor menţionate mai sus, de către co­ formaţiilor artistice pe care le conduc. adus o viguroasă şi veridică notă de chiar în lumea satelor, ajutîndu-le con­ tice. făcută la faţa locului : pentru aceasta, ( ciziei. nr. 20/1958 a Comite- \

lectivul de muncă al Casei regionale Un fapt pozitiv este şi acela că cne- prospeţime, expresie vie a culturii de cret în alegerea şi pregătirea reperto- Slaba legătură cu terenul a făcut ca tovarăşa Ida Garay, metodista • secto­ ( tului executiv al Sfatului J
a creaţiei populare, se poate afirma todiştii Casei regionale a creaţiei popu­ veacuri a poporului nostru muncitor. riilor, această metodă practică a fost unele case raionale de cultură, cum rului coregrafic, trebuie să viziteze mai
că au fost înregistrate unele succese, lare au reuşit să complecteze în bună In anul 1958 Casa regională a crea­ ulterior — şi este şi în prezent — sînt cele din Brad şi Haţeg, să fie a- des echipele de dansuri. La sate, tov. L popular al oraşului Deva, 3
care au contribuit, în bună mă­ măsură fişele de evidenţă ale forma­ ţiei populare din Deva, prin metodistul neglijată. S-a dovedit, şi nu odată, nemic ajutaje, deşi se ştia că acestea Garay va avea posibilitatea să culea­
sură Ia ridicarea măiestriei artistice ţiilor artistice din regiune cît şi cele principal Constantin Clemente, a acor­ că practica orientării şi îndrumării sînt unităţi nou înfiinţate şi au nevoie gă şi să publice dansuri locale. L cu privire, la circulaţia pe ]
a formaţiilor de; amatori, la orientarea cu instructorii acestor formaţii. dat atenţie şi o îndrumare calificată mai muncii prin scrisori, adrese, circuiâ- de o îndrumare mai apropiată. Dacă
acestora spre alegerea unor repertorii multor cercuri literare din regiune, sta­ re — şi în cazul de faţă, prin scrisori unele .cercuri literare, cum ar fi cele Este de dorit că însuşi directorul ( străzile oraşului Deva. -j
adecvate principalei sarcini a muncii Un aport însemnat în activitatea ar­ bilind legături directe cu foarte mulţi metodice adresate unităţilor culturale, din Hunedoara, Alba Iulia şi Deva, au Casei regionale a creaţiei populare, tov.
culturale în perioada actuală la sate tiştilor plastici amatori l-au adus ex­ creatori. Lucrările acestora sînt citite este cu totul insuficientă, că jos, la fost metodic şi în permanenţă spriji­ Petru Ardeu, să se preocupe mai intens ( Conducătorii vor trebui să }
— sprijinirea dezvoltării şi întăririi e- poziţiile raionale de artă plastică orga­ în consiliul artistic regional, iar auto­ casele raionale de cultură şi mai ales nite, cercurile literare din Orăştie, de îmbunătăţirea muncii de îndrumare
conomico-organizatorice a sectorului nizate în centrele raionale şi munci­ rii primesc, cu regularitate, răspunsu­ la căminele culturale, se simte nevoia Sebeş, Brad şi Haţeg, nu s-au bucu­ şi control, să ţină cont de faptul că .[> cunoască toate semnele de 1
socialist din agricultură, — la o mai toreşti, cît şi cele două expoziţii re­ rile şi sfaturile necesare, in acest an unei îndrumări temeinice, mai ales a- rat de un asemenea ajutor. prin „corespondenţă" şi din birou nu
însufleţită muncă de creaţie în cercu­ gionale din lunile februarie şi noiem­ se vor organiza cursuri practice pen­ cum cînd formaţiile artistice ale aces­ se poate conduce o activitate ce cu­ L circulaţie. '3
rile de artă plastică, cît şi la depista­ tru instructorii brigăzilor artistice de tora sînt antrenate într-un important Slabă a fost şi preocuparea metodis­ prinde multiple .şi variate aspecte. Ca
rea, stimularea şi orientarea tinerelor brie, organizate la Deva. Mai ales agitaţie, aceştia vor fi învăţaţi să creeze concurs, — cel de-al V-lea pe ţară. tului Alexandru Mardare, pentru miş­ atare el însuşi este. obligat să treacă Posesorii mijloacelor de -j
talente literare. expoziţia din noiembrie a dovedit că texte pentru brigăzi şl să interpreteze Or, tocmai acum, în aceste zile cînd carea artistică a păpuşarilor amatori, mai des pe la casele raionale de cul­
artiştii plastici amatori din regiune au cît mai bine aceste texte. In scopul u- există largi posibilităţi de activitate ar­ cît şi pentru îndrumarea şi pregătirea tură, pe la căminele culturale şi clu­ l transport arătate mai sus, }
Metodiştii casei regionale a creaţiei pătruns mai adînc în tematica lucră­ nor schimburi de experienţă, se pre­ tistică la sate, formaţiile căminelor recitatorilor şi cititorilor artistici. Da­ burile muncitoreşti. Va avea astfel po­
populare au întocmit numeroase scri­ rilor realiste. Avînd la baza temelor văd, printre altele, să fie organizate culturale sînt lipsite de ajutorul prac­ că în perioada concursurilor anterioa­ sibilitatea să constate că la aceste u- t se vor prezenta Ia examen J
sori melodice şi listş de recomandări alese, vigoarea şi suflul puternic al spectacole raionale ale brigăzilor artis­ tic al cadrelor calificate în domeniul re, unele echipe teatrale au fost vizi­ nităţi mai sînt multe lucruri de în­
privind activitatea formaţiilor teatra­ tice, cît şi alcătuirea unei monografii artistic. Şi, ceea ce este mai grav, a- tate şi îndrumate, apoi formaţiile ieşi­ dreptat şi că ele aşteaptă un sprijin j- cu actul de circulaţie şi bu- ^
le, de amatori şi a echipelor de dan­ realismului socialist, pictorii şi sculp­ a celei mai bune brigăzi, prin care ceastă metodă ineficace, a îndrumării te din concurs nu au mai fost ajutate mai substanţial din partea colectivului
suri. Au fost multiplicate şi difuzate torii amatori au dovedit un stil şi o să se popularizeze metodele sale de de la centru prin scrisori şi telefoa­ pentru a-şi continua activitatea. Aceas­ de muncă al Casei regionale a crea­ [¦ letinu! de identitate. ^
caselor raionale de culiură şi secţiilor tehnică mai avansată, apropiate mult muncă. ne, este urmată şi aplicată, în bună ta a făcut ca multe formaţii — deşi ţiei populare.
di! învăţămînt şi cultură cele mai bune de cea a profesioniştilor. Din această măsură, şi de către casele raionale de au talente şi condiţii corespunzătoare u,' fuJ u j > I *1
texte şi programa pentru brigăzile ar­ expoziţie au fost selecţionate 9 lucrări Legatara cu t e r e n u l cultură. Iată de ce metodiştii Casei de lucru — să-şi înceteze pentru lungi Odată cu începerea noului an, me­
tistice de agitaţie, realizate în cadrul pentru expoziţia de la Londra, iar alte să stea în atenfia muncii regionale a creaţiei populare trebuie perioade munca. De cîteva luni a luat todiştii casei regionale sînt chemaţi t t L*t L•*663«6»4 *6 440 6«
unui concurs iniţiat de către Casa re­ 70 de tablouri au fost alese pentru trimişi în mod planificat pe teren. A- fiinţă în oraşul Deva un cerc drama­ să treacă la o muncă mai susţinută,
gională a creaţiei populare Deva. expoziţia bienală de arte plastice din de viitor ceastă sarcină trebuie să constituie o tic de amatori. Despre aportul aces­ să pună accentul pe legătura concretă CONCURS •>
Bucureşti. preocupare de seamă a directorului tuia la pregătirea membrilor cercului, cu unităţile şi formaţiile cuţtural-artis- ¦
Binevenite au fost şi cursurile orga­ Cu toate rezultatele bune obţinute Casei regionale a creaţiei populare, tov. încă nu se poate vorbi nimic pozitiv tice, să le ajute mai îndeaproape pen­ t' ¦
nizate pentru instructorii de teatru îmbucurător este apoi faptul că pe de către colectivul de muncă al Casei Petru Ardeu, cît şi a secţiei regionale pentru că, în realitate, cercul nu a ţinut tru ca ele să se ridice la nivelul sar­
(15—25 aprilie), la care au participat lîngă cercurile de artă plastică .existen­ regionale a creaţiei populare din Deva, de învăţămînt şi cultură. Este nece- nici o şedinţă de lucru. Cu alte cu­ cinilor ce le revin. ^¦
48 instructori, consfătuirile organizate te în regiune, se preconizează deschi­ aici mai există deficienţe şi practici faţă vinte, asemenea neajunsuri se petrec 1 Filarmonica de Stat din Arad “¦
la Sebeş, Brad, Haţeg şi Deva, cu par- derea altor cercuri în acest an, cum GH. 1. <; ţine în ziua de sîmbătă 10 ¦
ar fi cele din Petrila, Brad, Ghelar şi
<• ianuarie 1959, la sediul său *

¦ din clădirea Palatului Cui- ¦

«¦tura!, CONCURS pentru ocu- *

%parea următoarelor posturi *

{ de instrumentişti : ¦
2 oboi
*

5 vioiină
2 violă

3 violoncel

1 contrabas

Informaţii suplimentare se ^

« pot obţine la secretariatul *

oo Idlarmonicii, telefon 23-06.

*