Page 13 - 1959-01

Comunicatul agenţiei T A S SPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
DiAnul XI Nr. 1258
Conferinţei
^>oo<>oo<xx><xxx>ocxx>o<xx>o<x>o<x>o ck;<><kxxxx><x>ooo<><><>o<xk>oo<x ><x><><x ><><><x ><x><><x ><><xx><x >o<><: <x >ooo<x>o<x><><x>oo<>oc><><><ooo<x în jurul orei 10 (ora Moscovei). situată între orbitele Pămîntului lărgesc cunoştinţele noastre des­
Minerii din Uricani
în fruntea întrecerii
«t
« Minerii de la Uricani
| s-au menfinut anul trecut
l tot timpul in fruntea tn-
* trecerii pe bazinul carbo-
f nifer al Văii Jiului. Ei au
* extras pină la sfîrşitul a-
* nului 42.720 tone de căr
| bune peste prevederile
* planului.
* Gontinuînd cu entuziasm
* întrecerea socialistă in cin­
stea Conferinţei regionale
de partid, harnicii mineri
* de la cea mai tinără ex-
f ploatare a Văii Jiului, ob-
| ţin zi de zi succese tot mai
ţ remarcabile. Pină in ziua
ţ de 5 ianuarie, ei şi-au de-
| păşit planul la zi la pro-
| ducţia de cărbune cu 21,4
| la sută.
’ Succesele do’oindite pină
i acum se datoresc intregu-
t lui colectiv. Se evidenţiază
| totuşi intr-o măsură mai
mare brigăzile de mineri ••
conduse de comuniştii Va-
sile Hriţcan, Vasile Apos- '
toi, loan Bria, şi altele. t
* Datorită realizărilor din f
| această lună, exploatarea 4
* din Uricani se menţine in i
t fruntea întrecerii pe bazin. j
Minerii din Ţebea
obţin noi succese
Minerii de la exploatarea Ţebea au
hotărît să întîmpine Conferinţa regio­
nală de partid cu succese cît mai mari
In extracţia cărbunelui. De aceea, încă
din primele zile ale acestui an, ei au
pornit cu însufleţire la muncă. Deşi
au trecut puţine zile din această lună,
rezultatele sînt din ce în ce mai îm­
bucurătoare. In perioada i-5 ianuarie,
pe întreaga exploatare, planul de ex­
tracţie la zi a fost realizat în propor­ înainte se va asigura îndeplinirea ritmică a planului la toate
ţie de 100,7 la sută. Dintre mineri s-au articolele.
evidenţiat în mod deosebit cei din gru­
pele conduse de Nicolae Lăzăruţ, care
lucrează într-un abataj cameră, şi Be-
nea Ion lui Petru, care lucrează la îna­
intări. Prima grupă a dat peste plan
pînă în ziua de 5 ianuarie cu 18 la
sută mai mult cărbune, iar a doua,
şi-a depăşit planul la înaintări, în a-
ceeaşi perioadă, cu 29 la sută.
Prima acţiune
In prima duminică a anului
1959, patru brigăzi de muncă
patriotică din oraşul Alba lulia
cu un efectiv de peste 100 ti­
neri, au efectuat lucrări de iri­
gare a terenurilor gospodăriilor
agricole de stat din raion.
Cu această ocazie, s-au exe­
cutat în continuarea digului c-
xistent la Oarda de Jos, încă 150
m.l. îndiguiri.
Tinerii din brigăzile de muncă
patriotică au muncit cu entu­
ziasm. De la Şcoala medie nr.
1 din oraşul Alba lulia au par­
ticipat peste 60 de tineri.
BARBUf ESCU !ON
m n-.' corespondent
cu privire ia zborul rachetei cosmice sovietice
Programul observafiilor asupra rachetei cosmice şi programul
cercetărilor ştiinţifice au fost încheiate
MOSGOVA '(Agerpres). TASS aparatajului ştiinţifio de pe bor-^ Sarcinile stabilite la lansarea
transmite următorul comunicat dui ei. rachetei cosmice au fost înde­
„Zborul rachetei cosmice sovie­ Programul observaţiilor asu­ plinite.
Miercuri 7 ianuarie 1959 4 pagini 20 bani tice“ : pra .rachetei cosmice şi progra­ S-au cules materiale valoroase
Racheta cosmică sovietică îşi mul cercetărilor ştiinţifice au pentru dezvoltarea continuă a
BW7JW«nilwyf«iimaa*HinuBafj fost încheiate. . . construcţiei de rachete interpla­
continuă zborul. netare, s-au obţinut rezultate im­
La 5 ianuarie semnalele ra’dio- La 7-8 ianuarie a.c. racheta
I N î N Y Î Ml !P îl N A IRt IE A emise de rachetă au slăbit con­ cosmică se va stabili definitiv pe portante pentru radiocomunicaţi-
siderabil. o orbită periodică, ca planetă ar­ ile cosmice la distanţe mari, s-au
Intrucît s-au consumat resur­ tificială. efectuat mai multe cercetări ca­
regionale de partid sele izvoarelor de alimentare, Elementele acestei orbite au re prezintă o mare importanţă
legăturile sigure prin radio cu fost anunţate anterior. ştiinţifică în probleme fizice aie
racheta au încetat la 5 ianuarie Orbita planetei artificiale esle spaţiului cosmic, cercetări care
In decurs de 62 ore de zbor şi planetei Mărie. pre univers.
de la lansarea ei, pînă la 5 ia­ Distanţa minimă dintre orbi­ Rezultatele ştiinţifice obţinute
LA UZINA „VICTORIA' CALAN [Mineri frontes! 1 nuarie ora 10, racheta cosmică tele planetei artificiale şi plane­ vor fi date publicităţii pe mă­
s-a îndepărtat de Pămînt cu tei Marte este de aproximativ sura prelucrării observaţiilor.
întrecere însuflefită í din Valea Jiului 597.000 km. Pe acest traseu, la 15.000.000 km. adică este de a-
34 ore după lansare, ea a tre­ proximativ 4 ori mai mică de- -k
Avintul întrecerii în cinstea Conferinţei regionale de partid [; delegafi cît distanţa dintre Pămînt şi
a cuprins şi pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Uzina cut în apropierea Lunii şi, învin- Marte în timpul marilor opoziţii După realizarea de către Uni­
„Victoria“-Călan. In toate secţiile acestei întreprinderi există o la Conferinfa gînd atracţia Pămîntului şi Lu­ ale acestei din urmă planete. unea Sovietică a primului sate­
animaţie deosebită ; fiecare lucrător este interesat să cîştige nii, se stabileşte pe orbita ei în lit artificial al Pămîntului, lan­
bătălia întrecerii. Lupta pentru lichidarea timpilor morţi, pentru tregionaîă de partid] jurul Soarelui. Mişcîndu-se pe orbita ei în sarea, la 2 ianuarie 1959, a anei
o organizare cît rriai bună a muncii îi caracterizează pe toţi. jurul Soarelui cu o perioadă de rachete cosmice sovietice, care
Iată, unele rezultate obţinute de ei în primele 4 zile ale anului i In decurs de 62 de ore, în ca­ revoluţie de 447 zile terestre, a devenit pentru totdeauna pri­
1959. L drul programului, s-au menţinut planeta artificială se va apro­ ma planetă artificială a siste­
legături sigure prin radio între pia în aproximativ cinci ani din mului nostru solar, constituie un
începutul de lună şi mai cu t rachetă şi Pămînt, care au per­ nou de Pămînt, dar distanţa ei eveniment memorabil al epocii
mis să se urmărească mişcarea de Pămînt va fi de ordinul a de construire a comunismului şi
t rachetei şi să se culeagă infor­ zeci de milioane km. inaugurează era zborurilor inter­
l maţii cu privire la funcţionarea planetare.
l
Rezultatele seamă de an este uneori mai l 0 mui i i f i a ştiinţei şi Muicii sovietice
furnaliştilor dificil din pricina anumitor greu-
‘taţi. L
l
Şi, fum artiştii din Călan au t
C
avut unele greutăţi mai cu seamă în aprovizionarea cu cocs t
L
metalurgic. Cu toate acestea rezultatele lor, îndeosebi ale celor l In ziua de 5 ianuarie, după termi­ Convorbirea tov. ing. puternicul lagăr al socialismului. A-
de la furnalul I sînt frumoase. l narea lucrului, agitatorul Cornel Gher- CORNEL GHERGHEL ceastă realizare a ştiinţei sovietice —
l ghel, a organizat o convorbire cu racheta interplanetară — constituie un
Pină la data de 4 ianuarie a. c. ei au realizat planul la pro­ l tem a: „O nouă izbîndă a ştiinţei şi agitator al organizaţiei de bază laborator ştiinţific bine utilat, care
tehnicii sovietice". Anunţaţi din timp, de la bateriile de cocs ale C.S.H. poate studia particulele meteoritice, ra­
ducţia de fontă în proporţie de 112,2 la sută. Tovarăşii Sem- C. muncitorii, inginerii şi tehnicienii, mem­ zele cosmice (compoziţia şi. variaţia
bri şi nemembri de partid, de la ba­ cosmos, ne umple inimile de bucurie lor), radiaţia solară şi proprietăţile
ciuc Marcel, Lăzărescu Ignat, I<iss Adam şi Ivănescu Qavrilă I teriile de cocs ale sectorului cocsochi- şi admiraţie şi felicităm călduros po­ fizice ale Lunii.
tr mic din cadrul Combinatului siderur­ porul sovietic care, sub conducerea
şi-au adus o contribuţie însemnată la obţinerea acestor reali­ gic Hunedoara, s-au adunat pentru a înţeleaptă a P.C.U.S., a obţinut aceas­ A 10-a planetă a sistemului nostru
f- HAIDD I0LIU participa la această convorbire. tă epocală realizare. Lansarea cu suc­ solar s-a înscris pe o orbită eliptică
zări. ces a rachetei sovietice înspre Lună în jurul Soarelui. Această rachetă re­
r miner, Erou al Muncii Socialiste, ] Convorbirea începe. Se expune mai constituie o .lovitură puternică dată prezintă primul obiect construit de
Ziua de 5 ianuarie a. c. a gă­ întîi conţinutul comunicatelor agenţiei aţîţătorilor la un nou război, tuturor mîna omului care s-a smuls din atrac­
L şef de brigadă la mina Petrila. ] TASS cu privire la racheta cosmică acelora care făceau atîta zarvă în ju­ ţia pămîntului atingînd a doua viteză
Nici turnătorii şi cei sit pe turnătorii de la sortimen­ sovietică. Apoi tov. inginer Cornel rul rachetelor lansate de S.U.A., în
de ia semicocserie tul tuburi din cadrul uzinei cu 1 Gherghel arată că ştirea lansării unei ceea mai mare parte eşuate, şi care cosmică de 11,2 km. pe secundă. Ceea
nu se lasă planul depăşit cu 83,4 la sută. rachete în cosmos de către Uniunea au folosit aceste experienţe în scopuri ce trebuie remarcat este că oamenii
La semicocserie planul a fost Sovietică, a trezit în inimile tuturor propagandistice, căutînd să minimali­ de ştiinţă sovietici au soluţionat pro­
v^w *w v " oamenilor muncii un sentiment de ad­ blema extrem de grea a dirijării zbo­
/e a liz a t la bateria a I-a în pro­ rului rachetelor. Toate informaţiile, a-
porţie de 117,7 la sută, la bate­
ria a Il-a în proporţie de 112,4 la sută, iar la bateria a IILa
carbofluid în proporţie de 118 la sută.
începutul este bun, iar prin măsurile ce se vor lua de acum
LA ÎNCEPUT DE AN ! L miraţie ţaţă de această 'nouă şi mă­ zeze cuceririle ştiinţei şi tehnicii so­ tît de preţioase, pe care racheta sovie­
reaţă realizare a ştiinţei şi tehnicii vietice, De data aceasta au fost obli­ tică Ie-a furnizat sînt necesare pentru
Noi sortimente în lucru L sovietice. gaţi să recunoască din nou superiori­ cucerirea spaţiului cosmic.
L tatea ştiinţei şi tehnicii sovietice.
Lansarea în cosmos a unei rachete Noua planetă artificială a Soarelui,
La întreprinderea de industrie proape 53.000 lei şi altele. L înzestrată cu aparatajul ştiinţific de Această nouă realizare a Uniunii So­ făurită de geniul oamenilor sovietici,
cercetare a spaţiului cosmic, a conti­ vietice îndeamnă toate statele lumii la reprezintă garanţia că generaţia noas­
I nuat agitatorul, va aduce noi date în o apreciere realistă a situaţiei inter­ tră va reuşi să realizeze zborurile cos­
cunoaşterea sistemului planetar şi des­ naţionale, la înţelegere şi coexistenţă mice.
locală „Horia“ din Alba lulia a Primele 200 albii de rufe vor [[ BÖYTE PAVEL’ chide drumul oamenilor înspre aceste între toate , ţările, ea fiind un mesaj
început producţia noilor sorti­ putea fi date în vînzare în cu- L mirier, şef de brigadă la mina planete în scopul explorării lor. Intr-un de pace adresat lumii de către poporul In cuvîntul său tov. Ştefan Staron,
mente planificate pentru anul rînd. Tot în acest răstimp se L timp relativ scurt, oamenii vor avea sovietic. maistru cocsar, a sp u s:
1959. Din acestea s-au contrac­ va da în funcţiune cu toată ca- Vulcan. răspunsul la atîtea întrebări în legă­
pacitatea de lucru noua secţie a L tură cu magnetismul Lunii, cu canalele Luînd cuvîntul în cadrul acestei con­ „Datorită dezvoltării fără precedent
tat pînă acum ou O.C.L.. produse fabricii — complexul de tîmplă- t vorbiri, tov. ing. Pavel Gheorghe a a tehnicii şi ştiinţei sovietice, Uniunea
industriale Deva şi Alba lulia,
maşini de gătit tip „Vesta“ rie. Transformatorul de înaltă care se observă pe planeta Marte, sau sptls printre a ltele: Sovietică a reuşit ca Ia data de 2 ia­
18/33 în valoare de 272.000 lei, tensiune al complexului a fost cu norii care învăluie planeta Venus. „Vestea lansării cu succes a unei ra­
cazane de rufe în valoare de deja dat în funcţiune. De ase­ nuarie a.c. să lanseze o rachetă cos­
32.800 lei, albii de rufe în va­ menea, în noua secţie au fost Faptul că această rachetă a fost chete cu mai multe trepte în direcţia
loare de peste 100.000 lei, uşi montate aparatele şi agregatele. M lansată de către Uniunea Sovietică, Lunii de către oamenii de ştiinţă so­ mică în direcţia Lunii. Aceasta este o
nichelate şi şlefuite pentru sobe De curînd a început rodajul tu­ primul stat al muncitorilor şi ţărani­ vietici, ne umple inimile de mîndrie,
o Se dezvoltă proprietatea ob­ lor, şi că drapelul sovietic flutură în nouă, tuturor celor ce facem parte din realizare remarcabilă a U.R.S.S. care
pe noi cocsarii ne bucură şi cu care ne
mîndrim". .
de teracotă în valoare de a- turor instalaţiilor noii secţii. ştească a colectiviştilor din Cistei. -sm
(pag. 2-a)
Primii metri foraţi
o O aniversare şi un angajament Colectiviştii discută despre uriaşa realizare
Noul an a fost întîmpinat de 1,5 Ia sută planul de producţie
muncitorii şi tehnicienii între­ pe cele 5 zile ale anului. (pag. 2-a)
prinderii de explorări „Ardea­
lul“ din Alba lulia la locurile In frunte sînt echipele conduse o Biblioteca — izvor de lumină a o a m e n ilo r s o v ie tic i f¦# -V'
lor de muncă — la sonde. Ca de maiştrii sondori Vasile Opri- şi cultură
şi harnicii siderurgişti, ei au con­ şan, Petre Rădulescu, Mihai
tinuat zilele acestea activitatea Ciubernea şi Găruntu Petru. (pag. 2-a)
de producţie neîntrerupînd nici
un moment forajele de explora­ De asemenea, s-au evidenţiat o Prima inovaţie în anul acesta 5 ianuarie 1959. Sc înnoptase de-a Ciţiva membri ai consiliului de con­ Curios să aflu ce se intimplă, m-am
re a subsolului din Poiana sondorii Iosif Retegan, Alexan­ (pag. 3-a)
dru Giui, Vasile GrigoruU şi
Ruscă. loan Micu, şefii de şantier Con­ o Matematica sovietică binelea. Sediul gospodăriei agricole co­ ducere, împreună cu inginerul agronom îndreptat intr-acolo. Cunoşteam pe mulţi
stantin Vreja şi Stelian Dumi-
Cele aproape 20 de brigăzi de trache ş.a. (pag. 3-a) lective din Ilia pulsa insă de viaţă. şi socotitoarea colectivei, discutau, re­ colectivişti şi doream să aflu pe mar­
traşi intr-lina din încăperi, ultimele a- ginea cărui subiect discută aiit de
foraj,- antrenate în întrecerea so­ Aceştia, dat fiind rezultatele ob­ La G.A.C. Ilia s-au împărţit mânunte în’ legătură cu planul de pro­ aprins. Ghinion I Tocmai cirul des­
ţinute în procesul de producţie, ducţie pe acest an. Preşedintele gos­ chisei uşa, curentul electric se inlre-
cialistă în cinstea conferinţei re­ au fost propuşi pentru premiere VENITURILE podăriei şi secretarul comitetului comu­ rupse. Nestingheriţi Insă de acest in­
gionale de partid au depăşit cu excepţională. nal de partid făceau unele retuşări la cident, colectiviştii continuau să vor­
Ca şl în alţi ani, decembrie a adus nilă, Antonie Călean, loan Ban şi darea de seamă ce urmează să fie ex­ bească aprins. Ii ascultam atent. Cu­
colectiviştilor de la G.A.C. din Ilia alţii. pusă peste citeva zile în adunarea ge­
mari bucurii. A fost luna sorocului nerală pentru alegerea noului consiliu noşteam vocea fiecăruia.
Valoarea unei zile-muncă la G.A.C.
Un început frumos împărţirii veniturilor. După calculele din Ilia se ridică în acest an la peste de conducere. Aici, totul se desfăşura / V. P.
făcute de contabilul gospodăriei colec­ în linişte. Forfotă era numai la colţul (Gontinuare în pag, -3-a) <t.
tive, fiecărui colectivist i a revenit 40 tei, faţă de 35 lei cît a fost anul tre­ roşu.
Prima zi de muncă din anul mulţi ani“ rostit de muncitori, pentru o zi-muncă 2,554 kg. grîu, 3 cut.
1959 în fabrica de încălţăminte ingineri şi tehnicieni, tineri şi
„Ardeleana“ din Alba lulia a bătrîni, bărbaţi şi femei. kg. porumb, 1 kg. cartofi, 0,095 kg.
început cir tradiţionalul „La zahăr, 0,500 kg. varză, ceapă, ulei,
Fiecare urare, fiecare strînge- sfeclă furajeră, lînă, alte produse agro-
re de mînă exprima hotărîrea alimentare şi cite 8 lei.
de a munci mai mult şi mai Colectivistul Miclea Andonie, de pil­
bine în anul 1959. Oamenii s-au dă, pentru zilele-muncă efectuate a
apucat apoi de lucru. Şi planul primit 1.088 kg. grîu, 1.290 kg. po­
a fost depăşit. La sfîrşitul pri­ rumb, 430 kg. cartofi, 40,85 kg. za­
mului şut al anului, peste 700 de hăr, 215 kg. varză, importante canti­
perechi încălţăminte de damă au tăţi de ceapă, ulei, sfeclă furajeră,
ieşit din secţii gata a lua drumul lînă şi alte produse, precum şi 3.440
magazinelor. lei. Asemenea cantităţi de produse
Erau primele produse ale a- agroalimentare şi sume de bani au
nului, primele succese. mai primit şi colectiviştii Zănonie Dă-
DIN FRUMUSE­ E xpoziţie ou vînzare
ŢILE REGIUNII
NOASTRE. Din iniţiativa comitetului de nea să reuşească cit mai bine.
femei, in oraşul Petroşani a luat Suma de 1.000 lei, realizata din
Cabana „Pietrele" fiinţă o expoziţie cu vînzare din vînzări, a fost vărsată in fondul
d in . Munţii Retezai. preparate pentru iarnă ale gos­ comitetului.
podinelor din localitate.
Au contribuit in mod efectiv i BARIERA A FOST DEPĂŞITĂ
Cele" mai aspectuoase prepa­ tovarăşele Valeria Betiea, soţie
rate, care atrăgeau în niod spe­ de miner, Maria Cimpeanu, Ele­
cial atenţia au ' fo st: dulciuri, na IJaidu, Maria Buza, Rozalia
compoturi., gemuri din toate fruc­ Bota, Cornelia Condo, Paraschi-
tele, bulion, conserve din diferite va Csecs, Maria Suciu, Viorica
produse etc. Stlatchi, Leonlina Jurca, Elena
Jigo si altele.
Femeile care au contribuit la
organizarea acestei expoziţii MARIA IORDACHE-DUMITRESCU
şi-au dat tot interesul ca acţiu­
corespondentă