Page 15 - 1959-01

N f. 1258 MHMHja^jl^pgggMggggmggggggBggggajigjjgggggwgji; Tnmmm sowAnismwi P a er. 3
m!»isitimaiGa B a s s

til ! t a i d e n B lip r e a t a P R I M A in partea Comitetului regional

a oamenilor sovietici INOVAŢIE ¦;v de partid Hunedoara

Comitetul regional al P.M.R. Hunedoara anunţă cu adîncă

durere încetarea din viaţă, in ziua de 6 ianuarie, a. c., a tova­

(Urmare 'din pag. I-a) cel, Orşa <Bkerase, împreună cu secre­ Ctteva precizări, bine gindite pe ca­ N ANUL ACESTA răşului Oprea Gheorghe, membru al Comitetului regional de
tarul de partid. re le făcu Liviu Mtinleam, secretarei partid, luptător conştient pentru ¦înfăptuirea sarcinilor trasate de
~ Ce mă contrazici. Am auzit la comitetului comunal de partid, îl făcu­ Cu toate că lucrările sale caietul care se apropia de partidul şi guvernul nostru.
difuzor. Racheta cosmică sovietică se — Ei, aţi lămurit unde se află a- ră pe bălrinelul cu părul cărunt să sînt de bună calitate, de la sjirşit — şi încerca să vadă
află la 350.000 km. — spuse Ioan cum racheta 7 — întrebă preşedintele claiine din cap şi să afirm e: o óreme, ajustorul Eugen Del- rezultatul. A stat mult pe gîn- -k ? iz
Crăciun. colectivei. Şi de data aceasta ştiinţa lamea a început să vorbeas­ duri. A făcut ăteva mişcări
sovietică s-a dovedit cea mai avansată — Atunci de-aş mai irăi să aud că din ce în ce mai puţin. ciudate cu miinile, apoi a Inmormîntarea tovarăşului O- ziua de 8 ianuarie, ora 14,00, în
— Sa nu, fraie Ioane — interveni ştiinţă din lume — continuă preşe­ că oameni de-ăştia, de-ai noştri, de pe Mereu întunecat la faţă, me­ tras o înjurătură. Nu merge. prea Gheorghe va avea loc în cimitirul din Brad.
colectivistul David Mihai (ideologul dintele. Oamenii de ştiinţă sovietici se Pămint, au ajuns pe alte planete. reu nemulţumit, mereu mi­ Există undeva un „ce". Dar
colectivei, cum i se mai spune aici) — bucură de tot sprijinul statului şi ei niad. Ce s-a intîmplat oare unde anume ? Era nemulţu­ OPREA GHEORGHE
azi dimineaţă racheta a atins 550.000 se străduiesc să pătrundă in toate tai­ — Ai să ajungi moşule — interveni cu omul acesta, pe care to­ mit. O nouă ţigară (a cita
km. A trecut de Lună. E un lucru ne­ nele ştiinţei spre binele poporului şi al o tînără oacheşă, care, după ciie am varăşii săi de muncă l-au cu­ in noaptea aceea ?), alte miş­ La 6 ianuarie 1959, ora 10, August 1944, tovarăşul Oprea
maiauzit pînă acum. Personal mă bucur întregii omeniri. auzii, în ctirlnd va face nuntă în co, noscut altfel ? cări ciudate, ăteva calcule şi a încetat din viaţă în urma Gheorghe s-a alăturat luptei
nespus că această uriaşă realizare a- leclivă. Eşti încă zdravăn. o nouă înjurătură. unei boli necruţătoare tovară­ muncitorilor din ţara noastră
parţine poporului sovietic, oamenilor — Toi ce aud mă bucură nespus, ’dar „Ei, o fi avînd omul neca­ şul Oprea Gheorghe, membru pentru făurirea unei vieţi noi.
de ştiinţă sovietici şi sper că acest na pricep deloc cum de nu se aprinde Discuţia se sfîrşise. Dar parcă nici zurile lui, cine ştie" — îşi zi­ Apoi lumina s-a stins. In al Comitetului regional de In anul 1945 devine membru
succes oa trezi la realitate pe adepţii racheta aia că, aşa cum ziceaţi, se unuia din cei aproape 30 de colecti­ ceau ei cind întrebarea — din seara următoare la aceeaşi fe­ partid Hunedoara. al P.C.R. De atuuci contri­
tari de cap ai politicii de pe „poziţii apropie mereu de Soare. Şi doar acolo vişti nu-i venea să plece. L-ar mai fi ce in ce mai firească — ie­ reastră, lumina a stăruit din buţia lui la înîăpţiuirea poli­
de forţă“, pe aţiţătorii la război. ascultat pe secretarul comitetului co­ şea dip gura vreunuia. nou pînă după miezul nopţii. Tovarăşul Oprea Gheorghe ticii partidului şi guvernului
trebuie să fié tare cald I Ştiţi doar munal de partid, 'nelipsit din mijlocul s-a născut la 21 februarie
Intre timp, In sală se făcu din nou lor. Acesta le promise însă că peste
bine că vara clnd li dogoarea mare, ă teva zile va organiza la colectivă

aici pe Pămint de-abia poţi sta — zise

un bătrlnel, ce stălea rezemat de uşa

lumină. 'Apăru şi preşedintele colecii. de la intrarea în colţul roşu. o conferinţă pe această Iernă. Se vede insă. treaba că ne­ Lucrurile s-au repetat aşa o 1921 în comuna Bucureşci, nostru a fost tot mai marc.
săptămină, o lună sa-u poate
"‘¦«••¦fir-~ cazurile se ţineau lanţ, pen­ şi mai mult. raionul Brad, regiunea Hune­ Incepînd din anul 1948 a lu­
tru că nwşi mai revenea, ladă
de ce s-a apropiat întro di­ 5ntr-o dimineaţă ... doara. crat ca activist de partid, Ia
mineaţă un tovarăş de el şi
Stindard al vieţii libere i-a z i s : Cu vreo două zile după A- Fiu de miner, rămînînd or­ început în cadrul Comitetului
nul Nou, ajustorul Eugen
Dellamea a început din nou fan încă din anii adolescen­ de partid de la Gura Barza,
să fie voios, să zîmbească.
— Dar ce s-a intîmplat cu ţei, tovarăşul Oprea Gheor­ iar mai tîrziu la întreprinde­
De obicei, el vine la lucru
şi fericite dumneata, tovarăşe Della­ înainte de ora începerii. Dar ghe a avut o copilărie zbu­ rea minieră Teliuc în calitate
mea? Mereu eşti supărat. Nu în dimineaţa aceea a venit cu
mai poate omul să glumeas­ vreo douăzeci de minute mai ciumată ; a cunoscut încă de de secretar al comitetului de
devreme. Nu mai avea răb­
că cu dumneata. Cit de zîm- dare. Nu că ar fi avut cine atunci viaţa grea de mizerie partid de aici. Apreciat fiind
bit, mai repede îşi schimbă ştie ce emoţii, că doar a mai
Vestea lansării de către Dniunea Sovietică a împreună cu alţi muncitori discutăm mult în Mureşul cursul decît să zim- prezentat vreo treizeci de ino­ şi sărăcie. Neavînd alte po­ ca un tovarăş cu perspective
rachetei cosmice în direcţia Lunii a bucurat legătură cu modul de funcţionare a rachetei, des­ beşti dumneata. vaţii, dar i se ~părea că tim­
nespus de mult colectivul uzinei noastre. Noi ur­ pre aliajul metalelor din care este construită, des­ pul trecea prea greu. sibilităţi de asigurare a exis­ frumoase de creştere, tovară­
mărim îndeaproape realizările ştiinţei şi tehnicii pre aparatele ei de bord, despre evoluţia e i ; ne — Am şi eu necazurile
mondiale, sîntem interesaţi să cunoaştem cît mai interesează tot şi de aceea urmărim îndeaproape mele... S-a dus direct la cabine­ tenţei a fost nevoit, de mic şul Oprea Gheorghe a fost
mult în această direcţie deoarece şi noi, ca şi cei­ mersul ei spre înălţimi tot mai mari. In aceste tul teknw al atelierelor.
lalţi oameni ai muncii din lume, sîntem adepţi clipe de emoţie ne îndreptăm o dată mai mult Şi fără să mai privească la copil, să depună eforturi fizi­ propus şi a urmat cursurile
consecvenţi ai progresului social. Am urmărit şi gîndul şi recunoştinţa către poporul sovietic, că­ cel ce-l întrebase, îşi văzu de — Titlul inovaţiei! —
am admirat mult lansarea de către Uniunea So­ tre P.G.U.S. şi guvernul U.R.S.S. care au creat treabă. După un timp însă, ce mari, să muncească pe la Şcolii superioare de partid
vietică a celor trei sateliţi artificiali ai Pămînlu- oamenilor de ştiinţă toate posibilităţile de a văzînd că omul nu pleacă, — „Dispozitiv pentru roda-
lui. Dar ceea ce a înfăptuit recent geniul oame­ ajunge Ia un progres nebănuit. şi-a dat drum ul: rea mecanizată a capacelor de mai mulţi ţărani înstăriţi „Ştefan Ghcorghiu", iar după
cilindri pe scaunul lor", răs­
punde inovatorul Dellamea. fără o retribuţie cît de cît o- absolvire a fost afes ca prim-

— E prima inovaţie prezen­ menească. secretar al Comitetului raio­
tată in anul acesta la ate­
lierele noastre, tovarăşe Del- Dornic să-şi asigure o via­ nal de partid Brad, membru
lamea. Sincere felicitări I
nilor sovietici întrece orice aşteptare. Ne gîndim apoi unde ar ajunge progresul teh­ — lată, am să-ţi spun. Mă ţă mai bună, s-a angajat fa a! Comitetului executiv al
nic dacă toţi savanţii din lume şi-ar uni efortu­ gindesc mereu la afurisitele — Mulţumesc. M-am stră­
Posturile noastre de radio, precum şi diferite rile şi ar orienta măreţele realizări ale ştiinţei astea de capace. Mie nu-mi duit mult pină am reuşit s-o mina „Valea Morii" ca vago­ sfatului popular raional şi
publicaţii ne-au informat că şi S.U.A. au încer­ înspre binele omului, pentru creşterea nivelului place cum ies. Şi-apoi, merge scot la capăt, dar am uitat
cat să lanseze în cosmos ţmele rachete de acest său de viaţă şi cultură; de cîtă înţelepciune ar da treaba prea încet, iar garni­ toate greutăţile. E un succes netar, unde a muncit mai membru a! Comitetului regio­
lei, şi că toate încercările for au eşuat. Ştiinţa dovadă guvernanţii din S.U.A., Anglia şi Franţa turile astea de cupru ne dau de care mă bucur. II dăruiesc
şi tehnica sovietică însă a rezolvat această pro­ dacă ar răspunde favorabil propunerilor Uniunii atita de furcă. Nu-ţi mai a- din toată inima Conferinţei mulţi ani în condiţii deosebit nal al P.M.R. Hunedoara.
blemă importantă. A fost lansat un corp ceresc Sovietice de a folosi energia nucleară în scopuri mintesc de polizorul ăsta, ca­ regionale de partid.
re nu mai e bun decît pentru de grele. Şi aici, el a cunos­ Contribuţia şi meritele sale în
complicat, făcut de mîna omului sovietic. Acesta paşnice şi nu în scopuri de distrugere. Progresul ascuţit cuţitele de bucătărie. Inovaţia lui Dellamea este
poartă drapelul de stat af U.R.S.S., drapelul re­ Vezi, mie nu-mi plac treburile preţioasă. Ea prezintă mai cut mizeria şi exploatarea ne­ lupta pentru traducerea în via­
voluţiei socialiste — stindardul vieţii libere şi este progres şi pentru noi nu este indiferent astea. Nici pinâ acum nu multe avantaje. In primul
fericite. rînd, se preconizează realiza­ miloasă a burghezo-moşieri- ţă a politicii partidului şi gu­
scopul căruia serveşte. Alături de ceilalţi oameni rea unor importante economii
Toţi muncitorii uzinei noastre sînt conştienţi prin aplicarea ei. Apoi, cali­ mii. vernului nostru au fost răs­
de măreaţa realizare sovietică, de faptul că ea tatea lucrărilor se va îmbu­
a deschis largi perspective în domeniul ştiinţei şi nătăţi simţitor. Suprafeţele de în perioada celui de-al doi­ plătite : cu prilejul împlinirii
tehnicii moderne, uriaşe posibilităţi de studierea
spaţiului cosmic şi, cît de curînd, de pătrundere lea război mondial, ca mili­ a 10 ani de la proclamarea
în acest spaţiu, a omului.
dornici de pace din lumea întreagă susţin propu­ mi-au plăcut, dar nu ştiu... tar, a participat la luptele Republicii Populare Romîne,
Realizarea aceasta epocală stă drept mărturie
în faţa lumii întregi demonstrînd în mod prac­ nerile Uniunii Sovietice ca descoperirile minţii parcă acum nu mai pot să împotriva armatelor hitleriste a fost distins cu „Ordinul
tic faptul că pentru oamenii de ştiinţă ai zilelor sufăr. Pur şi simplu nu se
noastre toate enigmele cereşti devin, încet, încet omeneşti să fie destinate intereselor vitale ale mai poate lucra aşa. Trebuie pe frontul din Arad şi Buda­ Muncii" clasa IlI-a.
cunoscute. ¦găsită evo lu ţie. Mă- tot gin­
celor ce muncesc. ,, desc şi nu pot scorni nimic... pesta. Reîntors acasă a con­ Moartea sa prematură în­
Ei, ai aflat ? Acum du-te şi
Pentru noi muncitorii de la Uzina „Victoria“- tinuat şă lucreze ca miner ţa , duŞjţţ* r¦»erea¦z* *ă*»>adînc, inimi•_le, tutu-
aceeaşi exploatare minieră, ‘ ror comuniştilor şi oamenilor
Călan, succesul acesta măreţ a| Uniunii Sovietice
iar în anul 1948, în condiţiile muncii care l-au apreciat şi
constituie un nou prilej de mobilizare Ia o luptă le spune şi celorlalţi că se
noi create pentru oamenii au văzut în persoana lui un
şi mai dîrză pentru înfăptuirea sarcinilor trasate j foiesc atita in jurul meu, şi
muncii, tovarăşul Oprea om cinstit şi devotat, fiu cre­
de partidul şi guvernul nostru. lăsaţi-mă in pace.
Gheorghe devine maistru mi­ dincios luptei noastre comu­
NICOLAE P1LLY
tehnician furnalist la Uzina „Victoria" LJn om studiază ner, meserie ce a exercitat-o ne, un militant activ în opera

Călan Cu toate că trecuse de mie­ cu multă conştiinciozitate. de construcţie socialistă în

zul nopfii, o fereastră de pe După actul istoric de ia 23 patria noastră.

CÂRŢ1 A P Ă R U T E strada aceea îngustă, răminea contact vor fi mult mai fine, COMITETUL REGIONAL DE PARTID HUNEDOARA
luminată. Un ochi indiscret permifînd astfel o etanşare
PÜBLICAJH ALE ACADEMIEI R. IP. R. ar fi văzut in cameră un om perfectă şi deci eliminarea
aşezat la o masă de lucru, cu complectă a garniturii de cu­
*? * Cercetări filozofice — nr. 4 pures et appliquées-tome III *** Studii şi cercetări de geo- nt é te cărţi deschise în faţă, pru. Fiind un dispozitiv me­ Şcoală de arbitri de fotbal
cu o planşetă şi ustensile de canic, viteza de execuţie va
anul V/1958 nr. 1/1958 logie-geografie (Cluj) desenat. Desenase ceva, fă­ fi mult mai mare.
cuse multe calcule — dovadă
192 pag. 5 lei 168 pag. 6,45 lei Anul VIU - 3-4/1957 N. A. Colegiul regional de arbitri va iar înscrierile se pot face pină
deschide la sediul regional [a !5 ?anuarie a x _ Se pot în-
*? * Probleme de terapeutică — ' Revue de mathématiques 212 pag. 4 iei U.G.F.S. la 15 ianuarie a.c. o
şcoală de arbitri de fotbal. _ . / .,
nr. 3, vol. IX/1958 pures et appliquées-tome III *¦&¦* Studii — Revista de isto­ scne: t e n o r i , foşti fotbalişti,
Durata şcolii va fi de 3 luni,
92 pag. ^ 6 lei nr. 2/1958 rie — nr. 4/1958 iubitori ai fotbalului, activişti.

*? * Revue de mathématiques 168 pag. 6,60 lei 198 pag. 8 lei

Matematica sovietică faptul că au fost depăşite şi în­ rei bază a tost pusă de lucrările ternick şi Schnirelmann, iar în matematic Steclov al Academiei,
drăznelile lui Lebesgue de că­ lui Fedorov. fizica matematică cu Hincin, Bo- un adevărat stat major central.
tre şcoala din Moscova, de teo­ goliubov.
ria mulţimilor. Şcoala matematică moscovită In telul acesta astăzi există
şi-a lăsat amprenta şi în teoria Dar dacă putem vorbi ca în o adevărată opinie matematică
După Marea Revoluţie Socia­ EUGEN DOBRESCU tactul permanent între cercetă­ Această şcoală a izvorit din funcţiilor de variabilă reală, un­ topologie de o doctrină nouă sovietică; lucrările savanţilor nu
listă din Octombrie s-au produs tori şi schimbul continuu de ve­ lucrările fundamentale ale . lui de numele lui Suslin (mort foar­ moscovită, o putem tace şi mai mai aşteaptă consacrarea de la
schimbări mari şi însemnate în profesor la Institutul de mine deri creează un interes comun, N, Luzin asupra „mulţimilor a- te tînar), Novicov, Alexandrov, deplin în calculul probabilităţilor autorităţile ştiinţifice străine, ci
matematica rusă, ca şi în toa­ un climat de concepţie şi gîndi­ nalitice“. începută de primii e- Nina Bari, s-au impus. In teoria unde această doctrină se adîn- ¦arbitri sînt înşişi matematicienii
te ramurile ştiinţei şi tehnicii. din Petroşani re propriu lor. levi ai maestrului, a crescut re­ funcţiilor de variabilă complexă ceşte, dezvoltîndu-se prin lucră­ sovietici. Creatori sînt toţi, con­
pede, s-a ramificat, incit astăzi lucrările lui Privalov, Lavren- rile lui Colmogorov şi Hindu. tribuind fiecare în parte la crea­
Datorită conducerii înţelepte a Matematica rusă a adus con­ Intre o şcoală veche grupată cu greu mai poli distinge am­ tiev, Mensov, se dezvoltă cu a- Ei au aşezat această disciplină
partidului, a înţelegerii rolului tribuţii însemnate în patrimoniul în jurul unei personalităţi ştiin­ prenta personală a acestui titan celaşi succes şi sub aceeaşi am­ intr-o lumină nouă. Axiomaiiza- rea unei opere, iar beneficiarul
ştiinţei, a mijloacelor de cerce­ matematic universal şi înainte ţifice de seamă, impregnată de al analizei contemporane. prentă a şcolii moscovite. rea, precum şi introducerea u- este poporul sovietic, care ajută
tare, ştiinţa şi cultura sovietică de revoluţie. Este destul să ci­ modul de a gîndî al acesteia şi nor structuri convenabil metiri- progresul tehnicii sovietice.
au cunoscut un progres fără pre­ o şcoală de azi, unde toţi con­ Tendinţele spre general şi Spiritul acestei şcoli mal a- zate, intr-o disciplină neconte­
cedent, care face ca astăzi să tăm in această privinţă cîteva tribuie, este o diferenţă ce asi­ spre forma axiomatică se mani­ pare însă şi in altă parte, în teo­ nit inspirată şi legată de feno­ Reprezentat pînă la Marea
nu se mai vorbească de o ajun­ nume recunoscute: N. I. Loba- gură succesele tehnicii sovietice festă în matematica modernă ria ecuaţiilor diferenţiale şi in­ menele fizice şi statice, ilustrea­ Revoluţie din Octombrie prin cî­
gere din urmă a ştiinţei apuse­ cevski, M. V. Ostrogradscki, la care sîntem martori. prin concepţia structurală a teo­ tegrale, unde colaborează strălu­ ză in modul cel mai fericit pu­ teva elemente strălucite, aportul
ne, ci de o superioritate netă, P. L. Cebişev, Liapunov, S. V. riilor. Or şcoala matematică so­ cit cu şcoala din Leningrad. A- terea şi fecunditatea concepţiilor rusesc la patrimoniul matematic
clar şi categoric demonstrată, de Kovalevskaia. Dezbrăcînd ştiinţa matemati­ vietică, prin cercetările atit de cest domeniu este baza aproape abstracte moderne. Este unul universal s-a redus la contribu­
ştiinţa sovietică prin ultimele ei că de formalismul în care se în­ topologie modernă a mulţimilor a tuturor aplicaţiilor matemati­ din secretele şcolii moscovite ţia unor oameni excepţional în­
cuceriri. După Marea Revoluţie Socia­ chistase, punind-o în slujba re­ cît şi de algebră abstractă mo­ ce in fizică, mecanică, tehnică că in ciuda puterii de seducţie
listă din Octombrie cresc însă zolvării problemelor tehnicii şi dernă, reprezintă aceste tendin­ şi în alte ştiinţe. pe care o exercită generalizarea zestraţi. După instalarea regi­
Se poate spune că gîndirea a economiei, a înţelege deci just ţe în mod strălucit. şi frumuseţea bogatelor ei re­ mului nou, ajutaţi şi încurajaţi
matematică sovietică exercită o mult posibilităţile de cercetare rolul ei, este pasul înainte, pa­ Cercetările lui Liapunov şi zultate, ea nu a pierdut nicio­ de organele conducătoare şi .po­
influentă de netăgăduit asupra şi de creaţie ştiinţifică, care se sul spre progres. Cu P. Alexandrov, Urysohn, Steclov asupra ecuaţiilor fizicei dată simţul realităţilor matema­ porul. sovietic, se string nume­
cel puţin uneia din cele mai im­ ridică la rangul de probleme de matematice sînt opere de mare tice şi contactul cu realităţile. roşi discipoli în jurul unor ma­
portante şi mai specifice părţi stat. Şcolii din Moscova — creaţie Colmogcrov, Pontrianghin şi genialitate. eştri consacraţi, formează şcoli,
ale creaţiei matematice univer­ în întregime a ultimilor ani — alţii, şcoala topologică moscovi­ Şcoala aritmetică din Mosco­ opinii, curente, iar colaborarea
sale din secolul nostru. Se vor Atunci cind guvernul, prin a- i-a revenit rolul de pionier pe tă este azi prima din lume. Savanţii sovietici au tost pri­ va, a lui Vinogradov, constituie rupe izolarea, creînd astfel o gîn­
mira poate unii că vorbim de o jutorul dat, a tăcut ca mate­ drumurile noi deschise de teoria mii care au creat cea mai gene­ o trăsătură de unire între şcoa­ dire matematică sovietică.
gîndire matematică sovietică, ca matica să nu se dezvolte numai mulţimilor. In colaborare cu Cealaltă mare ramură, alge­ rală teorie a problemelor la li­ la moscovită şi cea din Lenin­
şi cum ar exista gîndire mate­ in universităţi şi institute spe­ bra abstractă s-a manifestat cu mită ale sistemelor de ecuaţii cu grad. Problemele rezolvate de a* Prin munca lor intensă, du­
matică diferenţiată pe naţiuni. ciale, ci şi în alte institute, cind şcoala din Varşovia, dar pe un tărie in şcoala din Kiev, ilustra­ derivate parţiale, care au elabo­ ceste două şcoli au răspuns la să în comun pentru rezolvarea
alături de colective tehnice au plan mai larg şi în direcţii mai tă de numele lui Kuroş, Schmidt, rat metode extrem de fertile pen­ chestiuni din care unele rămase problemelor nodale ale matema­
Intr-adevăr, atita vreme cit existat matematicieni de seamă, variate, aceasta a dat o pecete Delaunay, Cebotarev, Krein, a tru rezolvarea ecuaţiilor de tip deschise de secole, cum este a- ticii moderne şi prin căutarea
concepem o dezvoltare ştiinţifică s-au creat colective şi şcoli ştiin­ proprie întregii producţii mate­ cărei iniţiator a fost Grave. Dar hiperbolic cu aplicaţii largi în firmaţia lui Goldbach, iar alte­ necontenită de noi legături cu
ţifice mari, care lucrează în mod matice sovietice. şi aici se simte influenţa şcolii problemele seismologiei. Lucră­ problemele cele mai dificile ale
sprijinită pe individualităţi, fie­ planificat, rezolvă probleme teo­ din Moscova, care a constituit le de importanţă capitală, cum ştiinţelor înrudite — iizica, as­
retice de cea mai mare impor­ Lebesgue, matematicianul cel mai important centru mon­ rile lui Grîlov, în legătură cu sin-t criteriile de transcendenţă. tronomia — şi In mod direct
care lucrînd pentru a rezolva tanţă şi rezolvă de asemenea dial de algebră topologică, ini­ teoria oscilaţiei navelor, cu cal­ cu problemele construcţiei socia­
probleme dificile cu caracter ma­ francez, considerat ca spiritul ţiat de topologistul moscovit culul stabilităţii navelor, sini Dar şcolile matematice s-au liste, matematicienii sovietici do­
problemele ce-l preocupă, fără tematic puse de diferite ramuri realizările cele mai mari în con­ întins în tot cuprinsul Uniunii vedesc că sînt conştienţi de me­
ale tehnicii. cel mai temerar in deschiderea Pontriaghin. • *-. strucţia vapoarelor din ultimul Sovietice. Muschelisvili e şei de nirea lor de a ii reprezentanţii
vreo influenţă a dezvoltării so­ timp. Cercetările lui Jucovski şi şcoală la Tbilissi in Georgia, acelei ştiinţe care nu se izolea­
Atunci cind vorbim de g.îndi- de ’drumuri noi, vorbind de ma­ Algebra sovietică, importantă Giaplighin în aerodinamică au Romanovski la Taşkent în Uz­ ză de popor, ci este gata să-l
cietăţii din jur, creaţia nu apar­ re matematică sovietică, vorbim bekistan. Conducerea, formarea servească, este g a 1a. s ă i trans­
de spiritul care domină colecti­ tematicienii sovietici spunea a- datorită realizărilor ei teoretice, înscris una din paginile cele mai mită toate cuceririle ei şi acest
ţine naţiunii, nu serveşte ei, este vele matematice de pe întinsul strălucite ale mecanicii. Tot in­ opiniei matematice o are insă lucru nu din constrângere, ci
Uniunii Sovietice, în care con­ cademicianului S. Stoilov: „Oa­ a găsit împreună cu teoria nu­ fluenţa şcolii din Moscova este şcoala moscovită prin Institutul dmtr-un înalt simţ patriotic.
poate o fericită rezolvare de pro­ remarcată in geometrie cu I.us-
menii aceştia sînt literalmente merelor, o aplicaţie largă in
bleme ce se aplică întîmpiător
geniali, dar trebuie să fie şi pu­ problemele cristalografiei, a că­
vieţii din jur.
ţin nebuni“ — referîndu-se la