Page 17 - 1959-01

i xune-uoaî D r.
Anul XI Nr. 1259
C o n f e r i n ţ e i r e g i o n a l e de p a r t i d
?OOOOOOGOOOOOOOOOOOOOOQOOOOO <>C<>(>0<><><X><><><>000<><><>(X><><><XX><><X><>0<X><>0000<>00<><>000<X>< OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOK ooo<x
îarnâforl!
Intîmpinînd Conferinţa regio­
nală de partid, muncitorii uzi­
nei „Victoria" din Caían, para­
lei cu îndeplinirea sarcinilor de
producţie, intensifică şi monta­
rea instalaţiilor de producţie la
turnătorie. Pînă în ziua de 3 ia­
nuarie, 3 din cele patru maca­
rale de cîte 20 tone fiecare au
şi fost montate. Vrînd ca darul
lor pentru Conferinţa regională
de partid să fie cît mai frumos,
brigada de tineret condusă de
Gheorghe Matache s-a angajat
ca pînă în ziua de 12 ianuarie
să termine şi instalarea celei
de-a patra macarale.
In producţie, succesele în cin­
stea Conferinţei regionale de
partid continuă să fie dintre
cele mai frumoase. Numeroşi
turnători îşi depăşesc simţitor
normele. De pildă, tînărul
turnător Barabaş Boldijar,
care a încheiat anul cu
o depăşire 'de normă de
48 la sută, continuă să realizeze
zilnic importante cantităţi de
piese turnate. De asemenea, tur­
nătorul Lucian Mih’eş şi-a depă­
şit norma în primele zile din
luna ianuarie cu peste 15 la su­
tă.
IOSIF CRAŞCA
corespondent
¦ ROADE
ale muncii unite
An de an, membrii gos­
podăriei -agricole..colective
„Filimon Sîrbu“ din Şibot,
raionul Orâştie, au obţi­
nut recolte bogate. Şi-au
dezvoltat ferma de anima­
le, şi-au -ridicat construcţii
necesare depozitării cerea­
lelor şi adăpostirii anima­
lelor. In felul acesta a cres­
cut fondul de bază al gos­
podăriei faţă de anul 1950
cu peste 400 la sută. Tot­
odată au crescut şi venitu­
rile colectiviştilor.
Cu toată seceta din anul
1958, colectiviştilor le-a
revenit pentru o zi-muncă
produse şi bani in sumă de
peste 90 lei.
Recent, cină — s-au îm­
părţit veniturile, pentru ce­
le 482 zile-muncâ efectua­
te in gospodărie, colecti­
vistul Petre Viorel a pri­
mit 2.169 kg. porumb, 644
kg. gria, 241 kg. floarea-
soarelui, 482 kg. orz, 240
kg. cartofi, 145 kg. zarza­
vaturi, 4.800 kg. diferite fu­
raje, importante cantităţi
de zahăr, miere de albine,
ţuică şi, alte produse, pre­
cum. şi 2.410 lei. Asemenea
cantităţi şi sume de bani
au primit şi colectiviştii
Sabin Jurj pentru 362 zile-
mimcă, Torna Mădeanu
pentru 334 zile-muncă şi
Ştefan Strenţeanu pentru
320 zile-muncă:
Circulaţia vaselor pe Dunăre s-a intensificat în ultimele trei luni. Nu­
meroase vapoare transportă tot jelui de produse. Vasele cehoslovace care
fac curse pe Dunăre vor fi în curînd electrificate.
IN CLIŞEU': Pe şantierul naval Bratislava.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA 1 CONFERINŢA DE PRESA
organizată de Comitetul de stat pentru
relafiile culturale cu ţările străine
şi de Prezidiul Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.
MOSGOVA (Agerpres). — Gea de-a 10-a planetă — pri­ ştiinţă s-au îndreptat în primul
, SÍ AL SI TASS transmite : La 6 ianuarie, mul satelit artificial sovietic al rînd spre Lună. A fost de o u-
Soarelui — îmbină cele mai noi riaşă însemnătate rezolvarea u-
Joi 8 ianuarie 1959 3tram»B«nn» la Moscova a avut loc o confe­ realizări ale radioelectronicii, te- nor probleme cum sînt intensi­
rinţă de presă pentru corespon­ lemecanicii, metalurgiei, chimiei, tatea cîmpului magnetic de pe
4 pagini 20 bani denţii sovietici şi străini, orga­ automaticii, termotehnicii şi ale Lună, radioactivitatea ei. Aceste
nizată de Comitetul de stat pen­ altor multe 'domenii, a declarat probleme au şi fost incluse în
tru relaţiile culturale cu ţările
străine şi de Prezidiul Academiei acad. Topciev la conferinţa de programul cercetărilor cu ajuto­
Il N I N J II Ml P II N ^ m IE A de Ştiinţe a U.R.S.S. După cum presă. Noi am reuşit să realizăm rul rachetei sovietice care a fost
a declarat la conferinţa de pre­ puternice motoare cu reacţie, lansată în direcţia Lunii. Acad.
să acad. Aleksandr Topciev, vi­ care sînt în stare să dezvolte în Blagonravov a scos în evidenţă
cepreşedinte al Academiei de cîteva minute, viteze cosmice. greutăţile pe care le-a implicat
Ştiinţe a U.R.S.S., la 4 ianuarie, această lansare. Pentru aceasta,
ora 5,59, prima rachetă cosmică S-a creat un aparataj de mare a spus el, este necesară o diri­
a trecut la cea mai mică distan­ precizie cu funcţionare automată jare extrem de precisă a rache­
care asigură măsurători exacte
ţă de Lună, egală cu aproxima­ şi transmiterea diverselor infor­ tei. O eroare neînsemnată de cî-
Cifre noi pe grafic DELEGAŢI tiv două diametre lunare. maţii la o distanţă de sute de leva minute la stabilirea pe tra ­
In momentul de faţă, a anun­ mii de km. Numai ţara cea mai iectorie a ultimei trepte a rache­
5 ianuarie 1959. Pe graficul de la bateriile de cocs ale sec­ la Conferinţa regională ţat acad. Topciev, racheta cos­ dezvoltată din punct de vedere tei sau o mică eroare în viteză
mică sovietică s-a îndepărtat cu tehnic, a subliniat acad. Topci­ ar fi putut să ducă la un eşec.
torului cocsochimio de la Gombinatul siderurgic Hunedoara au DE PA R TID 800.000 km. de Pămînt şi cu ev, a putut realiza toate acestea. Gu acest prilej academicianul
500.000 km. de Lună. In felul sovietic a citat exemplul lansă­
fost înscrise cifre noi. Gifre care vorbesG despre entuziasmul Adalbert laszla acesta ea s-a stabilit în mod Acad. Anatoli Blagonravov, rii nereuşite a unei rachete în
practic pe o orbită eliptică, ca care a luat apoi cuvîntul, a co­ direcţia Lunii, întreprinse de
muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de aci, despre elanul prima planetă artificială. municat că cercetările ştiinţifice Statele Unite ale Americii, în
sovietice cu ajutorul tehnicii ra­ octombrie 1958. Viteza rachetei
şi hărnicia lor. "T ¦ Acad. Topciev a calificat lan­ chetelor au fost iniţiate în anul americane a fost cu'numai 2 la
sarea rachetei cosmice şi reali­ 1949. AAai întîi au fost studiate sută inferioară celei necesare.
Colectivul acestei secţii, în frunte cu comuniştii, şi-a: pro­ zarea primei planete artificiale problemele stratosferei, apoi ale
drept o cucerire triumfală a ionosferei. Succesele ulterioare Acad. Blagonravov este de pă­
pus oa în cinstea Gonferinţei regionale de partid să înscrie minţii omeneşti, care a reuşit ale ştiinţei au pus inginerilor so­ rere că precizia cu care a func­
pentru prima dată să învingă vietici o sarcină nouă — de a ţionat aparatajul sovietic repre-
noi cifre pe graficul de producţie, aducîndu-şi în acest fel con­ forţa gravitaţiei terestre. efectua cercetări în spaţiul cos­
mic liber. Privirile oamenilor de (Conflnuarc în pag. 4-a)
tribuţia la înfăptuirea prevederilor hotărîri'lor plenarei G. La 4 octombrie 1957, atunci
cînd fusese lansat primul sate­
al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. lit artificial al Pămîntului, a
Iată cifrele n o i: 433 tone cocs metalurgic peste plan şi spus Aleksandr Topciev, unii
specialişti de peste hotare au în­
154.170 lei economii. Numai în ziua de 5 ianuarie s-au 'dat cercat să afirme că acest fapt a
constituit doar un succes în-
peste plan 95 tone cocs cu o rezistenţă la tobă de 280. •&. tîmplător său un record al U-
niunii Sovietice al cărei nivel
Schimb fruntaş pe baterii este schimbul tineretului condus
tehnic general ar fi scăzut. As­
de inginerul utemist Viorel Ardeleanu. tăzi s-a pus capăt acestor năs­
cociri.
' Cei de la patru — în frunte Un succes epocal al ştiinţei sovietice
“ 0“
Brigăzile ce lu­ eze în fruntea în­ clusiv, 80 tone fon­ In ultimul an al Facultăţii de a învins imposibilul şi permite
crează la încărcarea trecerii pentru o L maistru ia uzina cocsocliimică j Lansarea fizică din Cluj, pe care am ab­ să se studieze necunoscutul.
şi descărcarea fur­ producţie sporită de tă. [ a Combinatului siderurgic din'1 rachetei cosmice solvit-o în 1958, am primit o se­
nalului nr. 4 de la metal. Printre brigăzile rie de noţiuni despre lansarea Pe mine nu numai sentimen­
Combinatul siderur­ celor trei sputnici sovietici şi mi tele de adîncă admiraţie pentru
Colectivul de mun­ fruntaşe se numără se părea că este ceva extraordi­ ştiinţa sovietică, dar şl calitatea
gic Hunedoara, a- că de la. acest furnal cea condusă de nar în evoluţia ştiinţei. Ni se de profesoară de fizică mă face
prim-topitorul comu­ spunea că ştiinţa sovietică nu să urmărpsc cu multă atenţie e-
vînd sprijinul per­ a elaborat peste pre­ nist losif Cindea $i se va opri aici, că ea este în voluţia rachetei sovietice în cos­
cele conduse de plin progres şi în scurt timp va mos. Aştept cu nerăbdare publi­
manent al ingineri­ vederile planului de prim-iopitorii Farcaş întrece toate ţările din lume. Şi carea informaţiilor transmise de
producţie, in perioa­ Vilmoş şi Nicolae iată că adevărul a fost confirmat pe bordul rachetei pentru a-mi
lor şi tehnicienilor, o dată cu lansarea de către Uni­ îmbogăţi şi mai mult cunoştin­
da 1—5 ianuarie in­ Jeler. unea Sovietică a unei rachete ţele despre radiaţii şi despre alte
au reuşit să se situ­ cosmice în direcţia Lunii. Consi­ probleme ale imensului cosmos.
der că aceasta este o realizare
Muncesc cu entuziasm /" Hunedoara, deputat în Marea în discuţia , „ VIORICA ROŞU
După ce a încheiat anul 1958 cp succese deosebite, colec­ cetăţenilor din Zam =t profesoară de fizică
tivul fabricii „Geramica“ din Baru Mare a păşit în noul an
Chiar a doua zi după lansarea ra­
cu hotărîrea fermă de a face faţă cu cinste sarcinilor sporite chetei cosmice sovietice în direcţia epocală a ştiinţei sovietice care la Şcoala medic — llia
Lunii, la toate gazetele de perete din
ce-i stau în faţă. comuna Zam s-a afişat Comunicatul MHMM
Au trecut abia 6 zile din anul 1959. Au fost zile de mun­ agenţiei TASS. Apoi, locuitorii comu­
nei precum şi muncitorii întreprinderii Pasul cel mai important
că însufleţită, entuziastă, în care muncitorii nu şi-au precupe­
ţit eforturile. Astfel, în perioada respectivă planul valorio al din localitate s-au adunat într-un mi­ a fost făcut
producţiei globale a fost depăşit cu 5 la sută. In mod deose-.
bit, s-au' evidenţiat tovarăşii Estera Bardoş, Nicolae Jiteă, ting consacrat lansării primei rachete 7 -^7 :' • ¦¦ Uzarea vitezei de 11,2 km. pe secundă,
Ilie Grozav, Dumitru Şotîngă.Acest succes, colectivul fabricii a fost făcut.
„Geramica“ din Baru Mare l-a închinat Gonferinţei regionale cosriiice sovietice în direcţra Ltinii. Aici 'Am rămas 'dé-a dreptul uimit cînd
în dimineaţa zilei de 3 ianuarie, am Lansarea unei rachete cosmice in
de partid. a luat cuvîntul şi muncitorul Octa­ ascultat la radio vestea lansării de spaţiul interplanetar marchează înce­
către Uniunea Sovietică a unei rachete putul călătoriilor in univers. Faptul
vian Silagy care a spus printre altele: cosmice In direcţia Lunii. Eram con­ că această epocală realizare a fost în­
vins că oamenii de ştiinţă sovietici, făptuită pe pămîntul Uniunii Sovietice,
„Realizarea de importanţă istorică care au lansat primul satelit artificial ne umple de bucurie inimile.
al Pămîntului, vor întîmpina cel de-al
a oamenilor de ştiinţă sovietici umple XXI-iea Congres al P.C.U.S. cu o Noi, minerii, salutăm cu căldură a-
nouă realizare, cel puţin tot atît de 'ceastă măreaţă realizare a ştiinţei so­
de bucurie inimile tuturor celor care răsunătoare. Lansaréa rachetei cosmice vietice şi sîntem convinşi că prin mun­
în direcţia Lunii a depăşit toate aş-
facem parte din lagărul păcii şi so­ teptările.*'Aceasta dovedeşte că ştiinţa ca noastră de fiecare, zi, scoţind ia
sovietică éste capabilă să înfăptuiască suprafaţă cantităţi sporite de cărbune,
La furnalul tineretului cialismului“. lucruri din ce în ce mai uriaşe prin contribuim într-o măsură tot mpi mare
importanţa lor. la progresul omenirii.
MPrin lansarea acestei rachete cos-
Sînt încredinţat că na va trece mult MIHAî CIOC1RL1E
mice — a spus la acelaşi miting mun­ şi vom ji martorii unei noi surprize, ¦¦ ! M miner la exploatarea
deoarece pasul cel mai important, rea-
E ra înainte de masă. In bastre „Furnalul tineretului". citorul Teofil Godeanu — Uniunea So­ Petrila
curtea uzinei „Victoria"- — La furnalul acesta lucrează
vietică şi-a reafirmat încă odată do­
Călan o ceaţă deasă învăluia to- numai doi muncitori mai vîrst-
tul. Doar un zgomot continuu şi nici. Restul sînt tineri — mi-a rinţa de a pune în slujba păcii tot
monoton, dădea de înţeles că spus însoţitorul meu.
undeva, împrejur, oameni, maşini ceea ce imperialiştii pun în slujba răz­
şi instalaţii, duceau o activitate Apoi mi-a explicat:
febrilă. Faptul mi-a fost confir­ boiului“.' t
mat în birourile secţiei furnale. 7 — Acuma se descarcă zgura..:
Acolo am aflat că muncitorii Am urcat pe o scară metalică, Noua şl strălucita victorie a ştiin­
lucrează cu multă însufleţire
pentru a întîmpitia Conferinţa sprijinindu-ne cu mîinile de ba­ ţei sovietice a fost apoi salutată şi de
regională de partid cu cele mai lustradă. Pe platforma furnalu­
frumoase realizări. Am mai a- lui ne intîmpină o căldură plă­ sîîrşit îndatoririle de serviciu. 3 alţi oameni ai muncii din comuna Zam.
flat că în primele zile ale nou­ cută. Aici oamenii erau îmbră­
lui an, jurnaliştii de la Călan caţi doar în salopete. Un mun­ l i.r - O -
citor privea cu interes în pînte- l
şi-au depăşit sarcinile de plan cele furnalului printrunul din l 3 Drumul explorării
orificiile destinate acestui scop. 3
l .3 cosm osu lu i ş.
Ocolim pe partea stingă. In t 3 este deschis
L 11
L
Urr
i3 Cetăţenii din comuna Dobra au luat
i cunoştinţă cu multă bucurie despre
cu 18,17 la sută. faţă ne apare o hală mare, dea- i lansarea primei rachete cosmice sovie­
f nsotit de un tovarăş, am por- stipra careta se /p—limba -u¦n- rpo-d cj tice în direcţia Lunii. Pentru a-şi ma­
B. •/ Mp.nr, n- rulant cu o macara ce avea a- L1 nifesta admiraţia faţă de această epo­
r^„ m ti^ de cirlig o bucală d!mde- l1 cală realizare a ştiinţei sovietice, a
pnt împrSepurneaŞ laZrglae„o Soală mmaarree, lr 1 doua zi după lansarea rachetei, cetă­
•3 ţenii din comuna Dobra s-au întrunii
în care curgea de undeva de sus vreo 60 cm. şi de care era prins L 3 într-un miting unde, printre alţii, a
un cablu de cauciuc. Ori de cîte L3
un şuvoi neîntrerupt avînd o cu­ LA luat cuvîntul şi electricianul comunei,
Nicolae Turnescu. El a arătat că prin
loare portocalie. Mi-am îndrep­ ori bucata metalică susţinută de l3 această realizare oamenii sovietici au
l3 luat-o cu mult înainlea americanilor şi
tat privirea spre izvorul acestui cîrligul macaralei se lăsa în jos că lansarea rachetei cosmice deschide
I3 drumul explorării cu succes a cosmo­
şuvoi neobişnuit şi ceva mai la şi apoi se ridica, lua cu ea o 3 sului. De asemenea s-au organizat con­
l loan Oydaş 3 vorbiri în jurul ultimelor date apă­
stingă am văzut o plaoardă bucată de fontă lungă de o for­ l rute în ziare, dale care sînt afişate la
Lr turnător, in prezent este pre-3
albă pe care scria cu litere al- mă curioasă provenită parcă din-
tru n şir de jumătăţi de bile li­ [U şedinţele comitetului de în- 1
L 1
pite una lingă alta.
[ treprindere la uzina „Victo- j
GH. C.
[ ria" — Călan. 3 toate cele cinci gazete de perete din
lir. (Continuare în pag. 2-a) i ?—>r-~ i i—î n r comună.
Mitinguri ale muncitorilor
de la Atelierele C. F. R. Simeria
Din momentul în care Comu­ La secţia I-a marea realizare şi încrederea ne­ A4ERBU ATAi SUS !
nicatul agenţiei TASS a făcut * ţărmurită în obţinerea de alte
cunoscut omenirii marea reali­ noi succese pe drumul construi­
zare a oamenilor de ştiinţă so­ Muncitorii de la secţia întîia rii comunismului.
vietici — lansarea cu succes a a Atelierelor C.F.R. Simeria, a-
unei rachete cosmice în direcţia dunafi în sala de mese a can­ — Nimeni — a spus el, nu
Lunii — muncitorii de la Ate­ tinei, au ascultat noi amănun­ se îndoieşte de faptul că Uniu­
lierele C.F.R. Simeria, ca şi în­ te în legătură cu transformarea nea Sovietică, puternica noas­
treaga lume dornică de progres rachetei cosmice lansată de U- tră prietenă, va obţine noi şi ui­
şi pace, au urmărit cu nespusă niunea Sovietică, în satelit arti­ mitoare succese ducînd omenirea
emoţie şi bucurie traiectoria în ficial al Soarelui. Luînd cuvîn­ spre -progres şi întărirea păcii
univers a primului corp pămin- tul, muncitorii şi-au exprimat ad­ între popoare.
tean care s-a despărţit de Pă­
mînt. miraţia faţă de succesele obţi­ La secţia vagoane
Zilele acestea, în diferite sec­ nute de Uniunea Sovietică în do­ Cu acelaşi entuziasm, munci­
ţii ale Atelierelor C.F.R. Sime­ meniul ştiinţei şi tehnicii. torii de la secţia vagoane au dis­
ria, muncitorii şi-au exprimat în cutat în scurte mitinguri despre
scurte mitinguri bucuria faţă de La miting a luat cuvîntul şi
i marele eveniment. (Continuare în pag. 3-a)
montatorul Ilie Vasiu care a
exprimat în numele muncitorilor
cu care lucrează, bucuria pentru