Page 18 - 1959-01

f Pag. 2
De la începutul anului
înfig deosebită c a lită ţii
= M ET A LU LU I! —
Succesele siderurgiştllor hunedorens iar minereul aglomerat se încadrează
privind sporirea continuă a producţiei în normele prescrise. Rezultate bune, au sarcini sporite în lupta pentru me­
de metal sînt cunoscute în întreaga deşi nu pe măsura posibilităţilor şi nu tal mai mult, mal bun şl mai ieftin.
ţară. An de an, muncitorii, tehnicienii în fiecare lună, s-au obţinut în această De aceea, o atenţie deosebită va tre­
şi inginerii marelui combinat au dat
tot mai mult oţel, fontă, laminate,
cocs metalurgic, minereu aglomerat
peste prevederile planului. Numai în
anul trecut, colectivul oţelăriel Martin
nr. 1 a trimis industriei constructoare
de maşini aproape 26.000 tone oţel
mai mult decît prevedea planul. De
asemenea, succese remarcabile au re­
purtat colectivele uzinei cocsochimice,
fabricii de aglomerare a minereului,
oţelăriei electrice, laminoarelor etc. In
anul care a trecut, aceste colective au
dat peste plan mai mult de 40.000 to­
ne cocs metalurgic, aproape 50.000 to­
ne minereu aglomerat, peste 4.000 to­
ne oţel special, mai mult de 18.000
tone laminate.
Odată cu lupta pentru sporirea con­
tinuă a producţiei, siderurgiştii din
Hunedoara au dat o mare atenţie şi
reducerii preţului de cost al metalului.
Cunoscuta iniţiativă a oţelarilor de la
O. S. M. nr. 1, de a ieftini costul
fiecărei tone de oţel cu 40,51 lei, a
fost îmbrăţişată cu entuziasm de către
toate colectivele secţiilor din combinat.
Drept urmare, numai în perioada de
la 1 ianuarie şi pînă la 1 decembrie,
economiile la preţul de cost se ridică
la valoarea de 16.500.000 lei.
Munca entuziastă a siderurgiştilor
combinatului hunedorean pentru con­
tinua sporire a producţiei de metal
şi reducerea preţului de cost a! aces­
tuia a fost strîns legată de lupta pen­
tru îmbunătăţirea permanentă a cali­
tăţii oţelului, fontei, cocsului, aglome­
ratului. Un scurt bilanţ al calităţii me­
talului produs la Hunedoara ne ara­
tă că aceasta s-a îmbunătăţit faţă de
anul 1957 în mod simţitor. Rebuturile
la oţel, fontă declasată, cocsul cu re­
zistenţă mecanică slabă, aglomeratul
declasat, au fost reduse mult. In anul
1957, procentul de rebuturi la oţelăria
electrică nouă a fost de 8,65 peste
admis, procentul de declasate la sec­
ţia I-a furnale de 2,20, iar la secţia
Il_a furnale de 10,34 peste cifra ad­
misă, la aglomerat de 2,50 peste pro­
centul admisibil. Rebuturi peste pla­
nificat au existat atunci şi Ia secţiile
oţelăria electrică veche, la turnătoria
de tuburi etc. In anul 1957, singure
secţiile oţelărie Martin nr. 1 şi la­
minorul vechi, s-au încadrat în
cifra admisă de rebuturi.
Datorită preocupării intense în a-
ceastă direcţie a colectivelor de munci­
tori, tehnicieni şi ingineri, sub îndru­
marea organizaţiilor de bază, procen­
tele de rebuturi şi declasate au fost
reduse mult în anul 1958. La secţia
l-a furnale, în afara lunilor ianua­
rie şi februarie, cînd melanjorul de la
oţelărie a fost în reparaţie, procentul
de fontă declasată a fost întotdeauna
sub cel admis. De asemenea, s-au re­
dus considerabil rebuturile la oţelăria
electrică nouă, unde, în ultimele luni
ale anului trecut au fost cu 1—2 şi
chiar peste două procente sub cifra
admisă. La cocs, rezistenţa medie tre­
ce de 280 kg., fapt îmbucurător atît
. pentru cocsari, cît şi pentru furnalişti,
1V7
MIHALŢ A — COPIL
CU MAMĂ VITREGĂ
Mihăiţă n-a avut fericirea să vadă
chipul blînd al mamei, să simtă duio­
şia şi mingiierea de mamă şi nici să
rostească primul cu vint: m am ă/ A ră.
mas orfan încă de la naştere. A crescut
' însă fericit in casa bunicilor — casa
Feredenilor. Bunica şi bunicul îi pur­
tau de grijă în fiecare ceas, iar în
casa lor, întreaga bucurie se învîrtea
în jurul lui Mihăiţă. Ziua începea cil
Mihăiţă şi tot cu Mihăiţă se sfirşea.
Aşa, sub aripa ocrotitoare a bunicii,
Mihăiţă creştea cuminte şi voinic, bu-
curîndu-se din plin de iot farmecul co­
pilăriei. Cînd trecea pragul casei, Mi-
hăiţă nu uita niciodată să spună:
— Plec bunico! Plec Ia joacă!
Iar bunica îi. urmărea din prag, fe­
ricită, fiecare pas, fiecare gest, pînă
cînd se pierdea în Valea Stremţului,
unde Mihăiţă se întîlnea la joacă, cu
ceilalţi copii de seama lui.
Cînd se întorcea, felia de pline cu
unt îl aştepta pe masă. Era bucuria lui
de-lotdeauna, după un ceas de alergă­
turi şi ghiduşii.
— Să le-ajut, bunico! La ce să
ie-ajut ? La 'bucătărie ?
Ş i bunica, zîmbind, îl slringea la
piept, irecîndu.şi mai întotdeauna mina
prin părul iui blond şi mătăsos.
— Scumpul bunicii...,
Şi Mihăiţă s-apuca de îndată, sîr-
guincios să-şi ajute bunica ba la una,
ba la alia. Iar cînd termina, alerga
bucuroşi inirebind stăruitor :
direcţie şi în secţiile oţelărie Martin
nr. 1, furnale nr. 2, laminorul vechi,
oţelăria electrică veche, turnătoria de
tuburi etc.
La oţelăria Martin nr. 1, preocupa­
rea pentru reducerea rebuturilor n-a
stat în atenţia conducerii secţiei şi a
organizaţiei de bază în permanenţă.
Acest fapt îl dovedeşte procentul de
rebuturi din fiecare lună. Dacă în a-
prilie şi iunie rebuturile scăzuseră cu
1,57 şi 1,51 sub cifra admisă, în alte
luni, ca de pildă, august, noiembrie,
acestea s-au ridicat peste admisibil.
Acest fapt arată că în unele luni, con­
ducerea secţiei a scăpat din vedere
calitatea oţelului, preocupîndu-se mai
mult de cantitate. Fenomene asemă­
nătoare se pot constata şi la secţia
Ii-a furnale, unde în unele luni din a-
nul trecut (ianuarie, aprilie, mai, oc­
tombrie), procentul de fontă declasată
întrece mult cifra admisă.
Cauzele că la unele secţii şi în u-
nele luni din anul trecut calitatea me­
talului n-a fost satisfăcătoare sînt mai
multe. De pildă, la secţia 11-a fur­
nale se produce uneori fontă declasată
şi pentru motivul că nu se introduce
în oală, la timp, sodă calcinată pentru
desulfurare. La oţelăria Martin nr. 1
se topesc uneori şarje cu un procent
de carbon sub cel admis, alteori se
întîrzie cu pregătirea trenurilor de tur­
nare, din care cauză, şarjele se su-
praoxidează stînd prea mult în cuptor.
La laminoare, unele rebuturi sînt cau­
zate de faptul că lingourile sînt încăl­
zite pînă ard în cuptoarele adinei, iar
altele din cauza neatenţiei la primele
treceri printre cilindri, fapt care face
să apară material împăturat.
O parte din cauzele care au dus la
rebuturi nu se datoresc nici furnalişti-
lor, nici oţelarilor, nici laminatorilor.
Procentul mare de fontă declasată la
secţia Il-a furnale, apare în special
din cauză că întreprinderea de con­
strucţii siderurgice, n-a dat încă în
folosinţă melanjorul noii oţelării, din
care cauză, desulfuraren nu se poate
face în condiţii bune. De asemenea, la
O.S.M. nr. 1, rebuturile sînt cauzate
uneori de calitatea 6labă a materia­
lului refractar, material care face ca
dopurile să nu se închidă bine şi să
se producă pierderi de oţel sau să se
întîmple erupţii la ansamblurile de
turnare. Aprovizionarea neritmică cu
cocs şi minereu de fier, granulaţia ne­
corespunzătoare a minereului aglome­
rat, la furnale, calitatea slabă a păcu-
rei de la cuptoarele adînci ale lamino­
rului vechi, etc, sînt de aseme­
nea cauze care provoacă rebuturi de
oţel şi fontă declasată.
In expunerea tovarăşului Gh. Gheor-
ghiu-Dej Ia Plenara C.C. al P.M.R. din
26—28 noiembrie 1958, se arată că în
industria siderurgică şi constructoare
de maşini rebuturile au grevat asu­
pra preţului de cost al metalului cu
2,5—2,7 la sută. Se înţelege că la a-
ceasta a contribuit într-o anumită mă­
sură şi Combinatul siderurgic din Hu­
nedoara.
— Şi mai ce să fac bunico'? Şi mai
ce ?
...Şi aşa, zilele se scurgeau una du­
pă alta, iar în casa Feredenilor Mi­
hăiţă aducea mereu primăvara.
Cînd s-a făcut- băiat de şcoală, dra­
gostea bunicilor parcă crescu şi mai
mult, iar Mihăiţă deveni şi mai cu­
minte, şi mai ascultător.
Vara, după ce venea de la şcoală,
îşi lua ghiozdanul cu cărţi şi pleca în
grădină, la banca de sub nuc, spunind
întotdeauna:
— Mă duc să-nvăţ bunică!
Iar bunica:
— Mergi, bunică! în va ţă ! învaţă
ca să te faci om / să-ţi fie mai uşor în
v(iat*ă.
Şi Mihăiţă învăţa cu gindul la vor­
bele bunicii: „să devină o m : să .i fie
mai uşor în viaţă“.
...Şi, aşa, anii s-au scurs, iar în casa
bunicilor Mihăiţă aducea aceeaşi bucu­
rie şl fericire.
Dar lucrurile n-au continuat tot aşa.
Intr-o bună zi, tatăl lui Mihăiţă s-a re­
căsătorit. Odată cu aceasta Mihăiţă a
părăsit casa bunicilor, cu nucul din
grădină, cu mîngîierea bunicii, cu bucu­
ria feliei de pline cu unt şi s-a mu­
tat la „oraş“ cu noua sa mamă —
Leiiţia.
Din această zi, copilăria lui Mihăiţă
s-a schimbat. Viaţa lui a devenit alta.
Privirea aceea senină şi blinda, sufle­
Anul acesta, siderurgiştii hunedorenl
bui acordată calităţii oţelului, fontei,
cocsului, laminatelor. In combinat e-
xistă posibilităţi pentru reducerea re­
buturilor şl a declasatelor chiar sub
limitele admise. Pentru aceasta însă,
trebuie luate o seamă de măsuri. Mal
întîl, I.C.S. Hunedoara, va trebui să
depună toate eforturile pentru a da
neîntîrziat în folosinţă melanjorul noii
oţelării Martin. De asemenea, condu­
cerea combinatului are. datoria să se
preocupe în permanenţă de îmbunătă­
ţirea calităţii metalului. La secţia Il-a
furnale nu se bagă uneori sodă cal­
cinată în oale pentru că depozitul
este la distanţă mare. Dar nimeni nu
împiedică conducerea secţiei să-şi or­
ganizeze un siloz din resurse Interne.
Este o lucrare foarte simplă, care nu
necesită decît interes pentru realizarea
el. Conducerea combinatului va trebui
să reglementeze odată pentru totdeau­
na problema aprovizionării ritmice cu
minereu pentru furnale şi cărbune pen­
tru uzina cocsochlmică. Combinatul
carbonifer al Văii Jiului poate fi de­
terminat să dozeze corespunzător a-
mestecul de cărbune destinat cocsului,
De asemenea, furnizorii de material
refractar trebuie să fie convinşi că da­
că îl livrează de calitate slabă, aduc
perturbări funcţionării cuptoarelor, iar
oţelul va fi necorespunzător. In sfîr-
şit, atît conducerile secţiilor cît şi cea
a combinatului, trebuie să dea o aten­
ţie mare respectării reţetelor de încăr­
care şi reducerii consumurilor speci­
fice.
Plenara C.C. al P.M.R. din noiem­
brie 1958 pune un mare accent pe re­
ducerea preţului de cost al metalului.
Reducerea rebuturilor merge mînă în
mînă cu ieftinirea costului oţelului, fon­
tei, cocsului, laminatelor, aglomera­
tului. De aceea, în această direcţie
trebuie să-şi îndrepte o mare atenţie
şl Comitetul de partid al combinatului.
Dacă în anul trecut comitetul de
partid şi organizaţiile de bază s-au
ocupat slab de această problemă, în
anul acesta, chiar de la început, tre-
buie să se ia toate măsurile posibile
pentru îmbunătăţirea calităţii metalu­
lui. Comitetul de partid şi organiza­
ţiile de bază au datoria să facă din
fiecare comunist, din fiecare muncitor,
un luptător înflăcărat împotriva rebu­
turilor.
Siderurgiştii hunedoreni au dat do­
vadă de eroism în lupta pentru spo­
rirea continuă a producţiei de metal.
Sub conducerea comuniştilor ei pot a-
duce o contribuţie de seamă şi la îm­
bunătăţirea permanentă a calităţii pro­
duselor lor. Entuziasmul caracteris­
tic furnaliştilor, oţelarilor, laminatorilor,
tuturor muncitorilor marelui combinat
siderurgic, îmbinat cu măsurile efi­
ciente luate de conducerea tehnico-ad-
ministrativă şi comitetul de partid, vor
duce cu siguranţă la reducerea con­
tinuă a rebuturilor, la îmbunătăţirea
simţitoare a calităţii metalului.
GH. PAVEL
tul acela înduioşător de cald şi sensi.
bil, Vioiciunea şi zîmbetul ce-l însoţeau
la. fiecare pas, s-au pierdut pe rină una
cîte una.
L-am văzut recent şt am stat de vor­
bă cu el. E elev în clasa a V-a la
Şcoala medie mixtă din Teiuş. M-a cu­
prins un fior de ieamă. Mă întrebam
uluit: „ăsta să fie Mihăiţă cel din
casa Feredenilor ?“.
L-am privit atent. Era zdrenţăros
şi aproape desculţ. Faţa îl era suptă,
iar în mişcări avea ceva ce nu era a
lui. L-am analizai mai profund. Mi-am
dat seama că suferă. Am încercat să-i
vorbesc călduros şi să .i strecor un
zâmbet. El m-a privit pieziş şi încrun­
tat. II-am dat înapoi. Am încercat să-l
mîngtt. Ca un speriat, el s-a ferit re­
pede. A făcut un pas înapoi şi m-a
privit ameninţător drept în ochi. Nu
i-am înţeles gestul. Abia cînd mi-am
ridicat mina să-mi aranjez fularul, şi
l-am văzut că s.a ferit din nou, am
priceput.
M-am apropiat de el şi am început
să-l iscodesc. N-a vrut să-mi răspundă.
/I pus capul în pămini şi a tăcut. M-a
mirat tăcerea lui. A m . insistat. Atunci
el s-a pornit pe plîns. A plins, a plîns,
în hohote, dar tot nu nii-a spus nimic.
M-a zguduit profund plinsul lui. L-am
privit în tăcere cum stătea cu capul
plecat. A mai stat puţin aşa, apoi,
dintr-o mişcare bruscă, s-d întors şi-a
ffim tr b ’SOCIALISMULUI N r. 1259
ILIE VASIU
şef de grupă In secţia t locomotive, a Atelierelor C.F.R. din
Simeria.
N-au trecut decît cîteva zile din noul an şi grupa lut a şi
înregistrai un frumos su cces: în prima ' zi de lucru a dat
prima locomotivă legată pe roţi. Acesta şi încă alte succese,
grupa condusă de el le închină Conferinţei regionale de partid.
Iubit şi stimat de tovarăşii săi de muncă, Ilie Vasiu este în
permanenţă exemplu demn de urmat. Sfaturile sale sînt ori-
cînd apreciate şi bine primite. Ilie Vasiu este comunist.
VALENTIN GROZA ln anii de democraţie populară, Lupeniul a devenit un important cen­
tru al industriei noastre miniere. Totodată ei a devenit şl Un important
şef de grupă în secţia a IlI-a mecanică de la Atelierele C.F.R. centru cultural, sportiv şi social din regiunea Hunedoara.
Simeria.
In clişeu: Vedere generală a unei părţi din oraşul Lupenl.
Lucrînd la resoarte de distribuţie, grupa sa îşi depăşeşte Cu
regularitate normele, In medie cu 20 la sulă, situîndu-se în Contractarea ic animale ca statal,
acest fel printre fruntaşii secţiei.
o importantă sursă de venituri
Preocupat de introducerea noului în procesul de producţie,
pentru mărirea productivităţii muncii şi reducerea efortului fizic,
el însuşi este un inovator. II caracterizează dlrzenia, disciplina
in muncă şi conştiinciozitatea.
împreună cu grupa sa, depune eforturi sporite pentru a în­
registra noi succese. In cinstea Conferinţei regionale de partid.
ADOLF STEMPEL Statul nostru democrat-popu­ oare este impus la cota de 100
lar a creat condiţii favorabile kg. carne, din care 20 kg. carne
turnător, şef de echipă la uzina „Victoria" din Călan. ţăranilor muncitori din sectorul de porc, contractează şi predă
Rezultatele obţinute de el în producţie sînt apreciate atît de cooperatist şi producătorilor in­ statului o bovină care să cîptă-
tovarăşii lui de muncă cit şi de conducerea secţiei. Pe el îl dividuali în ce priveşte valorifi­ rească 400 kg. şi un porc de
preocupă în aceeaşi măsură şi cantitatea şl calitatea lucrărilor. carea animatelor crescute şi în­ 100 kg., va fi scutit integral de
Urmând tradiţia din anul trecut, încă din prima zi de lucru cota de carne, plătindu-i-se în
a anului 1959 echipa sa şl-a depăşit norma cu 30 la sută, ne- grăşate de ei. acelaşi timp, la preţ de contract,
făcînd nici un rebut. animalele predate şi beneficiind
Primele realizări din anul acesta el le închină cu toată dra­ Pe lîngă preturile deosebit de de toate celelalte avantaje.
gostea Conferinţei regionale de partid. avantajoase pe care le oferă sta­
tul la contractarea animatelor, Unităţile sociailiste ale agri­
DUMITRU JENARU se acordă şi o serie de avantaje culturii, colectiviştii, întovărâşiţii
suplimentare. Aşa, de pildă, se şi ţăranii muncitori cu gospodă­
şeful echipei a l-a de la furnalul nr. 1 a uzinei „Victoria" acordă contractanţilor scutirea la
din Călan.
Echipa sa tntlmpină Conferinţa regională de partid cu cele cota de carne în funcţie de spe­ rie individuală, care vor să în­
cia şi greutatea animalului pre­ cheie contracte pentru a livra’
mal frumoase realizări. In cinstea apropiatului eveniment, a dat. De asemenea, contractanţii statului animale, pot primi de­
de animale primesc bonuri pen­ talii amănunţite de la Oficiile
dat peste plan, în primele zile ale anului 1959, cu 26,2 la sută tru comerţul de întîmpinare, cu raionale sau de la achizitorii ra­
mai multă fontă. Dîrz şi consecvent, conducîndu-şi cu multă
pricepere echipa, el este hotărît să continue şi pe mai departe
şirul succeselor. ajutorul cărora pot cumpăra din ionali şi agenţii comunali ai
sectorul cooperatist, la preţuri O.R.A.G.A.
convenabile, diferite materiale de L
construcţii necesare în gospo­
I ANUNŢ
dărie . l
La furnalul tineretului Contractanţii de bovine şi l
mînzaţi primesc în plus, la pre­
ţuri oficiale, de la O.R.A.G.A. şi [, In perioada 12-16 ianuarie )
unele cantităţi de piele şi talpă.
C. 1959, Comitetul executiv a! Ţ
Merită subliniat şi faptul că
(Urmare din pag. I-a) au început să apară o sumede­ pentru animalele ce se predau t Sfatului popular al oraşului 1
nie de steluţe galben-verzui care în trimestrul II se acordă un
— Se scoate fonta din cochile săreau în toate părţile, săltate avantaj special de preţ. t de subordonare regională
cu macaraua electro-magnet şi de o forţă nevăzută. Apoi, pe
se pregăteşte locul pentru o no- Gospodăriile agricole colecti­ j- Deva, în colaborare cu orga- ¦]
uă descărcare, mă lămuri fuma- jgheab a început să alunece în- ve şi colectiviştii care contrac­
tistul Constantin Dascălu. Ve cet, ca un şarpe uriaş şl greoi, tează cu statul animate, benefi­ ( nele Miliţiei oraşului Deva, )
deţi, la treaba asta oamenii nu de o culoare portocalie, fonta ciază de avantaje suplimentare
sînt decît spectatori. Lucrează topită. La un anumit punct s-a faţă de crescătorii cu gospodării l organizează examinarea tu- 1
doar macaragiul. împrăştiat pe mai multe jghea­ individuale.
buri mai subţiri. Oameni cu 1. turor conducătorilor de vehi- J
Am privit apoi către furnal. măşti pe faţă şi mănuşi în In ce priveşte producătorii cu
Dascălu continuă să-mi explice: gospodării individuale, impuşi la L cule cu tracţiune animală ^
mîini, rnmevrînd un fel•de sape, cota de carne, dar care contrac­
— Acum se găureşte şticul făceau fonta lichidă să ia anu­ tează şi predau statului animate [ destinate cărăuşiei publice, )
pentru a face loc fontei să iasă mite direcţii, pentru a-şi ocupa în greutate de 5 ori mai mare
din furnal. Pînă la un moment locul lor in cochilele gata pregă­ decît cantitatea impusă, benefi­ L atît particulare cît şi de 1
am găurit cu maşina, dar acum tite. Era un spectacol cu adevă- ciază de scutirea totală a cotei,
continuăm cu răngile, căci altfel rat feeric, cum numai în aseme­ animalul contractat fiind în în­ ( stat, şi a bicicliştilor din ra- 1
se înmoaie sfredelul. nea situaţii poţi să întilneşti. tregime plătit la preţ de contrac­
L. za oraşului Deva. ^
In dreapta noastră, doi munci­ Furnaliştii de Ia furnalul ti­ tare. Pe lîngă aceasta ei bene­
tori cu nişte răngi de o lungime neretului au mai adăugat astfel r Examenele se vor ţine în -]
neobişnuită, băteau de zor în cîteva zeci de tone la acelea ficiază şi de alte avantaje.
gaura începută de sfredel. Ridi- date pînă acum, in cinstea Con­ L localul Sfatului popular ai )
cîndu-mi privirea ceva mai sus, ferinţei regionale de partid. De pildă, dacă un producător
f-, oraşului Deva, zilnic între 1
l orele 16-20. 1
Conducătorii de vehicule
l cu tracţiune animală, vor 1¦,
[ trebui să studieze art. 34, i
l 35, 36, 171, 172 şi 173 iar ]
^ bicicliştii vor studia art. 1
(. 108, 169 şi 170 din H.C.M. ]
l nr. 843/1957.
j- De asemenea, vor trebui )
r să cunoască conţinutul De- .j
văd lingă platformă o maşină de l ciziei nr. 20/1958 a Comite- •]
o formă curioasă de la care ple­
ca o ţeavă lungă şi groasă. Prin muncă voluntară t tului executiv al Sfatului )
t popular al oraşului Deva, 1
— Aceasta este muşina de as­ Pentru desfăşurarea unei in­ L cu privire la circulaţia pe ^
tupat — spuse din nou furnalis- tense activităţi sportive, în se­
tul. Lucrează cu aer comprimat. zonul de primăvară, muncito­ baza sportivă, unde s-a execu­ ( străzile oraşului Deva. ^
Gu ea se introduce şticul. Se co­ rii Complexului G.F.R. Teiuş-
mandă de la distanţă datorită Goşlariu, îndrumaţi de comitetul tat lărgirea terenului şi amena­ (. Conducătorii vor trebui să -j
inovaţiei tovarăşului Anton Ră- jarea pistei de alergări. Tot prin
de partid, au participat la o se- muncă voluntară s-a împrej­ j? cunoască toate semnele de 1
ceanu, şeful echipei de la între- rie de acţiuni menite să ducă
ţinere. muit terenul cu gard de sîrmă, L circulaţie. j
la realizarea acestui lucru. s-au amenajat două camere pen-
Deodată am simţit o dogoare Astfel au fost prestate peste tru echiparea sportivilor, o baie Posesorii mijloacelor de
etc. i; transport arătate mai sus. ¦)
v. STREMŢAN
L se vor prezenta Ia examen ţ
cu actul de circulaţie şi bu- 1
( letinul de identitate. ^
puternică şi din gura furnalului 3.000 ore de muncă voluntară la corespondent
plecat. M-a lăsat 'singur. L-am. urmă­ prin mila acestei „mame", să i se dea lecţii şi cum e expediat în bancă de acestea, societatea şi oamenii le res­
rit cum a început să fugă. A fdgit şi lui ceva mâncare. această pretinsă poliglotă, care din să­ pectă, le stimează şi le apreciază.
pînă ce a dat după un colţ. Nu l-am răcie de cuvinte nu găseşte alţi ter­
L-am văzul la internat — mi-a spus meni d ecît: „mergi la loc, bestiei". Profesoara Sofian Letiţia e un caz
mai văzut... 'Am rămas pentru un mo­ un profesor — stînd la o parte, cînd izolat, unic în felul lui în regiunea
ment năucit: „ce schimbare 1“. După o loţi ceilalţi copii îşi luau gustarea de I-am cercetat personal notele în ca­ noastră şi poate chiar tn întreaga
zi, m-am interesat îndeaproape şi am la ora 10. A fost oprii de la acest talog şi mi-am dat seama cum şi pe ţară. Purtarea ei indignă şi revoltă.
aflat secretul acestei schimbări ului­ drept de către „mama“ sa pe motiv această cale Mihăiţă e persecutat. In
toare. Totul porneşte de ta mama vi­ (a u ziţii) că se învaţă să mănânce timp ce la celelalte materii are note de Partidul şi guvernul nostru încon­
tregă a lui Mihăiţă — de la profesoara mult. 7, 8, 9 şi 10, la materia pe care o joară cu toată dragostea copiii — viito­
(a ten ţie! profesoara!... Ce straniu I) predă „mama" lui, are numai note, de rul de mîine al patriei noastre. Le-a
Sofian Letiţia, ce funcţionează la ace­ — Tîrziu, aproape de miezul nopţii 3, 4 şt 5. creat acestora condiţii optime pentru a
eaşi şcoală unde Mihăiţă e elev. — îmi spunea un alt profesor — l-am învăţa, pentru a-şi înfăptui cele mal
văzut pe Mihăiţă cum freca singur du­ Mi s-a spus apoi că această mamă îndrăzneţe visuri. Mihăiţă are şi el
Inchipiiiţi-vă, această femeie-rhamâ, şumeaua din bucătărie, iar dimineaţa, vitregă, lipsită de scrupule şl de con­ dreptul la viaţă, la Învăţătură, la li­
care predă în şcoală o materie impor­ în revărsatul zorilor, cum mătura stra­ ştiinţă, îi interzice Iul Mihăiţă de a bertate. Atunci de ce organele locale
tantă, care cunoaşte cîteva limbi străi­ da, în timp ce alţi copii de seama lui, mai sta de vorbă cu bunicii, ori de a competente tolerează acestei femei să
ne (germana, franceza, latina), care a poale la ora aceea încă dormeau. mai călca pragul casei acestora, împo­ bareze drumul unui copil? Să facă
studiai pe Macarenco şi care ţine a- triva dorinţei lui mereu aprinse de a-şi din el un rob al sadismului el, un
casă în dulap cîteva tratate de peda­ 'Am mai aflat apoi de la alţi profe­ vedea bunicii şi de a merge pe la ei. pierdut al societăţii? De ce i se per­
gogie, privind educaţia copiilor, sugru­ sori, cum Mihăiţă a fost insultat de mite să-i ia dreptul de om — acest
mă viitorul acestui copil, loveşte fără către această pretinsă intelectuală, în ’Această „profesoară“ şi „mamă”, lip­ nume sfînt ?
milă în personalitatea sa morală, îl lot ceea ce Mihăiţă a avut mai scump sită de suflet şi demnitate umană, cînd
persecută şi îl transformă din om în pe lume — mămica lui cea adevărată a fost trasă la răspundere pentru fap­ Cu ce drept mai poartă Sofian Leii­
ceva sălbatic. şi bunicuţii lui care l-au crescut. tele ei de către ceilalţi colegi într-un ţia titlul de profesoară, acest titlu no­
consilia pedagogic, a afirmat plină de bil şi de mare cinste pe care-l profa­
Am cercetat şi mi s-a spus că a- — L-am văzut în pauză retras — seninătate: „iot ce am făcut pentru Mi­ nează fără pic de ruşine?
mi-a spus dirigintele clasei — abţinin- hăiţă, am făcut tn numele umanitaris­
ceasiă „profesoară“ a fost văzută aca­ du-se de la joacă, de frica „mamei- mului şi a conştiinţei mele". (Este De ce secţia regională de învăţă-
profesoare" care l-a ameninţat să nu lesne de înţeles de cită ipocrizie poate mînt, care cunoaşte — şi încă de mul­
să, pe stradă, la şcoală, în clasă, pe se mai joace pentru că ( inchipiiiţi-vă I) dispune Sofian Letiţia făcînd asemenea tă vreme — faptele josnice ale acestei
îşi strică ’ghetele. afirmaţii). „persoane“, fapte care stirnesc dispreţ,
coridor, în faţa elevilor, peste lot, bă- Indignare şi revoltă, tace ? E da neîn­
'Am stal de vorbă cil linii părinţi şi ..-Şi numărul faptelor acestei „pro- chipuit cum poale rămâne indiferenlă
iînduJL fără milă pe acest Mihăiţă. mi-au povestit cum proprii lor copii fesoare-mamă" ar putea continua. faţă de o asemenea stare.
merg acasă du lacrimi în ochi, şi le
— Am văzut femeia de serviciu a spun plini de emoţii şi duioşie că Mi­ * Cum e posibil ca să i se hiat îngă­
hăiţă e bătut şi batjocorit fără nici o duie încă acestei „profesoare“ să facă
şcolii, o femeie simplă, fără prea multă vină. Există în viaţă multe mame vitrege, educaţie celor 300 de copii al oameni­
femei .simple sau chiar profesoare care lor muncii de la Şcoala medie mixtă
ştiinţă de carte — mi-a relatat un pro­ L-am văzut tăcind şi lăcrimând, cînd din Teiuş?
cineva a încercat să-l întrebe ’cum se se dăruiesc din tot sufletul şi cu toată
fesor — cum, împinsă de un senti­ comportă mama iui vitregă cu el, a- Cine şi ce o mal pot îndreptăţi cd
ceasta de teama ameninţării neruşinate conştiinţa creşterii şi educării copiilor.
ment de milă, s-a aruncat şi l-a salvat a profesoarei care i-a cerut să na spu­ în numele unui titlu ca acela de pro­
Multe, foarte multe, constituie adevă­
pe Mihăiţă din mîinile acestei „mame“ nă nimănui cum se poartă cu el. fesoară, pe care nu-l merită, să mai
rate exemple de mame care-şi închină
şi „profesoare”, care l-a bătut pînă Am aflat de, la elevi şi profesori cit treacă pragul clasei?
l-a pornit sîngele. ctt dragoste şi abnegaţie viaţa pentru Faptele şi comportarea ei o acuză,
e de batjocorit şi umilit la orele de
Mi s-a spus apoi, că acest Mihăiţă, a da societăţii oameni adevăraţi, fii C. FLORIN
care mai ieri a găsit întotdeauna pe devotaţi 'patriei noastre socialiste. Pe
masa bunicilor tot ce-a dorit, acum aş­
teaptă flămând la uşa bucătăriei ca,