Page 19 - 1959-01

Nr. 1259 rm m m ui sm rm sM w m i Past: 8

IN A N II V II T O R I întreaga omenire salută

Arm area metalica în abatajele

frontale din Valea Jiului uriaşul succes

poate înlocui cu succes lemnul Crsşta şi se înfăs*eşfe aS ştiinţei şi tehnicii sovietice
sectarul soci&Hsî
Pe plaja Internaţională, lem- mecanizare a lucrărilor miniere !exploatare cu armare metalică al agricultorii

nttl a început să devină un ma­ şi o avansare mai rapidă a li­ în abataje cu front lung, în a- Numărul ţăranilor muncitori Esoiszsaaseîti
din comuna Doştat, raionul
terial din ce în ce mai căutat şi niei frontului. fară de cele indicate, mai sînt Sebeş, cărt se conving iot mai
nuilt de roadele muncii In co­
mai scump. Totodată, avîndu-se Ia concluzie, introducerea ar-; şi la Aninoasa, Eonea şi Petrila man, creşte pe zi ce trece. Ast­ Un progres considerabil chete de acest fel ar putea tran­ sovietic, arată ziarul, şi în acest
fel, numai in ultima perioadă de
în vedere utilizarea lui multila­ măturilor metalice în abatajele (care va exploata în anul 1959 timp, 20 de noi familii aa in­ în cucerirea cosmosului sporta materialele necesare cre­ scurt răstimp Uniunea Sovieti­
trai In gospodăria agricolă co­ ării unui laborator cosmic tele­ că a realizat un salt atît de uriaş
terală : drept combustibil, ma­ cu front lung, duce la ridicarea cu trei abataje frontale). Aceas­ lectivă existentă In comună, iar
tn întovărăşirea agricolă „Doştă-
terial de construcţie etc., se cau­ productivităţii muncii şi la re­ ta, bineînţeles, ţinînd cont de ţeana", inaugurată na de mult, BUENOS AIRES (Agerpres). ghidat de proporţiile unei case cum nu a mai cunoscut istoria
aa mai intrat peste 25 familii,
tă să fie înlocuit acolo unde se ducerea considerabilă a preţu­ grosimea şi înclinarea straielor printre care cele ale Mafiei Ziarele argentiene continuă să obişnuite, înzestrat cu aparate, o ştiinţei
Munteanu, Rafila Vălasă, Raftla
poate, cu alte materiale. lui de cost. în care se lucrează. Iată deci, Floare şi altele. publice numeroase ştiri despre fabrică de produse alimentaro, o O noua' şî mare victorie
racheta cosmică sovietică, subli­ centrală electrică solară. Obser­
Ea noi în ţâră se pune un ma­ Aspecte ale armării că există teren pentru ca arma­ La sfirşltul anulat 1958 înto­
vărăşirea agricolă uDoştăţeanau
re 'accent pe industrializarea şl metalice în Valea Jiului rea metalică cu stîlpi şi grinzi număra 247 familii da o supra­ niind că Uniunea Sovietică a vatorul pentru problemele ştiin­ a geniului uman asupra
valorificarea’ materialului lem­ în consolă să fie extinsă, lucru faţă de 370 hectare.
nos. ’Aceasta constituie şl unul Armarea metalică în abataje­ care, necondiţionat, va duce la realizat un succes remarcabil. ţifice îşi exprimă convingerea că torfelor catarii
din principalele obteoţive puse le frontale din Valea 'Jiului a creşterea productivităţii şi redu­ înfrumuseţarea Influentul ziar „CIarin" de­ Uniunea Sovietică este capabilă
în faţa' oamenilor muncii de ple­ început să fie introdusă încă cerea preţului de cost. comunei să îndeplinească această sar­ GOLOMBO (Agerpres)'. —
nara ©.©. 'al P.M.R. din 26—28 clară că zborul rachetei spre cină. 1 TASS anunţă: Opinia publică
noiembrie 1958. mai demult. Urmărind planul de perspec­ La propunerea organelor de Soâfe „este o nouă faptă eroică.
In anii 1955, 1956 şl 1957, la tivă al Combinatului carbonifer partid locale şi a cetăţenilor din
Valea 'Jiului se poate observa’ că comună, Comitetul executiv al El dovedeşte, in primul rînd, un Părerii sale se alătură cunos­ din Ceylon consideră marea rea­
mina Petrila, în stratul III, s-a Sfatului popular comunal Doştat
şl comitetul comunal Ü.T.M. au progres considerabil in cucerirea cutul astronom englez Jones, lizare a colectivului de oameni
hotărîl împrejmuirea şcolii de 7
Posibilităţile de reducere lucrat pînă la terminarea panou­ în fiecare an producţia extrasă m i şi plantarea pe ambele părţi cosm’osulul Realizările de astăzi care a arătat că succesul ruşi­ de ştiinţă, ingineri, tehnicieni şi
ale drumului Doştat-Boz a di­
a materialului lemnos lui, cu stîlpi şi grinzi metalice prin armarea metalică urinează feriţi arbori ornamentali. S-a sta­ erau considerate acum vreo 10 lor este „atît de însemnalt", in­ muncitori sovietici, care au lan­
în minerii în consolă procuraţi ’din import. să crească. Astfel, in anul 1965, bilit ca materialele să se pro­ ani ca ţinînd de domeniul fante­ cit zborul spre Lună este o pro­ sat cu succes prima rachetă în
Abia ia începutul anului 1958, este prevăzut ca armarea meta­ cure prin contribuţia voluntară ziei", blemă practic rezolvată. întrebat cosmos, drept o nouă şi mare
In Industria minieră se Intro­ s-a’ încercat la Uzina d© reparat lică să fie extinsă în toate a- tn bani, iar muncile necesare să cînd se va putea lansa, după pă­ victorie a geniului uman asupra
duc zilnic in subteran cantităţi utilaj minier din Petroşani, con­ batajele frontale din Valea Jiu­ şe efectueze în mod voluntar. Un succes care confirmă rerea sa, o rachetă avînd pe torţelor naturii.
După ce hotărlrea a fost luată,
imense de lemn, care în cea mai strucţia unor stîlpi cu diferite la- lui. oamenii au trecut la fapte. Zi­ progresul şfiinjei sovietice bord un om, Jone-s a declarat că Pe adresa ambasadei U.R.S.S.
lele trecute, Un număr de 25 ti­
mare parte este nerecuperabil, şi oăte. Dar aceştia, din cauza’ o- * •ir neri au prestat peste 400 ore de în domeniul construcţiei „dacă ar vrea, ruşii ar putea din Colombo au sosit numeroase
muncă voluntară, au săpat peste să facă acest lucru acum". telegrame de felicitări cordiale
gr Gare influenţează preţul de oost nor defecţiuni tehnice, cedau la’ Din experienţa de pînă acum, 600 gropi la şcoală şt peste 40 de rachete adresate oamenilor de ştiinţă so­
o presiune a eoperişului de circa colectivul de ingineri de la Som- gropi pe marginea dramului mai Miracolul înfăptaiî da vietici care au repurtat această
; al cărbunelui. sus amintit. De asemenea ei au ROMA (Agerpres). Aten­ victorie ştiinţifică.
plantat apoi şi sttlpil în gropile ţia întregii prese italiene conti­ prima ?ară a socialismului
Se naşte întrebarea’ dacă exis­ 15—20 tone. S-a ajuns în cele bln'atul carbonifer Valea Jiului, de la şcoală. In carind, şcoala nuă să fie îndreptată spre zbor Ziarul „Ceylon Obsarver“ pu*
tă posibilitatea reducerii consu­ ’din urmă la realizarea unui stîlp în colaborare cu filiala ASIT şi din Doştat aa fi împrejmuită cu rul rachetei cosmice sovietice in PRAGA- (Agerpres). — Dupiă
mului de lemn în minerit şi ca­ destul de rezistent, îăoînd par­ cadrele didactice de la Institu­ un 'gard nou. spaţiul interplanetar. Ziarele sub­ cum anunţă GETEKA, ziarul blică un articol redacţional con-*
tea’ superioară a’ stîlpilor din liniază uriaşa însemnătate ştiin­ „Rude Pravo“ 'a publicat urmă­ saerat apariţiei in univers a pla^
ro ar fi calea de urm at? profil turnat la’ Ü.R.U.M.P., şi tul de mine din Petroşani, tre­ Toţi cei 25 tineri aú nuirtoU ţifică şi tehnică a acestui eveni­ toarea declaraţie a lui Zdenek netei ’artificiale sovietice, în ca­
Această posibilitate există, şl buie să tragă concluzii care să cu tragere dé inimă, S-aa evi­ ment.- Nejedly, preşedintele Academiei re scrie: ceea ce ieri părea o
calea este înlocuirea armării în brăţara de asemenea din oţel ducă la stabilirea definitivă a denţiat în mod deosebit, ute- de Ştiinţe a R. Cehoslovace: fantezie ştiinţifică, astăzi este o
lemn a abatajelor şi galeriilor, tu rn at miştii Ilie ‘Avram, Ispas Avram, Ziarul -„Cordare delta Sera", „Uniunea Sovietică a întâmpinat realitate ştiinţifică.
unor profile de laminate pentru loan Sarna şi Qheorghe Nău­
Prin aprilie 1958, s-au Intro­ confecţionarea armăturilor me­ ceam.
cu armarea în fier şi, respectiv, dus la Vulcan în stratul '18, la talice din oţel 'de calitate cores­
O nouă organizaţie
în bolţari, etc. armarea unor abataje frontale, U. T. M. care apare la Milano, scrie că noul an cu un eveniment impre­
300 de stîlpi metalici. Grinzile „fiecare cetăţean sovietic se mân­ sionant — lansarea rachetei cos­
Pentru aceasta ar fi bine să utilizate iniţial 'au fost din lemn,- punzătoare. Zilele trecute, tn 'comuna dreşte ou acest succes care con­ mice. Uniunea Sovietică a lan­ U.R.S.S. a înfracuf S J . Â
ne oprim puţin asupra avanta­ Avîndu-se în vedere extinde­ Doştat s-a constituit o rimă or­ firmă progresul ştiinţei sovie­ sat ou succes prima rachetă in­
jelor pe care Ie prezintă arma­ iar prin iulie-aogust s-au intro­ ganizaţie de O.T.'M., organiza­ îrs domeniul consfruefiei
dus grinzi metalice în consolă. rea' armării metalice la toate ex­ ţia întovărăşirii agricole „Doştă- de rachete

rea metalică faţă de armarea Ea terminarea panoului, prin ploatările din Valea Jiului, se ţeana“. Cu ocazia constituirii tice in domeniul construcţiei de terplanetară, aşa cum a lansat TOKIO (Agerpres.). —' TASS
în lemn, mai ou seamă în aba­ luna’ septembrie, încercarea’ s-'a impune studierea rentabilităţii şi organizaţiei U.T.M.; cate, numără anunţă: Subliniind importanţa

tajele frontale, unde pierderile posibilităţilor profilării în cadrul 9 membri, aa avat loc şt !ale­ rachete“. şi primii sateliţi artificiali ai P ă ­ ştiinţifică a rachetei _ sovietice,
de lemn sînt mai mari. Uzinei ’de reparat Utilaj minier gerile noului organ de condu­ comentatorul ziarului japonez
soldat gu pierderea a’ 99 dé din Petroşani, ă unei secţii pen­ Intr-o infor.iiîăfiei din New mântului. ^ Acest miracol a fost „Mainiţi" relevă că, pentru pri­
cere al organizaţiei în care au ma oară, omul a putut cunoaşte
Avantajele armării stîlpi din cei 300. In ce priveşte tru confecţionarea armăturilor York, acelaşi ziar scrie că „oa- înfăptuit de Uniunea Sovietică regiunea Lunii, că racheta lan­
fost aleşi lo m Daşid, ca secre­ sată in direcţia Lunii s-a trans­
grinzile, acestea; în mare parte, metalice, utilată cu toate cele menii de ştiinţă americani recu­ — ţara socialismului, în ciuda format în prima planetă artifi­
tar, şi Dorica Blăguf, locţiitor cială şi că ea are „greutatea ui­
metalice în abataje au cedat la o presiune de 1,5 necesare (din care să nu lip­ nosc fără nici un fel de ezitare tuturor calomniatorilor Uniunii mitoare"- de aproape o tonă şi
frontale de secretar. jumătate.
tone la capăt. sească şi o presă pentru încer­ De remarcat éste faptul că, succesul senzaţional, al oameni­ Sovietice, ai socialismului in ge­
După cum se ştie, continuă
©am la fel s-au petrecut lu­ încă în şedinţa de constituire, lor de ştiinţă sovietici“. neral. S-a confirmat în mod con­ comentatorul .începând cu vara
crurile şi în cele două abataje anului trecut, Statele Unite au
După cum se ştie, abatajele frontale din stratul V de la mina carea stîlpilor). s-a mărit organizaţia ca 2 mem­ Ziarul „Gazetta del Popolo", cret că socialislmul este forma întreprins 4 încercări de a lansa
frontale sînt acelea ale căror Eupeni. care apare la Torino, scrie în- socială superioară din moment o rachetă în direcţia Lunii. Cea
fronturi de lucru au 0 lungime Ministerul Industriei Grele, e bri, prin primirea tinerilor loan tr-un articol redacţional : Aceas­ ce poate şi în acest domeniu să mai mare distanţă pe oare 'a a-
de minimum 15—20 de metri. O reproiectăre a grinzilor, din necesar să la măsuri ca oţelul Şoaita şl loan Borna în organi­ ta este prima victorie a omului întreacă atît de mult lumea ve­ tins-o însă vreo rachetă ameri­
Se înţelege că la susţinerea' ri­ profile de 100 mm., a făcut ea furnizat combinatului în acest zaţia O.T.M. asupra forţei de atracţie a Pă- che, capitalistă". cană a fost de numai o treime
nei asemenea lucrări este nece­ rezistenţa lor să crească pînă scop să fie de calitate supe­ mîntului, care acum câteva luni din distanţa dintre Pământ şi
sară o cantitate apreciabilă de la 3 tone (a fost schimbat şi rioară celui actual, care s-a do­ a atras înapoi spre Pământ ra­ „Rude Pravo“ subliniază că Lună.
material lemnos. Dar neajunsul locul de- amplasare a grinzilor vedit ă fi nesatisîâoător ; pierde­ cheta americană „Pîoner“, oamenii rde ştiinţă şi tehnicienii
mare îl constituie faptul că ră­ faţă de stîlpi, la o treime din rea înregistrată pînă în prezent sovietici au demonstrat din nou Lansarea rachetei sovietice în
pirea stîlpilor din lemn în tim­ fiind de 2 stîlpi pe mia de tone Putarnîcul motor de rachetă că in domeniul tehnicii rachete­ 'direcţia Lunii, subliniază comen­
lungime in partea dinspre sur­ de cărbune. lor şi al astronauticii ei nu nu­ tatorul ziarului „Mainiţi“ con­
pare), dar în acelaşi timp a stituie o mărturie a faptului că
pul aşa-zisei operaţii de „diri­ crescut greutatea lor proprie, 'a- De 'asemenea, 'ar. fi util să se construit de ruşi ar putea mai că îşi păstrează, dar îşi şi este posibilă soluţionarea unor
jare a coperişului", este destul jungînd la 50 kg. şi devenind studieze posibilitatea laminării consolidează în permanenţă ' su­ probleme ca trimiterea omului
de anevoioasă. De cele mai mul­ astfel incomode pentru lucru. unor profile speciale corespun­ transporta un om în Lună perioriialteâ dobândită în urma în Lună, efectuarea de călătorii
te ori, aceştia se distrug cu ex­ zătoare cerinţelor, în cadrul u- interplanetare, construirea de
ploziv şi sînt prinşi de surpare, In prezent, la Ü.R.Ü.M.P. se nei unităţi metalurgice din ţară, LONDRA (Agerpres). — în­ lansării primilor 3 sateliţi ’artifi­ staţii cosmice etc.
deci se pierd. lucrează la confecţionarea a 400 avîndu-se în vedere, bineînţeles,
stîlpi metalici cu o înălţime de necesarul din anii viitori. făptuirea de către savanţii so-. ciali sovietici ai Pământului. Ultimele realizări ale Uniunii
Pentru a înlătura acest neff- 1,20—1,60 m. şl '400 de grinzi Sovietice în domeniul ştiinţei şi
juns, s-a trecut la confecţiona­ Este incontestabil oă extinde­ vietici a sarcinii extrem de com­ U.R.S.S. a cuceE*î§ tehnicii, scrie ziarul „Mainiţi",
rea de stîlpi metalici de diferite rea armării metalice şi 'deci creş­ plexe — crearea primei planete culmi iără precedenf dovedesc de asemenea că
artificiale din istoria omenirii — U.R.S.S. a întrecut Statele Uni­
te în domeniul construcţiei de
tipuri, care sînt rezistenţi şi re­ din profite de 100 mm. (O.LV* terea gradului de mecanizare ’ă se află in centrul atenţiei oame­ OTTAWA (Agerpres). — rachete.
cuperabili. Faptul că ei au o 38), destinate stratului .15 de lă lucrărilor miniere, aduce după
nilor de ştiinţă englezi. TASS a n u n ţă: Lansarea rache­ Oamenii de ştiinţă japonezi
dau o înaltă apreciere lansării
înălţime reglabilă printr-un sis- Lupenî, unde s-au şi introdus sine necesitatea’ sporirii numă­ Lansarea ou succes a rachetei tei cosmice sovietice a produs o rachetei cosmice sovietice. Ast­
terrî de lacăt cu pană, face ca în parte. rului de muncitori calificaţi. cosmice, a declarat cunoscutul puternică impresie în Canada. fel, directorul observatorului as­
tronomic din Tokio, Miadzi, a
răpirea lor să se facă uşor, pu­ Extinderea armării In acest sens conducerea com­ savant englez prof. ELS.W. Mas- Toţi canadienii, fără excepţie, declarat că lansarea rachetei
sey, deschide largi perspective recunosc uriaşa însemnătate is­ cosmice de către Uniunea So­
ţind fi astfel utilizaţi un timp metalice în abatajele cu binatului trebuie să ia măsuri de in faţa ştiinţei. Succesul savan­ torică a acestei realizări remar­ vietică, procură o mare cantitate
înlăturare a fluctuaţiei de perso­ de material ştiinţific preţios în
îndelungat. In afară de aceasta, front lung din Valea nal şi de calificare a cit mai ţilor sovietici, a subliniat el, a cabile a Uniunii Sovietice. în­ legătură cu spaţiul cosmic.
ei permit o bună utilizare a jiului în următorii ani mulţi muncitori. arătat că în prezent ruşii posedă treaga presă canadiană sublinia­
grinzilor metalice în consolă,
o cantitate suficientă de energie ză în unanimitate că în urma
oreînd astfel lîngă frontul de lu­ Trebuie menţionat că este pre­ Numai astfel se va putea â- pentru a se îndrepta în oricare lansării rachetei cosmice sovieti­

cru un spaţiu liber pentru de­ văzut ca în anul 1959, în 7 a- junge la reducerea substanţială a parte a sistemului solar şi că, ce prestigiul Uniunii Sovietice

plasarea havezelor, combinelor bataje frontale, şi anume, două consumului de material lemnos fără îndoială, pot ajunge pe Măr* în întreaga lume a cucerit culmi

şi instalarea transportoarelor. la' Petrila, unul la Vulcan şi 4 şi prin aceasta la reducerea te şi Venus.

Decî, armarea metalică preco­ la Eüpeni,' să se lucreze cu ar­ preţului de cost al cărbunelui. fără precedent. „Noua rachetă
Observatorul pentru problem sovietică constituie din toate
nizează un grad mai avansat de mare metalică. Posibilităţi de Ing. GH, GOMŞ13ŢA

mele ştiinţifice al agenţiei Press punctele de vedere una dintre
Association scrie că puternicul cele mai măreţe realizări istori­
motor de rachetă construit de ce", declară într-un articol re­
ruşi ar putea transporta un om dacţional ziarul „Globe and
Fslosn iiMAi Rant ia ta « în Lună. Dacă s-ar aduce o u- Mail", care apare la Toronto. A
şoară modificare acestui motor, trecut ceva -.mai mult de un an
adăugîndu-i-se o viteză supli­ de la lansarea primului satelit
mentară de cîteva sute de mile,
Nutreţul murat, sau nutreţul însilo- frunze de sfeclă, şl după 8—10 săp- pot deosebi tulpinele de fninze, flori. dezgheţat şi apoi dat în consum Ime­
zat, este o hrană excelentă pentru tămînl în cazul trifoiului, lucernei, bor- Dacă plantele sînt sfărîmicioase, sau diat, pentru a nu se strica. aceasta ar ajunge pentru a
toate animalele domestice şl este con­ ceagului. sînt sub forma unei mase gelatinoa­
sumat cu pofta de animalele mature se, nutreţul nu Se poate da în con­ Hrănirea animalelor cu nutreţ tnu- Mitinguri ale muncitorilortransporta pe Mărie sau Venus
cît şi de tineret. El constituie ceea Cînd desfacem un siloz, înainte de sum. rat trebuie să se facă sistematic în
ce în vorbirea curentă se spunş „pă­ a îi administrat în hrană, trebuie să fiecare zi în decursul întregii perioade aproape aceeaşi greutate utilă.
şunea de iarnă" a animalelor, şi în constatăm mai întîi care este calitatea In afară de aprecierile indicate mai de iarnă nu numai din cînd în cînd, de la Atelierele C.F.R. SimeriaAcest motor ar putea lansa pe
timpul perioadei de siabulaţie nu poa­ iui. Aprecierea calitativă a nutreţului sus, un nutreţ murat de bună calitate sau cu perioade de întreruperi.
te fi înlocuit în raţie nici de lin şi murat se face după culoare, miros se cunoaşte şi după pofta de mîncare o orbită în jurul Pământului
nici de rădăcinoase. şi structură. pe care o arată animalele faţă de el. Animalele trebuie învăţate treptat să zeci de tone. Aşadar, cîteva ra-
mănînce nutreţ murat. La început se
Nutreţul murat, avînd deosebite ca­ Nutreţul murat La desfacerea si­ va da animalelor cantităţi mici şi a- (Urmare din pag. l-a) riale şi în rîndul muncitorilor
lităţi nutritive, pe de o parte dă po­ mestecat cu alte furaje. Numai după
sibilitatea ca în raţie să se reduţă poate avea culoa- j lozului trebuie să 8— 10 zile va trebui să se ajungă la Audiţii colective extraordinara şi epocala reali­ de la sectorul mecanic şei ajj
cantităţile de fin şi de furaje concen­ observăm în primul rafia normală. la radio zare a Uniunii Sovietice. Sudo­ Atelierelor C.F.R. Sîmeria.
trate, măreşte în acelaşi timp posibi­ !rea de la verde-deş- Sfatul iinnaciperufii rul Pavel Rudean a spus cu
litatea folosirii linul consum tnai mare Nutreţul murat se administrează zil­ Vestea lansării rachetei cosmice so­ această ocazie: Vorbind pe larg despre acest
de paie, iar pe de altă parte măreşte chis, Verde-gălbul, la a g ro n o m rînd dacă el nu nic animalelor în raport cu specia, vietice în direcţia Lunii a stîrnit un eveniment, electricianul Viorel
productivitatea animalelor, în special cafeniu, brun-închis este mucegăit. In a- vîrsta şi productivitatea lor. Aşa de viu interes şi tn riadul cetăţenilor din — Sîntem bucuroşi că noul Gimpoieşu a salutat pe munci­
producţia de lapie la vaci. pildă, vacilor cu lapte li se dă zilnic comuna Lăptfşnic. ’Acest lucra îl dove­ an a început cu succesul răsu­ torii, inginerii şi tehnicienii so­
sau aproape ne­ cest caz stratul de 25—30 kg., tineretului de 1—2 ani deşte interesul pe care oamenii de aici nător al Uniunii Sovietice, suc­ vietici care au creat noua rache­
Este de neconceput mărirea produc­ gru. Cu cît culoarea se apropie mai deasupra (circa 10—20 cm.), care de 0- 10— 15 kg., tineretului pînă la un an îl manifestă pentru a afla cît mai ces care umple de mîndrie în­ tă destinată zborului interplane­
ţiei de lapte, fără ca pentru fiecare muit de culoarea naturală a plantelor bicei se mucegăieşte, se îndepărtează 4—6 kg., boilor de muncă 15—20 kg., multe date despre această realizare a treaga omenire muncitoare. Ni­ tar. Printre altele el a spus :
vacă să nu fie asigurată o cantitate din care provine, cu atît nutreţul mu­ complect. Este cu desăvîrşire interzisă taurilor 6—8 kg.; ovinelor adulte 3—4 ştiinţei sovietice. In acest sens, locui­ meni nu se mai îndoieşte acum
de 4—5 tone nutreţ murat. rat este de calitate mai bună. Cînd hrănirea animalelor cu nutreţ murat kg., porcilor 2—3 kg., şi cailor 8—10 torii comunei au organizai audiţii co­ de faptul că Uniunea Sovietică — Racheta cosmică salută ă»
are o culoare brună bătînd spre ne­ mucegăit sau putrezit, deoarece, în lective la radio în toate căminele cul­ va cîştiga mereu în întrecerea cum din constelaţii întreaga o-
In regiunea noaslră se. însilozenză gru, înseamnă că el este alterat iar acest caz, el poate provoca serioase kg- turale din satele aparţinătoare comu­ pe plan economic şi ştiinţific cu menire muncitoare puriînd prin­
încă mici cantităţi de furaje. Cu ex­ animalele nu-1 consumă. tulburări digestive şi de multe ori chiar Administrarea acestor cantităţi se nei : Brîsnic, Muncel, Mărişor şi al­ Statele Unite ale Americii. Ra­ tre aştri fanionul scump nou<$
cepţia urior gospodării agricole colec­ moartea animalelor. tele. cheta cosmică este o mărturie tuturor. Fiecare succes al Uniu­
tive ca Ungurei, Apoldu de Sus, Sebeş, Mirosul nutreţului murat de bună face într-o anumită ordine. Alai întîi a uriaşei forţe economice a U> nii Sovietice şi al lagărului so­
Pricaz, Turdaş, Rîu-Bărbat şi altele, calitate este plăcut, puţin acrişor, ase­ La hrănirea animalelor cu nutreţ mu­ se dau ca hrană concentratele, apoi 'Audiţiile sînt organizate ori de cîte nlunii Sovietice şi a întregului cialist vine şi se adaugă la con­
care în această direcţie constituie un mănător cu cel de pîine dospită sau rat trebuie să ţinem seama de anu­ nutreţul murat, iar la urmă finul şi ori la radio sînt transmise veşti des­ lagăr socialist. Folosesc acest strucţia fericirii omului — socie­
de mere murate. Cînd are miros de mite reguli şi anum e: să se scoaiă paiele. Hrănirea se face în 2—3 tai­ pre evoluţia rachetei In cosmos. La prilej pentru a-mi exprima ho- tatea comunistă. Noi, ceferiştii,
exemplu pozitiv, celelalte nu au dat a- castraveţi muraţi, el este de calitate din siloz atîta nutreţ cît se foloseşte nuri zilnice. prima audiţie de exemplu au participai tărîrea de a munci şi mai mult nu vom precupeţi nimic pentru
tenţla cuvenită acestui lucru. De aceea, mediocră, iar cînd miroase puternic a la o hrănire; animalelor să nu li se peste 150 de cetăţeni. Cu a- pentru întărirea patriei noastre, întărirea continuă a potenţialu­
ele nu dispun acum de cantităţi sufi­ oţet sau a scrumbie sărată, înseam­ dea mai mult nutreţ dccît numai atît Intrucît nutreţul murat este sărac ceastă ocazie au avut loc şi unele dis­ parte integrantă a puternicei şi lui economic al scumpei noastre
ciente de siloz. nă că el este de calitate inferioară cît pot consuma, să se cureţe zilnic şi în săruri de calciu, la o hrănire înde­ cuţii în care mai mulţi participanţi, că invincibilei comunităţi a state­ patrii.
şi complect alterat. după fiecare hrănire grajdul, aleile de lungată cu acestea, se administrează lor socialiste.
Nutreţul murat poate fi dat în con­ alimentare, iestele, jgheaburile, în aşa zilnic, la animalele mari cîte 50—100 Cu aceleaşi înflăcărate cuvin­
sumaţie la animale după 3—4 săptă* In ce priveşte aprecierea entităţii gr. pe zi cretă furajeră care se găseşte te a vorbit şi muncitorul Dumi­
mînl de la punerea iui în siloz în ca­ după structură, cînd nutreţul a fost fel îneît să nu rămînă resturi care im­ în comerţ, iar ta tineret, porci şi oi tru Dunea din aceeaşi secţie şi
zul p-ji'iin.iba'at,' ifcrbei de pe tîneie, murat în bune condiţiuni, plantele îşi cîte 20—30 gr.
păstrează ?trUctura pe care o aveau în primă miros laptelui. Este cu totul in­ Glieorghe losan, Oliviu Goţia, Petră La secţia mecanic şef alţii. Ei şi-au exprimat bucuria
momentul tocării, adică fiecare parte Ing. EUGEN CERNE!. EA Fărău şi alţii, au luai cuvintut şi şi-au faţă de această strălucită reali­
se poate desface uşor una de alta, se terzis a se da animalelor nutreţ mu­
manifestat admiraţia pentrti ştiinţa so­ Un deosebit interes a stîrnit zare, precum şi hotărîrea de a
rat îngheţat. Acesta trebuie mai întîi
vietică care şi-a dovedit încă odată vestea lansării de către Uniunea munci mai mult şi mai bine la

superioritatea sa pe plan mondial. Sovietică a unei planete artifi- locurile lor de muncă.