Page 2 - 1959-01
P. 2
Pag; 2 WSîwct 's d e a m m iü i NrJ 1255
Cuvîntarea tovarăşului CĂRŢI !
Ion Gheorghe Maurer LITERATURA POLITICĂ Cetă(enii dinţatul Reciu, co
muna Cilnic s-u angajat ca
preşedintele Prezidiului Marii Adunări Nafionale P. .MARIAN : Cointeresarea ma prin muncă uolutară să repare
terială puternic stimulent în o porţiune de \ kilometri din
rostită la posturile de radio şi televiziune creşterea productivităţii mun drumul Cilnic-Reciu. Mobili
cii. zaţi de comunitii şi deputaţii
¦ (Urmare din pag. l-a) ţară a dooumenteilor recentei independenţei naţionale a fiecă 52 pag. — 1,25 lei. din localitate, etăţenii salului
plenare a Gomitetului Gentral rei ţări socialiste. Partidul Mun Ed. politică jşp a f f s l Reciu au şi treat la înfăptuirea
înaltă producţie din timpul re al Partidului Muncitoresc Ro citoresc Romîn, guvernul Repu !! !fp lg angajamentului luat.
gimului burghezo-moşieresc. mîn, entuziasmul şi aprobarea blicii Populare Romîne şi între * -A- * Probleme internationale I I I J In clişeu: u>\ grup de care
cu care a fost întîmpinată de gul nostru popor sînt neclintiţi — nr. 8 — răspunsuri la i iransportind pilriş pentru re-
Ţărănimea muncitoare, în tre oamenii muncii expunerea tova în hotărîrea lor de a face totul întrebările cititorilor. | | pararea drumuli Clinic—Reciu.
cut fără pămînt şi unelte de lu răşului Gh. Gheorghiu-Dej la a- pentru întărirea colaborării şi 104 pag. — 1,50 lei.
cru, jefuită de moşieri şi chia ceastă plenară, dezbaterea buge-. unităţii marij familii a ţărilor Ed. politică $
buri, bătută de logofeţi, vechili tului Republicii Populare Romî- lagărului socialist, în frunte cu
şi jandarmi, munceşte astăzi cu ne în sesiunea Marii noastre Uniunea Sovietică, principalul * ? * Republica Sovietică So A
sîrg ogoarele patriei spre a ob ’Adunări Naţionale exprimă de reazim al popoarelor în lupta cialistă Azerbaidjană.
ţine producţii mereu sporite, îşi plina adeziune a poporului nos pentru pace, democraţie şi so- mapă — 4 lei. mm ACTivaT&TEA cirhuciih ib o s b
transformă felul ;de viaţă pă tru la politica partidului, hotă- ciallism. Consiliul General
şind cu încredere şi hotărîre pe rîrea sa de a face totul pentru A.R.L.U.S. Acfivifafe sanitară tele învecinate. Fondurile reali lar regional,, s-a organizat în
calea arătată de partid, calea realizarea sarcinilor stabilite de Politica externă a Republicii zate în acest fel vor fi utilizate Golaborare cii organizaţia regio
agriculturii socialiste, a belşugu partid. Populare Romîne, politică de a- * i r * Republica Sovietică So in şcoală pentru dotarea posturilor sanita nală de Gruci roşie, o caravană
lui şi bunăstării materiale şi părare şi consolidare a păcii, de cialistă Ucraineană, re din şcoală cu baremul nece cinematografii sanitară. Scopul
culturale. In lumina marilor noastre colaborare cu toate statele, indi mapă — 4 lei. In rîndul elevilor de la Şcoa" sar. acestei căravine este de a face
realizări, apar ridicole şi nepu ferent de orînduirea lor socială Consiliul General la medie mixtă din Teiuş, ra o educaţie smitară oamenilor
Intelectualitatea credincioasă tincioase strădaniile epavelor şi economică, întruneşte aproba A.R.L.U.S. ionul Alba, se desfăşoară o sus Concurs între muncii. In deslasările făcute de
idealurilor înalte ale poporului rea întregului nostru popor. Ţa ţinută activitate sanitară. Elevi caravană în raionul Haţeg, de
muncitor îşi pune talentul şi ca vechii societăţi şi ale sprijinito ra noastră se bucură astăzi de PERIODICE caută să-şi însuşească cît ma posturile sanitare pildă, au fost mobilizaţi pentru
pacitatea creatoare în slujba' rilor lor de a ponegri ţară şi un frumos prestigiu internaţio bine diferitele cunoştinţe teore a asculta' conferinţe şi a vizio
operei de construire a socialis poporul nostru la diferite pos nal, are respectul şi prietenia * i r * Komunist — nr. 14 — tice şl practice ale muncii sâni şcolare na filmele saiitare peste 900 de
mului, dezvoltă necontenit ştiin turi de radio şi în coloanele unor popoarelor. După cum se ştie, octombrie 1958 — traduce tare. O rodnică activitate desfă cetăţeni. Asîel, în comuna
ţa" şi artele, participă alături de ziare occidentale. Poporul romîn guvernul romîn sprijină propu rea în 1. rom. a revistei şoară dr. V. Gruiţă, care se ocu Din iniţiativa comitetului ra Sarmizegetuss, medicul de cir
merge sigur înainte pe drumul nerile făcute de Uniunea Sovie teoretice şi politice a C.C. pă de instruirea sanitară a ele ional de Cruce roşie, zilele tre cumscripţie a vorbit despre „Si
oamenii muncii la lupta pentru progresului şi înfloririi patriei. tică în vederea slăbirii încordă al P.C.U.S. vi lor şi prof. Teodora Domşa şi cute s-a desfăşurat la Şcoala filis şi tratanentul antisifilitic“.
înflorirea patriei noastre dragi. rii în relaţiile internaţionale, in 156 pag. — 4 lei. Ana Breazu, care sînt respon medie mixtă din Haţeg, un con
înfăptuind opera de construc terzicerii armelor atomice şi cu sabile pe şcoală cu munca de curs între posturile sanitare şco După conferiiţă au urmat fil
Pe măsura realizărilor obţi ţie socialistă, poporul romîn se hidrogen, încetării experienţelor LITERATURĂ lare. Cu prilejul concursului a mele „Din adnotările unui me
nute în dezvoltarea economiei şi bucură de roadele relaţiilor de cu aceste arme, normalizării si ŞTIINŢIFICĂ Cruce roşie. reieşit că o serie de elevi au dio“ şi „Sînjjele este viaţa“. In
culturii creşte neîncetat nivelul deplină egalitate în drepturi, de Paralel cu instruirea teoreti acumulat frumoase cunoştinţe
de trai material şi cultural al colaborare tovărăşească şi în- tuaţiei de ta Berlin ; el duce o FIZICĂ teoretice şi practice în domeniul comuna Ban Mare, dr. Dră-
poporului nostru. tr-ajutorare reciprocă, care s-au politică consecventă de rezolva că, activiştii posturilor sanitare muncii sanitare. Cele mai bune
statornicit şi se dezvoltă între re pe cale paşnică a tuturor pro MOCANU D. R., BRATEŞ M.: din şcoală prestează şi alte răspunsuri la proba teoretică le- gan a vorbit despre igiena indi
Tovarăşi, ţările lagărului socialist. El nu blemelor internaţionale litigioa Calcule de rezistenţă cu munci sanitare. Astfel, a fost or au dat elevii Petru Vîlceîeanu şi
treşte o adîncă recunoştinţă faţă se,- de asigurare a păcii şi secu specific feroviar. ganizată, sub supravegherea tov. Flavia Giura. Pe clase de învă- viduală şi a rele boli profesiona
Remarcabilele realizări în con de Marea Ţară a Socialismului, rităţii popoarelor. 288 pag. — 21 lei. dr. V. Gruiţă, o acţiune de pro ţamînt, cele mai bune rezultate
strucţia socialistă sînt rodul al cărei sprijin permanent a’ con Ed. Căilor ferate filaxie a scarlatinei. De aseme ie-au obiinut clasele a .V-a B, le. Au urmat apoi filmele „Pen
luptei pline de abnegaţie desfă tribuit şi contribuie la dezvol ha a 11-a aniversare a Repu nea, elevii claselor I-IV au mo a VUI-a si V-a A.
şurate de poporul muncitor sub tarea rapidă a industriei noastre blicii Populare Romîne milioane AU. SANIELEVICl şi D. BOG bilizat mamele şi copiii pentru tru un trai nai sănătos“ şi „Ce
conducerea Partidului Muncito socialiste, la ridicarea întregii de oameni ai muncii de pe cu DAN : Struotura nucleului controlul sanitar periodic. In NICU SBUCHEA
resc Romîn, sînt rezultatul po economii naţionale. Frăţia de prinsul ţării privesc ou încrede atomic şi tranziţiile radio unele cazuri elevii au servit ca va s-a schimbat“.
liticii sale marxist - leniniste. nezdruncinat a statelor lagărului re viitorul, păşind cu entuziasm, active — vol. 1. („Mono informatori sanitari, atunci oînd corespondent
Bucurîndu-se de dragostea şi în socialist — factor esenţial al sub conducerea Partidului Mun grafii de fizică“). s-au ivit cazuri de îmbolnăviri. Peste tot !»articipanţil la
crederea neţărmurită a oameni înaintării lor victorioase spre citoresc Romîn, pe calea lumi 472 pag. - 30,50 tei. Caravană
lor muncii, partidul nostru con socialism — constituie în acelaşi noasă a socialismului, pentru în Ed. Acad. R.P.R. De curînd, elevii şcolii au ho- ferinţe şi filme au m a' . /
duce cu mînă sigură poporul timp chezăşia suveranităţii şi florirea scumpei noastre patrii. tărît să organizeze un program cinematografică
spre victoria orînduirii socialiste. CONSTANTIN NECŞOIU : Cu- artistic cu temă sanitară pe care
Dezbaterea largă în întreaga iegere de probleme de fizică să-l prezinte în Teiuş şi în sa Din iniţiativa secţiei de edu
500 pag. - 10,30 Iei. caţie sanitară a Sfatului' popu
Ed. tehnică mult interes purtînd ri
¦r
LEGEA Gu acest prilej a1
o serie de Ir ,
sanitar.
, -I
pentru aprobarea bugetului de stat pe anul 1959 în .
6-
Art. i. — Se aprobă bugetul de în sumă de 42.202,6 milioane tei, cu tuielile în sumă de 2.748,0 milioane tere a productivităţii muncii şl de re Să s@ verifice eu-sfh’' _
stat pe anul 1959 la venituri în sumă o depăşire a veniturilor faţă de chel lei i ducere a preţului de cost în vederea
de 51.833,0 milioane lei şi la chel tuieli în sumă de 800,0 milioane lei. Creşterii rentabilităţii şi asigurării văr felul cum se păstrează carfoifi
tuieli în sumă de 51.033,0 milioane Art. 11. — Bugetele Sfaturilor popu sării la timp şi integral a veniturilor
lei, cu o depăşire a veniturilor faţă Art. 10. — In suma totală a veni bugetului de stat. in timpul iernii
de cheltuieli de 800,0 milioane lei. turilor şl cheltuielilor bugetului re lare ale regiunilor şl al oraşului
publican, veniturile bugetului asigu Conducătorii ministerelor, institu
Art. 2. — Veniturile bugetului de rărilor sociale de stat se aprobă în Bucureşti, cum şi cotele defalcate din ţiilor centrale, comitetele executive
stat pe anul 1959 de la întreprinde sumă de 3.008,0 milioane lei, Iar chel impozitele şi veniturile de stat şi sol ale sfaturilor populare, precum şi
rile şi organizaţiile economice de durile tranzitorii se aprobă Ia urmă conducătorii tuturor unităţilor eco
stat şi cooperatiste se stabilesc în toarele sumei nomice şi bugetare sînt obligaţi să
sumă totală de 47.212,5 milioane lei. respecte întocmai dispoziţiile legate
în vigoare cu privire la folosirea ra 'ß
Art. 3. — Veniturile bugetului de ţională şi economicoasă a mijloacelor
stat pe anul 1959 provenite din im WÂ-I!' ! — în mii tei — bugetare. In scopul păstrării în bune caz vor trebui luate măsuri de pamint_de coamă şj vom
pozite şi taxe de la populaţie se sta condiţiuni a produselor agroali- aerisire în scopul scăderii tem para ş a n s e le de sc ™
bilesc în sumă de 4620,5 milioane lei. VENITURI !S w g Art. 14. — Se aprobă contul gene mentare, statul nostru a investit peraturii.
ral de execuţie a bugetului de stat sume importante pentru con apei. La moare puternici c
Art. 4. — Cheltuielile bugetului de 2 SI Mn aës i ' pe anul 1957 la venituri în sumă de struirea de silozuri unde să se Cînd se simte miros neplă zapad-a s-a>pit complect,’ sj
stat pe anul 1959 pentru finanţarea 5 i I75 §.-§ 45.202 milioane tel şl la cheltuieli în asigure păstrarea legumelor şi cut, înseamnă că tuberculii au în zui trebuieesfăcuf iar ' 7
economiei naţionale se aprohă în zb z I i f =h •g5 sumă de 43.854 milioane lei, cu o fructelor, dar mai ales a carto ceput să putrezească. De aceea,
sumă de 28.898,1 milioane lei, din 2 To3 45 I 3 depăşire a veniturilor faţă de cheltu filor, care rareori lipsesc din a- este absolut necesar a se contro sortaţi şi >ozitaţi în pfvn-
care pentru finanţarea investiţiilor ca- 3 o L fe S ieli în sumă de 1.348 milioane tei. hîmentaţia zilnică. la şi alege cartofii îndepărtînd
pliate 10.858,4 milioane tel. tu pe cei stricaţi. Controlueguîaf, pr/n
AciivSiafe C. L 0. O datorie a fiecărui om care
Fondurile din resursele proprii ale I .s *J</>* NJ posedă în_stoc legume şi car In cazul că sînt geruri mari,
întreprinderilor şi organizaţiilor econo- Printr-o muncă susţinută de tofi, este de a controla perma sistemul de ventilaţie se închi
mice de stat ce se vor utiliza în anul 1. Bacău 465.917 290.569 465.917 5.000 lămurire asupra avantajelor ce nent starea lor, spre a evita de sau se înfundă cu paie. Cînd siri la timrfn observarea zi
1959 pentru finanţarea economiei na- 2. Baia Mare 372.442 222.434 372.442 4.000 le sînt oferite depunătorilor la pierderile inutile, care aduc pa temperatura a scăzut in siloz nică a tetiaifura /a gurfJe q
ţionale, în afara sumelor alocate de la 3. Bucureşti 517.427 271.915 517.427 7.000 G.E.G., ghişeul Gasei de Econo gube mari.
buget, se stabilesc în sumă de 9.993,7 4. Cluj 581.716 321.081 581.716 7.000 mii şi Gonsemnaţiuni din ca Sfafcul inginerului agronom aerisire Ş efele speciaii p
milioane lei. 5. Constanta 455.047 255.751 455.047 5.000 drul întreprinderii „1 Mai“ Pe- Vom indica citeva măsuri care
6. Craiova 549.271 355.561 549.271 7.000 treşti, raionul Sebeş, reuşeşte ca trebuie luate in cazul cînd se la plus un grad C., cartofii vor sate pentonfroi, precum
Art. 5. — Cheltuielile bugetului de 7. Galaţi 488.395 254.175 488.395 6.000 în fiecare lună să efectueze în observă apariţia de boli, oare trebui acoperiţi cu încă un strat
stat pe anul 1959, pentru finanţarea 8. Hunedoara 303.890 160.227 303.890 4.000 tre 3-400 operaţiuni. produc stricăciuni. de paie de cca. 10 cm. Dacă luarea mă* corespunzătoa
acţiunilor social-culturale se aprobă 9. Iaşi 506.432 268.578 506.432 6.000 temperatura a depăşit 6 grade C. re, după for asfgUra 0 ă
în sumă de 11.928,4 milioane lei, din 10. Oradea 386.981 206.773 386.981 5.000 In acest fel s-a reuşit a se ă- Amintim de la început că în va începe inevitabil putrezirea.
care: 11. Piteşti 429.665 290.828 429.665 6.000 trăge în rîndul depunătorilor la silozuri şi depozite este necesar In acest caz se deschid de ur trare bu cartofilor 3X .'.
12. Ploeşti 560.123 246.806 560.123 7.000 G.E.G. aproximativ 75 la sută să existe o curăţenie desăvârşi genţă răsuflătorile şi se fac, în
ă) pentru finanţarea acţiunilor în- 13. Stalin 548.161 226.687 548.161 5.000 din numărul salariaţilor. tă. coama silozului, găuri pentru a rindu-se st fel 0 tr *d
scrise în bugetul asigurărilor socia 14. Suceava 392.059 227.931 392.059 5.000 mări cit mai mult sistemul de
le de stat 2748,0 milioane l e i ; 15. Timişoara 623.533 211.951 623.533 7.000 K. EISELE Una ’din simptomele stricăciu aerisire şi pentru a scădea tem aprovizioa P0puL
16. Regiunea Autonomă corespondent nilor la cartofi este umezirea lor peratura în siloz. Dacă, cu toa
b) pentru învăţămînt 3042,6 milioane pe partea inferioară la o adîn- te măsurile luate, nu se produce V" - N*timpul ie
Maghiară Tir c u a rc u l cime de 15—20 cm. de la supra scăderea temperaturii, silozul se ,
tei: 17. Oraş Bucureşti faţa grămezii. In acest caz în desface în partea opusă vîntului •
Tirul cu arcul este o ramură seamnă că în partea de sus a dominant.
c) pentru ştiinţă şi cultură 957,1 Total 425.860 220.590 425.860 5.000 de sport care solicită multă a- grămezii este mai frig decît la  N 1‘ U N Ţ \\
milioane t e i: 1.223.496 535.251 1.223.496 9.000 tenţie, precizie şi calm din par mijloc. Pentru a preveni altera Şanţul de evacuare a apei din
tea trăgătorului. Acest sport în rea, la venirea gerurilor, carto jurul silozului trebuie să fie în Direcţia regională C.F.R.
d) pentru sănătate, cultură fizică regiunea Hunedoara a fost prac fii se acoperă cu paie, după ce totdeauna îngrijit, liber, curăţat
şi sport 2773,4 milioane lei î 8.830.415 4.567.108 8.830.415 100.000 ticat pentru prima dată în cursul în prealabil a fost deschis siste de resturi de buruieni sau gu Timişoara ; ecrutează candi
anului 1958 de către un colec mul de ventilaţie (răsuflătorile) noaie. daţi pen- i ŞCOALA DE
e) pentru prevederi sociale 867,3 Penîru echilibrarea bugetului Sfa Art. 12. — Pentru anul 1959 se sta tiv sportiv de la Aninoasa. In ur şi s-a efectuat o aerisire puter IMPIEG; T DE MIŞCARE.
milioane t e i: tului popular al regiunii Iaşi pe bilesc următoarele cote defalcate din ma însuşirii tuturor condiţiilor nică. O păstrare necorespunzătoare
anul 1959, se stabileşte o dotaţie din impozitele şi veniturile de stat la impuse de acest sport, s-a or în siloz poate fi constatată de a- Exame nule admitere se va
f) pentru plata alocaţiei de stat bugetul republican în sumă de 54.924 bugetele sfaturilor populare ale regiu ganizat de curînd un concurs Dacă se ivesc picături de apă burirea silozului pe timp senin şi ţine I a Giţul şcolar C.F.R.
pentru copii şi a ajutorului familial mii tei. nilor şi ai oraşului Bucureşti. între echipele Regiunii Autono pe tavanul şi pereţii silozului geros în care caz temperatura Timiş <*3ra in strada C. Ră-
de stat 1540,0 milioane tei. me Maghiare, Hunedoara şi sau depozitului, este clar că ae în interior este prea mare. Ea
Cluj. Concursul a fost dotat cu risirea e slabă şi căldura prea mai poate fi constatată şi prin dules JCU» ii 1, în ziua de
Art. 6. — Cheltuielile bugetului de „Gupa 30 Decembrie“. mare. Lucru similar se poate în- prăbuşirea unei părţi a silozului, 9 ir dnuariel959.
stat pe anul 1959 pentru întreţinerea tîmpia_şi în cazul cînd tavanul ceea ce înseamnă că există fo
aparatului administrativ, organelor Procentul de defalcare In urma omologării rezultate nu izolează destul de bine depo care de putrezire şi că tempe 5 >e primsc candidaţi ab-
judecătoreşti şi procuraturii, se apro lor s-a stabilit următorul punc ziţii} respectiv, de frigul din ratura este de asemenea prea sef . ,/venfi rri'şcolilor medii cu
bă în sumă de 1.475,2 milioane tei. REGIUNEA taj : pe locul I s-a clasat echi afară. ridicată. Se mai poate constata ex‘ -amen cfc maturitate său
din impozitul pa Regiunii Autonome Maghia o păstrare necorespunzătoare şi şt- 'oii echivalente, în vîrstă
Art. 7. — Cheltuielile bugetului de pe circulaţia re cu 791 puncte, pe locul II Lipsa de umezeală suficientă atunci cînd cartofii din grămezi dLS., .^5-35 ani împliniţi.
sfat pe anul 1959 pentru apărarea mărfurilor de echipa regiunii Cluj cu 633 şi aerul prea uscait se observă sînt îngheţaţi pînă la 10—15 cm.
statului se aprobă în sumă de 3650,0 la întreprin puncte şi pe locul III echipa re în cazul cînd tuberculii prezin de la suprafaţa coamei. In cazul IJurt..-. V*3 ?C°W este de 12
milioane lei. derile locale giunii Hunedoara cu 333 puncte. tă zbîrcituri. Tot din cauza ae mai sus arătat va trebui îngro luni
risirii insuficiente, cartofii pre şat stratul de paie şi pămintul
Art. 8. — Fondul de rezervă bu şi ale VAS1LE HLOPEŢKl zintă miezul înnegrit. In ambele de la coamă.
getară se stabileşte în sumă de 3.306,0 cooperaţiei corespondent cazuri vor trebui luate măsuri
milioane tei din care: din impozi imediate de aerisire. Buna păstrare în siloz sau de
pozit ne-o dovedeşte controlul
— 3.206,0 milioane iei în bugetul tul pe Temperatura optimă de păstra de primăvară, cînd cartofii sînt
republican la dispoziţia Consiliului veniturile re a cartofilor este între plus 1 găsiţi în stare uscată.
de Miniştri şi — 100,0 milioane lei populaţiei şi plus 4 grade C. Ea trebuie
în bugetele sfaturilor populare ale menţinută în depozit prin toate Spre primăvară, odată cu în
regiunilor şi al oraşului Bucureşti, Ia din mijloacele. Un indiciu care de călzirea vom subţia stratul de
dispoziţia comitetelor executive, ale impozitul monstrează că temperatura a de
sfaturilor populare respective, potri agricol
vit repartizării aprobate de Consiliul păşit 7 grade (B. este încolţirea
de Miniştri. din
veniturile cartofilor însilozaţi. Şi .în acest
Art. 9. — Bugetul republican se
aprobă la venituri în sumă de S.M.T.
43.002,6 milioane tei, iar ia' cheltuieli
1. Bacău 100 90 100 70 Cfererifede înscriere, înso- -
2. Baia Mare ţite de aţele de mai jos, (
3. Bucureşti 90 95 90 75 se vor opune la Grupul >
4. Cluj 55 50 60 45
5. Constanţa 70 70 75 40 şcolar C.IR. Timişoara pînă ^
6. Craiova 75 90 85 75 înainte deţinerea examenu- {
7. Galaţi 100 100 70- 55 lui: ?
8. Hunedoara 75 80 60 45
9. Iaşi — certicat de naştere
10. Oradea
11. Piteşti 50 60 80 45 (copie leşlizată); ^
12. Ploeşti
13. Stalin 100 100 100 100 — certicat de studii, în »
14. Suceava
15. Timişoara 65 50 95 50 original; v
16. Regiunea Autonomă
100 100 90 60 — dovdă eliberată de ş
Maghiară 15 55 80 45
17. Oraş Bucureşti sfatul poplar de averea ce <
30 45 70 65 o posedă atît candidatul cît ş
90 100 90 75
şi părinţii;
10 30 70 40 — autdiograîia.
'1 Informfii se pot primi de >
la staţiile C. F. R., Grupul j)
55 85 55 60 şcolar C.LR. Timişoara, te- V
iefon inteior 128 şi 129 şi >
36 55 100 100 de la Sericiu! de personal .
Art. 13. — Ministerele, instituţiile către fiecare întreprindere şi organi- C.F.R. Tieişoara, telefon in- s
centrale şi comitetele executive ale zaţie economică în subordine a planu-
sfaturilor populare vor luă toate mă- rilor lor de producţie în volumul şi terior 123 V
surite necesare pentru îndeplinirea de sortimentele stabilite, a sarcinii de creş-