Page 21 - 1959-01

no u n e
Anul XI Nr. 1260
C o n f e r i n ţ e i r e g i o n a l e de p a r t i d
>000000000000000000000000000 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCK ooooooooooooooooooooc oo<xx
D E L E G A Ţ I U n no u s u c c e s Schimburi de onoare la U zin a
la C o n ferin ţa pe şantierul laminorului
regională de partid
IOS1F COTOŢ Vulcan*
şeful exploatării miniere
LAZAR MAGDALENA
colectivistăr fruntaşă de Ia G.A.C , Mărgineanu, candidaţi de partid.
„Petöfi Sandor" Deva.
CONSTANTIN SEROS
secretarul organizaţiei de Bază dej
la oţelăria Martin nouă de la'
C.S. Hunedoara.
Citiţi în pagina III-a
rubrica:
„Delegaţi la Conferinţa
regională de partid“
Pentru creşterea continuă
a producţiei de laminate
Asigurarea funcţionării în bu­
ne condiţiuni a foarfecii hidrau­
lice de 1.000 tone de la lamino­
rul vechi al Gombin'atului side­
rurgic Hunedoara, a constituit o
preocupare permanentă a comu­
niştilor de aci. Ei au 'discutat de
multe ori problema pompei a-
cestei foarfeci şi au găsit şi so­
luţia rezolvării ei.
Avînd sprijinul conducerii
combinatului şi al mecanicului
şef al secţiei, comuniştii au tre­
cut hotărîţi la lucru. Astfel, , în- re-! deservesc.
tr-una 'din zile, echipele de apa-
ductieri, conduse de comunistul
Ştefan Teorek, au început lucrul.
Sub conducerea comunistului
Martin Solkoi, echipele de apa-
duGtieri şi electricieni au lucrat
fără întrerupere timp de 5 zile,
Vineri 9 ianuarie 1959
Î N Î N Y Î M P II N & ISBK A
de 650 mm.
Constructorii de pe şantierul
laminorului de 650 mm. de la
Combinatul siderurgic Hunedoa-
ra, care urmează să intre în ron Cocîrlă, Francisc Mavruşca şi loan Cironei, care şi-au de­
funcţiune anul acesta, au înre­ păşit planul cu 48 la sută, 27 şi respectiv 18 Ia sută. Tot de
gistrat un nou succes. Luni, ei
au terminat de montat toate
grupurile de căi cu role pe care
se va tace transportul blumurilor
de oţel de la cuptoare la cajă.
S-au terminat, de asemenea,
montajul cajei de 800 mm., pre­
cum şi lucrările de construcţie
la sala de maşini nr. 1, subso­
lul de ungere, staţia de pom­
Cărbune peste plan la Lupenipare de Înaltă presiune, de­
pozitul de lubreiianţi şi al­
tele. Pînă la 5 ianuarie, la
construcţia laminorului s-au
montat pe fundaţii peste 2.400
tone de utilaje sosite din Uniu­
nea Sovietică.
Lucrările de construcţie a
noului laminor continuă cu in­
tensitate.
In numai cîteva zile angajamentele luate în cinstea de Nicolae. Gui.ă. de la sectorul
Au ’trecut numai cîteva z>ile de la De asemenea ei vor să-şi reali­ zilnic, c u .0,35 metri peste: plan.
începutul noului an. Pentru colectivul zeze însemnatele angajamente ce
Fabricii de ciorapi şi tricotaje „Sebe­ şi le-au luat pentru depăşirea
şul“ din Sebeş, cele cîteva zile au în­ planului a n u a l: sectorul I A
semnat mult. Bătălia cu cifrele de plan 3.500 tone, I B 2.700 tone, III
este în toi şi, cum era de aşteptat, vic­ 3.500, IV A 3.100 tone, IV B
toriile stat din ce în ce mai mari. 2.800, V Sud 1.500 tone.
Cele două secţii de bază, Kotton şi
circulare, au luat-o înaintea planului
cu 13 şi, respectiv, 11 h sută.
Aceste succese, colectivul de muncă
de la „Sebeşul", le. închină Conferinţei
regionale de partid. La obţinerea lor
au contribuit în mod deosebit Petre
Besoiu şi Danii Fărcaşu, membri de
partid, precum şi Petru Sara şi Doina respectiv 12 la sută ; Ion Szetlic
Noi angajamente ale minerilor
de la Aninoasa
Sectorul IV al minei Aninoa­
sa, în lupta pentru obţinerea de
cantităţi tot mai mari de căr­
bune, a chemat la întrecere toa­
te sectoarele minei. In răspunsul
pe care l-a 'dat acestei chemări,
sectorul I s-a angajat să dea
peste planul anual cantitatea de
11.000 tone cărbune, dintre care
'4.000 tone pînă la 1 Mai 1959.
Totodată s-a angajat să mă­
rească productivitatea muncii cu
5 la sută şi să obţină economii
în valoare de 250.000 lei.
La rîndul lor, şefii de brigăzi
s-au angajat să dea cantităţi
însemnate de cărbune peste plan.
Astfel, tovarăşul Ion Breda s-a
angajat în numele brigăzii sale
să dea în cursul anului acesta
3.000 tone Gărbune peste plan.
Angajamente asemănătoare şi-au
reuşin'd să instaleze o pompă de
rezervă care dă cele mai bune
rezultate şi asigură funcţionarea
neîntreruptă a foarfecii.!
Acum foarfecă hidraulică asi­
gură o producţie continuă, fără
deficienţe, care face să crească
producţia şi productivitatea la­
minorului. Această nouă reaţiza-
re se datoreşte grijii pe care o
manifestă comuniştii de aci faţă
de buna funcţionare a lamino­
rului şi a tuturor agregatelor ca­
S-au evidenţiat printr-o mun­
că neobosită tovarăşii ' Martin
Solkoi, Ştefan Teorek, loan
Scurtu, loan Roth, loan Fercău
şi toţi ceilalţi apaductieri şi e-
lectricieni care au luat parte la
executarea acestei lucrări.
PROLETARI DIN TÓATE ŢĂRILE, UNlŢI-VA!
'« : i
„ V icto ria “ —C ălan
In ziua de 7 ianuarie a.c., colectivele sectoarelor uzinei
„Victoria“ din Călan au organizat însufleţite schimburi de
onoare în cinstea Conferinţei regionaile de partid. In aceste
schimburi, succese deosebite au obţinut turnătorii comunişti Mî-
Ia turnătorie s-au evidenţiat muncitorii în regie, Adolî Stempel
şi Emeric Libich.
La semicocserie, în fruntea întrecerii au stat comuniştii
Nicolae Timoftel, Paraschiv Bîriădeanu şi loan Drăguceanu.
Prin realizări deosebite s-au evidenţiat şi membrii de partid Io-
sif Bogoş şi Iosif Laczko de Ia atelierul mecanic.
Aceste succese sînt o dovadă mai mult a hotărîrii cu care
siderurgiştv din Călan muncesc pentru a da viaţă cifrelor de
plan.
In primele zile de muncă ale
noului an, la mina Lupeni, mi­
nerii din abataje şi galerii scot
la suprafaţă in fiecare zi canti­
tăţi sporite de cărbune, iar pro'
centul de realizare a planului pe
exploatare creşte mereu. Harnicii
mineri sînt hotărîţi să-şi respecte
Conferinţei regionale de partid. VII investiţii, care înaintează
In fruntea întrecerii socialiste
ce se desfăşoară între brigăzile
de la această mină, se situează
acelea conduse de comuniştii
Traían Damian şi Adalbert Faze-
kaş, de la sectorul V sud care îşi
depăşesc zilnic normele cu 15 şi
de la sectorul IV A cu o depă-
mai luat tovarăşii Petru Dunca,
Francisc Bodo, Adalbert Boyie
şi alţii.
JN. MAN corespondent
Sărbătoare la Tîaipa
Ţărani întovărăşiţi şi colectivişti,
muncitori ceferişti, activişti de partid
şi de stat au participat miercuri în
număr mare la festivitatea inaugurării
gospodăriei agricole colective „Scînte-
ia" din satul Tîmpa, raionul Hunedoa­
ra.
La festivitatea care a avut loc la
căminul cultural, frumos pavoazat şi
împodobit cu steaguri, , au participat
tovarăşii loan Bodea, prim-vicepreşe-
dinte al Sfatului popular regional,
Traran Gricoveanu, activist al Gomite­
iului regional P.M.R., loan Radovici,
secretar al Comitetului raional de par­
tid Hunedoara, Mihuţ Avram, preşe­
dintele Sfatului popular raional, Vlad
Lăscuţ, secretarul Comitetului de par­
tid al Atelierelor G.F.R. Simeria, Cioan-
că I. directorul Atelierelor G.F.R. Si­
meria.
Luînd cuvîntul în cadrul acestei
festivităţi tov. loan B6dea, prim-vic,e-
preşedinte al Sfatului popular regional,
a salutat şi felicitat pe colectivişti, în
Valea Slănişoara oferă schiorilor cel mal frumos teren de
schi (Munţii. Retezatului).
4 pagini 20 bani
. ;' !. •
şire zilnică de 8 la sută ; Ion
Cotroază de la sectorul I A'care
in primele 4 zile de lucru ale
anului 1959 a dat peste plan 25
de tone cărbune cocsificabil. De
asemenea, m erită‘să 5fie eviden­
ţiată brigada de tineret condusă
numele Comitetului executiv al Sfatu­
lui popular regional.
— Făgaşul pe care aţi apucat = a
spus el — este cel just. Practica a do­
vedit că gospodăria agricolă colectivă
permite mecanizarea lucrărilor agricole
şi obţinerea de recolte bogate. Acum,
cînd ochii întregii omeniri sînt îndrep­
taţi, cu speranţă şi mîndrie spre
U.R.S.S. care a lansat prima rachetă
cosmică, a devenit şi mai clar că nu­
mai uniţi în colective mari, numai ri-
dicînd agricultura la nivelul industriei, torie, să muncim cu şi mai mult simţ de ştiinţă sovietici — victorie claraţie specială făcută cu acest
vom putea obţine creşterea economiei
naţionale, construirea socialismului.
Comitetul executiv al Sfatului popu­
lar regional — a spus în continuare
vorbitorul — vă va acorda tot spri­
jinul necesar pentru a deveni în scurt
timp gospodărie agricolă colectivă frun­
taşă pe regiune.
Cu multă atenţie a fo'st ascultat cu-
vîntul tov. Traian Gricoveanu, care în
numele Comitetului regional P.M.R. a
felicitat călduros pe colectivişti spu-
nînd:
. şeful serviciului control tehnic
Un pas gigantic aî omului sovietic
14.500.000 km. parcurşi în spaţiu
MOSCOVA (Agerpres). mice sovietice în direcţia Lunii nu a fost ales Ia
întîmplare. In primele zile ale lunii ianuarie
După cum transmite corespondentul Agenţiei Luna se afla într-unul din punctele cele mai
TASS pentru problemele ştiinţifice, la 7 ianuarie apropiate de Pămînt ale orbitei sale, la o dis­
prima planetă artificială a sistemului solar s-a tanţă de 368.000 kilometri. Era începutul ulti­
stabilit pe orbita ei. mului pătrar al Junii, cînd luna intersectează
oarecum drumul pămîntului care se mişcă cu o
De la 2 ianuarie ora 20, (ora Moscovei), clipa viteză de aproximativ 30 km/sec. In telul acesta
istorică în care a fost lansată, racheta cosmică traiectoria rachetei cosmice a coincis aproape în
sovietică a parcurs în spaţiul interplanetar o caile întregime cu direcţia rotaţiei Pămîntului în jurul
de 14.500.000 kilometri şL s-a îndepărtat de Pă- Soarelui şi s-a imprimat rachetei o viteză cu 30
mînt cu aproape un milion kilometri. Această din km/sec. mai mare decît cea de-a doua viteză
urmă cifră va creşte cu o viteză colosală, întrucît cosmică.
Pămîntul şi planeta artificială se îndepărtează
una de cealaltă în cosmos. Nu a fost întîmplătoare nici alegerea perioadei
şi direcţiei de zbor. Lansarea a fost efectuată cu
Cea de-a 10-a planetă va fi mult mai aproape puţin înainte de răsăritul Lunii în est. De aceea
de planeta Marte decît de Pămînt, ceea ce se prin lansarea rachetei spre est ea a dobîndit încă
explică prin depăşirea simţitoare a celei de-a o viteză suplimentară datorită rotaţiei Pămîntu­
doua viteze cosmice în timpul lansării rachetei lui în jurul axei sale. Să amintim că s-a arătat
în direcţia Lunii. Dar oamenii de ştiinţă sovie­ încă în primul comunicat că ea a trecut frontiera
tici prevăd posibilitatea unor apropieri între Pă­ răsăriteană a U.R.S.S.
mînt şi cea de-a 10-a pianetă la distanţe relativ
mici, care vor permite ca într-un viitor depărtat Este greu să fii de acord cu părerea unor
să se facă observaţii corespunzătoare. oameni de ştiinţă de peste hotare care afirmă că
specialiştii sovietici nu ar fi ales în mod cu totul
Exact peste o săptămînă, la 14 ianuarie, prima fericit momentul lansării şi că Luna nouă ar fi
planetă artificială îşi va atinge periheliul — o perioadă mai favorabilă. Fireşte, lansarea ra­
punctul cel mai apropiat de Soare (146.400.000 chetei în ultimul pătrar al Lunii a necesitat cal­
kilometri). In acest moment ea va dobîndi viteza cule mal complexe şi mai precise. Dar aceste
maximă de peste 32 kilometri pe secundă. Ulte­ calcule au fost confirmate pe deplin. Oamenii de
rior, pe măsura apropierii de afeliu (punctul din ştiinţă sovietici nu şi-au propus sarcina de a rea­
orbită cel mai îndepărtat de Soare), viteza va liza aselenizarea rachetei, după cum nici ameri­
descreşte şi va îi în medie de 27,750 kilometri canii nu şi-au propus acest lucru.
pe secundă.
Momentul pentru lansarea unei rachete cos-
Informarea oamenilor Orînduirea socialistă este baza
succeselor ştiinţei sovietice
muncii
In cadrul acţiunii de popularizare
a măreţei realizări a oamenilor de'
ştiinţă sovietici, care au creat ş i . lan-,
sat prima rachetă cosmică,.filiala regio-(
nală S.R.S.C. Hunedoara-Deva orga­
nizează zilele acestea numeroase adu­
nări ale oamenilor muncii — pe în­ Zilele acestea, cursanţii cercu­ au vorbit despre imensul succes
treprinderi — în cadrul cărora se 'e x ­ rilor şi’ cursurilor din învăţă- obţinut de oamenii de ştiinţă
pun conferinţe despre importanta izbîn- mîntul! de partid de pe lîngă în­ sovietici în ultimii ani şi în mod
dă a ştiinţei şi tehnicii sovietice. Astr treprinderea de Electricitate Deva special în domeniul cercetărilor
fel, în cursul zilei de miercuri aseme­ s-au •întrunit pentru a-şi. expri­ spaţiului cosmic.
nea adunări au avut loc la Bampotoc, ma, admiraţia pentru uriaşa rea­
T.A.R.T.,' Uzina electrică.' In' zilele ce lizare- a oamenilor de ştiinţă so­ Muncitorul electrician Eustă-
. urmează , vor fi organizate expuneri şi vietici — lansarea rachetei cos­ che Heriea, de pildă, a arătat
la Mina de cupru, Poştă, LR.T.A., mice în direcţia Lunii. că întreaga ştiinţă sovietiGă este
. Tov.. ing. Laurenţiu Drăghici, îndreptată spre asigurarea unui
¦U.R.G.M. şi'în alte întreprinderi şi in­ propagandist, a citit un referat viitor luminos omenirii, spre în­
stituţii. «V. - ' "" <¦ întocmit .pe baza comunicatelor deplinirea dorinţei popoarelor —
agenţiei TASS şi a ecourilor a- pacea.
părute în presă. Apoi au luat
cuvîntul mai mulţi tovarăşi ca­ — îmi exprim calda admira­
re în cuvinte simple, dar calde, ţie — a spus tov. inginer Ro­
man Şerban — pentru această
Fierarul loan Cri- măreaţă realizare a savanţilor,
şan lucrează l a . A- inginerilor şi tehnicienilor so­
telierele C.F.R. Si- vietici. Este pentru prima dată
meria. Dină dovadă în istoria omenirii cîn'd un corp
de o înaltă conştiin­ construit de mîna' omului pără­
ciozitate în muncă, seşte sfera de atracţie a Pămîn­
reuşeşte să-şi depă­ tului şi a Lunii. Aceasta în­
şească norma în seamnă că într-un viitor nu
medie cu 18 Ia suta. prea îndepărtat se va putea cu­
In foto: lală-l tu- noaşte bine cosmosul. Pentru
crînd la un ciocan inginerii şi tehnicienii 'din ţara
pneumatic.
noastră, această îndrăzneaţă cu­
cerire constituie-un puternio im­
bold în muncă.
Tovarăşul loan Turtureanu,
tehnician, a subliniat că în con­
trast cu uriaşele realizări ale
ştiinţei sovietice din ultimii ani,
încercările oamenilor de ştiinţă
americani au eşuat în domeniul
cuceririi cosmosului.
Ga şi alţi vorbitori, el a scos
în evidenţă că succesele imense
ale ştiinţei şi tehnicii sovietice
au o bază care generează, pro­
gres — orînduirea socialistă.
Un eveniment care a stîrnit— Trecerea dumneavoastră de la în­
tovărăşirea agricolă — formă simplă
de cooperare — la gospodăria agricolă
colectivă, dovedeşte că munca activiş­ admiraţia întregii lumi
tilor de partid şi exemplul celorlalte
gospodării a dat roade, că ţăranii din
Tîmpa au înţeles scopul politicii par­ Lansarea cu succes de către însemnătatea acestui eveni-
tidului. Nu e însă suficient să ne unim. Uniunea Sovietică a rachetei ment a stirnit admiraţia intre-
Unirea e numai o victorie cîştigată. cosmice spre Lună, reprezintă gii omeniri. însuşi preşedintele
Va trebui să consolidăm această vic­ o victorie epocală a oamenilor S.U.A., D. Eisenhower, intr-o de-
de răspundere pe ogoarele înfrăţite. care confirmă incăodată supe- prilej, a fost nevoit să recunoas-
In acest fel vom putea asigura clasei rioritatea incontestabilă a ştiin- că meritul oamenilor de ştiinţă
muncitoare pîinea pentru care ea ne iei constructorilor comunismului, şi inginerilor sovietici, realiza-
trimite tractoare şi maşini agricole. După încercările nereuşite de torii primului zbor în cosmos,
Comitetul regional de partid va ve­ lansare de către americani a rr Lansarea rachetei reprezintă
ghea la bunul mers al gospodăriei şi nor rachete sore Lună. victoria o performanţă neegalată in do-
vă va ajuta de cîte ori va fi nevoie. savanţilor şi inginerilor soaie- meniul tehnicii reactive prin
In încheiere, a luat cuvîntul tov. tici ne apare in adevărata ei va- complexitatea şi dificultatea pro­
Avram Mihuţ, preşedintele Sfatului
popular raional Hunedoara care a spus: bare. Astăzi, cînd racheta sovie- blemelor tehnice care au trebuit
— Bunul mers al gospodăriei colec­ tică a trecut distanţa de 1 să Îie soluţionate. Obţinerea vi-
tive „Scînleia" va depinde de felul
cum vom munci, de ramurile ce le milion kilometri de la planeta tezei de 11,2 km., pe secundă ne-
vom dezvolta. In satul Tîmpa e pă­
mînt fertil şi oameni harnici. Avem noastră, şi s-a stabilit pe o or cesară pentru ieşirea unui corp
(Continuare în pag. 3-a) bită ca o planetă a sistemului din cîmpul de atracţie gravi-
solar - prima planetă creată taţională a Pămîntului, a permis
de om - pe drept cuvînt se poa- Casarea în cosmos a rachetei,
te spune că era zborurilor inter- n c^rei ultimă treaptă a auu{ °
planetare a fost inaugurată. greutate remarcabilă de 1.472
_________ _______ __________ kg. din care 361,3 kg. numai a-
paratajul ştiinfific. Acest apara-
„ F r u m o a s ă eşti tu, taj a furnizat elemente noi de
patria m e a !“ un uriaş interes ştiinţific in ceea
ce priveşte cercetările radialiir
nilor cosmice, radiaţiunilor cor-
'Acestea sînt cuvinte scrise pe Elevul, pliinbîndu-şi privirea pe pusculare şi materiei interpla­
o sticlă ce se află deasupra u- acest fir, începind de la oraşul netare.
nei hărţi a Republicii Populare de unde porneşte, ajunge la pe-
Romine, aşezată pe coridorul derea care reprezintă realizăr Cunoaşterea acestor elemente
Şcolii de 4 ani din salul Boz, importante din oraşul respectiv este necesară şi indispensabilă
comuna Doştăt. Harta, desenată Sini expuse aici vederi din Bu pentru proiectarea şi realizarea
cureşli, Botoşani, laşi, Craiova noilor nave cosmice care intr-un
de învăţătoarele Maria Crislea Cluj, Oraşul Stalin, Deva, Hune¦ viitor apropiat vor efectua călă­
şi Ingrid Hanpcliorn, de dimen­ doara, Sibiu, etc. torii interplanetare cu echipaj
siunile celor editate de Minisle. complect.
rul Invăţămintului şi Culturii Trimestrial vederile sînt tnlo.
este folosită In mare măsură, cuite cu altele tot din oraşele, Succesul obţinut prin lansarea
lată cum este folosită această rachetei reprezintă o contribu­
respective. In felul acesta elevii ţie esenţială a Uniunii Sovietice
hartă: pe perele, în jurul hărţii, la întărirea lagărului socialist,
sînt prinse peste 15 vederi din pot cunoaşte mai uşor realiză­ a forţelor păcii, dovedind odată
l ţara noastră. De pe hartă, de la rile regimului nostru de demo­ mai mult că raportul de forţe pe
) punctele unde se află principa- plan internaţional este categoric
craţie populară. în favoarea socialismului.
Slele oraşe din ţară, pleacă la a- IULIAN IONAŞ
ceste vederi fire de aţă roşie. corespondent Ing. ION NIŢA
calitativ, din C.S. Hunedoara
iyw''.-/w w -w Z W '.