Page 22 - 1959-01

Pag. 2 m m m w erm m m n- Nf. 1260

. Cresc şi se întăresc Clnd organizaţia Mai multă răspundere Corul ceferiştilor
de bază neglijează
rînduriie organizaţiilor Invăţămlniul faţă de sarcini din TEIUŞ

de partid partid Recent a avut loe la U.R.G.Q. nai de răspundere de care ău Cînd l-am întîlnit pe tovară­ de amatori, corul s-a calificat
Haţeg o şedinţă la oare au par­ dat dovadă preşedintele coope­ şul Vintilă Tîrtescu, preşedin­ pentru faza raională. Aceasta a
ductivi care sînt ataşaţi trup şi Pe lingă organizaţia de partid ticipat preşedinţii, şefii contabili rativei, Remus Moise, şi şefa tele comitetului de întreprindere avut loc în luna septembrie a
Organizafîa de bază de suflet politicii partidului şi gu­ de la întreprinderea de colec­ şi planificatorii cooperativelor contabilă, Stela Zgîrcea, în ceea de la complexul C.F;R. Teiuş, anului trecut. Pînă la faza ra­
tarea şi industrializarea laptelui de consum din raion. Cu acest ce priveşte buna organizare a vizitasem deja clubul. Era încă ională însă mai este de aştep­
la bateriile de cocs vernului şi luptă în mod hotă- Simeria, funcţionează un cerc de prilej s-a analizat felul în care muncii în cadrul cooperativei. dimineaţă şî tinerii ca şi vîrst- tat. De aceea, pentru a nu sta
rît pentru înfăptuirea acestei po­ studiere a Istoriei P.M.R. anul Uniunea raională a cooperative­ nîcîi nu-şl făcuseră apariţia în în loc, formaţia corală s-a de­
Una din preocupările de sea­ litici. 11 in care au fost înscrişi 17 lor de consum şi-a îndeplinit S-au scos în relief şi lipsurile faţa meselor de şah, la bibliote­ plasat la Aiud şi Alba Iulia unde
mă ale organizaţiei de partid tovarăşi. sarcinile economico - financiare ce au existat în munca organe­ că sau în saila de repetiţii. In a prezentat programe reuşite.
de la bateriile de cocs din sec­ Organizaţia de bază de la sec­ şi organizatorice pe anul 1958. lor de teren ale Uniunii raio­ asemenea situaţie era necesar ca Acum ne pregătim să mergem
torul cocsochimic din cadrul ţia furnale 1-4 a primit de la Deşi organizaţia de bază de nale. Aşa de exemplu, s-a ară­ să vorbească despre activitatea la Zlatna.
Combinatului siderurgic Hune­ alegerea noului birou şi pînă a- aci, are posibilitatea de a con­ Raportul prezentat şi discu­ tat că tov. loan Iacob, merceo­ clubului chiar preşedintele şi...
doara este aceea a creşterii şi cum, în rînduriie membrilor de trola felul cum frecventează cei ţiile purtate au scos în evidenţă log la U.R.6.Q., care răspunde unele fapte din registrul de ac­ Cam atît a spus tovarăşul
întăririi rîndurilor partidului partid pe tovarăşii Ştefan Bo- înscrişi invăţămintul, modul cum faptul că, avînd în permanenţă de activitatea cooperativei din tivitate a clubului. Mai întîi a Vintilă Tîrtescu la început.
prin primirea în rînduriie mem­ dolan, lăcătuş, loan Moise, cau- se pregătesc pentru discuţii şi sprijinul organelor de partid şi Sălaş, nu sprijină eficient mun­ vorbit tovarăşul Tîrtescu.
brilor şi a candidaţilor de partid perist, loan Prodan, zidar şa- in ce măsură îşi însuşesc noi de stat, majoritatea cooperative­ ca consiliului de conducere de Dar cine sînt coriştii, care sînt
a celor mai înaintaţi , muncitori* motor, Mihai Madaroş, apeduc- cunoştinţe, neglijează acest lu­ lor din raionul Haţeg s-au dez­ aici, din care cauză întreaga ac­ — Aici, la clubul ceferiştilor, ocupaţiile lor? Cei mai muiti
care lucrează nemijlocit în pro­ tier, Vasile Dobre, topitor. cru. voltat multilateral, achitîndu-se tivitate este slab organizată. dintre ei sînt muncitori la com­
ducţie şi care au dovedit prin în mare măsură de sarcinile ce îşi deîăşoară activitatea cultu­ plexul C. F. R. Teiuş - C o şla riu .
fapte dragoste şi ataşament faţă In rînduriie candidaţilor de Asigurarea frecventării acestui le revin pe linia schimbului de In încheierea şedinţei, au fost Oricine îl cunoaşte pe Virgi!
de partid. partid au fost primiţi tovarăşii : cerc de către toţi cursanţii nu a mărfuri între oraş şi sat. repartizaţi şi trimişi la coopera­ rală atît muncitorii din complex Dobîrtă, acar la Coşlariu, care
Dumitru Truţă, lăcătuş, Gheor­ constituit pînă acum o preocu­ tive toţi instructorii de teren interpretează cu măiestrie dife­
Lună de lună un număr tot ghe lordache, electrician, loan pare a organizaţiei de bază. A- Cei prezenţi la şedinţă au re­ de la U.R.G.G. Haţeg pentru a cît şi cetăţenii din comună. Cu rite cîntece. Mai ales cînd in­
mai mare de muncitori îşi ex­ Chiroşca, topitor, Petru Puţine- ceasta explică şi faptul de ce levat însă că în unele coopera­ îndruma mai îndeaproape activi­ terpretează „Ană dragă“, solis­
primă dorinţa de a face parte !u, cauperist, Alecu Lăpuşneanu, cercul este frecventat numai de tive mai există totuşi o serie de tatea acestora. ce ne putem lăuda la ora ac­
din rînduriie detaşamentului de electrician şi Elisabeta Radu, 9— 10 tovarăşi. lipsuri. Astfel, tovarăşul Aurel tul Virgil Dobîrtă face ca pal­
avangardă al clasei muncitoare tehnician. Pînă acum au fost Ceuţă a arătat că la cooperati­ Pentru îmbunătăţirea activi­ tuală ? Desigur că cele mai mul­
din ţara noastră — Partidul primiţi 7 membri şi 7 candidaţi Este necesar ca in cel mai va din Baru Mare nu s-au rea­ tăţii de viitor, conducerea Uniu­ mele spectatorilor să se înroşea­
Muncitoresc Romîn. Ei cer or­ de partid. lizat sarcinile de plan la pre­ nii raionale Haţeg va trebui să te cuvinte se pot spune despre
ganizaţiei de bază să fie primiţi luări din contractări, datorită ia şi alte măsuri, astfel îneît scă. Apoi contabilul Nicolae
în rînduriie membrilor sau al Organlzafia de bază a faptului că unii achizitori ai să fie grabnic lichidate lipsu­ cor. Format din peste 70 per­
candidaţilor de partid. cooperativei au încheiat contrac­ rile care încă mai persistă. Budacu de fa depou, lăcătuşul
grupului de şantiere soane, corul desfăşoară în per­
De la alegerea noului birou,» PETRE INUREANU Ioan Timiş de la revizia de va­
din toamna anului trecut, şi pînă construcţii nr. 1 i.C.S.H. manentă o activitate rodnică.
i¦ ? • goane Coşlariu, tehnicianul
în prezent, organizaţia de bază Ocupîndu-se îndeaproape de
educarea, instruirea şi atrage­ La faza intercomunală, desfăşu­
de la bateriile de cocs a primit rea în muncă a activului fără
de partid, organizaţia de bază a rată în cadrul celui de al V-lea
în rînduriie membrilor de partid grupului de şantiere construcţii
nr. 1 a I.C.S.H., a primit şi pri­ scurt timp organizaţia de bază te cu cetăţeni ce aveau terenuri corespondent concurs al formaţiilor artistice loan Chioreanu, instructorul de
8 tovarăşi, printre care Gheor- meşte noi cereri de la cei mai (secretar tov. Victoria Filimon) locomotive Nicolae Buciceanu,
buni muncitori constructori care să ia măsuri practice ca toţi cei cultivate cu cereale tocmai la îm i tînăra calculatoare Minerva
ghe Chetran, lăcătuş, loan San­ fac parte din activul fără de înscrişi să frecventeze cu regu­ Craiova şi care, pe motivul că Comşa ca şi mulţi alţii, vin cu
partid, pentru a fi puşi în dis­ laritate invăţămintul de partid, Cîteva aspecte I i i etapa a I- regularitate la repetiţii, contri­
du, electrician, Nicolae Vasile, să se pregătească in mod te­ recolta a fost calamita'tă nu şi-au a lestlfalilii tllmalni la sate buind în cea mai mare măsură
mai respectat îndatoririle con­
lăcătuş, Solomon Sălăjan, sudor tractuale.

şi Mircsa Breazu, prim-încălzi- A reieşit de asemenea că sar­

meinic şi cu simţ de răspundere cinile de plan n-au fost înde­ Nu de mult, in regiunea noas­ seama operatorilor de la cine­ la reuşita spectacolelor.
pentru însuşirea de noi cunoş­ plinite în întregime nici la co­ tră a începui festivalul filmului matografe. De pildă, directorul Componenţii corului îşi amin­
tinţe politice şi ideologice, exer- operativa „Ulpia Traiană“ din la sate, organizat cu scopul de căminului cultural din Clinic,
citînd an control sistematic a- Sarmizegetusa. Cauza neîndepli- a contribui la creşterea nivelului Lanes Alexandru, n-a. ţinut nici tesc însă şi de alţi oameni buni
supra activităţii cercului de în­ nirii- totale a planului a constat cultural al ţărănimii muncitoare. cel puţin o conferinţă, fără să şi talentaţi care participau la
văţămint. mai ales în lipsa spiritului de Filmele programate în perioada mai vorbim de program artistic, cor dar care, de la un timp, au
gospodărire şi a simţului perso- festivalului redau pe ecran e- iar tehnicianul agricol nici nu încetat să mai vină. De exemplu,

tor. In aceeaşi perioadă au fost cuţia adunării generale a orga­ xemple vii din rezultatele obţi­ a fost găsit. La Şibot, în raionul tînăru! Ioan Triîu de la revizia
nute de către gospodăriile agri­ Orăştie, cu toate că la sfatul de vagoane Coşlariu, magazi­
primiţi 20 tovarăşi în rînduriie nizaţiei de bază spre a fi pri­ In EDITURA POLITICA cole colective prin folosirea şi- popular s-au primit instrucţiuni nerul restaurantului din Teiuş,
aplicarea celor mai înaintate de felul cum se va organiza fes­ Aurel Sechereş şi alţii. Privind
candidaţilor de partid. Printre miţi în rînduriie candidaţilor de a apărut metode agrozootehnice. tivalul, nu s-a luat nici o mă­ activitatea corului ceferiştilor
aceştia se află tov. Ilie Hoară, partid. sură. din Teiuş trebuie scos în evi­
mecanic, Gheorghe Godreanu, „D icţionar politic“ Prima etapă a festivalului fii' denţă şi felul cum şefii de uni­
Pînă acum au fost primiţi mului la sate s-a organizat şi Instrucţiunile elaborate de Mi­ tăţi înţeleg să înlesnească par­
deschis in comunele şi satele ra­ nisterul învăţămintului şi Cul­ ticiparea oamenilor la activitatea
prim-colectorist, Torna loachim, candidaţi de partid tovarăşii : >«• h ><<* • ioanelor Haţeg, Sebeş şi Orăş­ turii în colaborare cu Ministerul acestui cor. Ca exemplu bun în
încălzitor, loan Eleş, lăcătuş, Nicolae Daniel, lăcătuş, Gheor­ tie. In unele comune şi sate din Agriculturii şi Silviculturii, pre­ acest sens se poate da tovară­
cadrul acestor raioane, deschide­ cizează sarcinile secţiilor agri­ şul Nicolae Trifan, şeful depou­
Gheorghe Radu, electrician, ghe Cosat, zidar, Alexandru * „Dicţionar politic“, reprezintă traducerea lucrării cu acelaşi rea festivalului filmului a con­ cole in perioada festivalului. E- lui. Şi tovarăşului Vasile Bre-
stituit o adevărată sărbătoare. numerâm citeva: organizarea tolu, şeful reviziei de vagoane
Ioana loachim, uşieră, Petru Roşea, îierar-betonist şef de bri­ titlu apărută în Editura de stat pentru literatură politică din De exemplu, la Sălaşul Superior, de expoziţii, prezentarea de con­ Teiuş, îi place să asiste la un
Păunescu, lăcătuş şi Aron Gros, gadă, Cornel Terolc, zidar şa- raionul Haţeg, au luat parte ferinţe cu caracter agricol, orga­ bun program artistic. Numai că,
Moscova în anul 1958. peste 200 spectatori, la Subce- nizarea unor discuţii pe diferite atunci cînd tinerii trebuie să se
tate 122 spectatori, la Ludoş, ra­ teme agricole etc. Inginerii şi prezinte fa repetiţii, aceştia în-
maistru. motor, Franghelea Miţă, fierar- Cititorul găseşte în acest volum explicaţii scurte dar cu­ ionul Sebeş, 155 spectatori, la tehnicienii agronomi cunosc a- tîmpină unele greutăţi. Este
betonist şi Tiberiu Covaci, zi­ Cioara, raionul Orăştie, 230 ceste obligaţii, insă n-au făcut drept că activitatea culturală
prinzătoare a principalelor noţiuni; atît de politică internă cit spectatori etc. In aceste locali­ aproape nimic pînă acum. trebuie să se desfăşoare în orele
tăţi., înainte de a începe filmul, Deşi secţia agricolă regio­ libere, dar atunci cînd se fac re­
şi externă ; atît cele privind lumea socialismului cît şi ace­ au fost prezentate scurte confe­ nală cunoaşte această sta­ petiţii, e bine să ii se ceară co­
rinţe pe teme ca ..13 Decembrie re de lucruri, nu a luai nici riştilor posibilitatea să lucreze
rganizaţia de bază de dar şamotor. lea privind lumea capitalismului. Cartea constituie un 1918“, „Problema Berlinului“, o măsură pentru îmbunătăţirea în schimbul de dimineaţă.
3 secfia turnale 1—4 La biroul organizaţiei de bază activităţii in perioada primei e-
sprijin preţios pentru înţelegerea problemelor care şe ri­ „Despre cultivarea viţei de vie" tape a festivalului. Ar fi cazul Teluşenii doresc ca activita­
mai sînt patru cereri ale unor etc., urmate în unele părţi de ca organele sezisate să ia mă­ tea culturală ce se desfăşoară
dică zi de zi atît în ce priveşte construcţia socialismului şi a frumoase programe artistice. car acum. măsurile necesare in Ia club să fie şl mai bogată.
vederea înlăturăHi lipsurilor Posibilităţi şi condiţii sînt. Ele
Şi organizaţia de partid de la muncitori fruntaşi din activul f comunismului în .ţările care s-au rupt din lanţul imperialismului, Numărat mare de spectatori semnalate, pentru ca etapa a trebuie însă folosite din plin.
secţia I-a furnale de la Combi­ fără de partid care au cerut să care au participat la deschide­
natul siderurgic Hunedoara se fie primiţi drept candidaţi de ‘ cît jşmh -privinţa.-ltiptei maselor din ţările capitaliste pentru li- rea festivalului a confirmat preo­ Il-a şi a IIFa a festivalului să v. a.
ocupă cu mult simţ de răspun­ partid şi care urmează a îi puse cuparea unor comisii locale pen­
dere de munca de primire în în curînd în discuţia adunării J bertate şi o viaţă mai bună, pentru răsturnarea orînduirii capi- tru buna reuşită a acestuia. Nu ¦se desfăşoare la nivelul aşteptat.
partid a muncitorilor direct pro- generale a organizaţiei de bază. acelaşi lucru îl putem spune
| taliste, a luptei popoarelor din colonii şi ţări dependente pentru insă despre unele organe locale ŞTEFAN KOROSI
din raioanele Sebeş şi Orăştie,
f scuturarea jugului colonial şi a luptei popoarelor din ţările re- care au lăsat întreaga muncă pe inspector al întreprinderii

| cent eliberate de jugul colonial pentru consolidarea independenţei cinematografice regionale Deva

\ lor politice şi economice. Nenumărate probleme de politică in-

-.mi * ternaţională, privind demascarea imperialismului şi lupta po-

| poarelor pentru apărarea păcii, pentru zădărnicirea uneltirilor

Noi unităţi cooperatiste i aţîţătorilor la război sînt de asemenea explicate în „Dicţionar

{ politic“.

Odată cu venirea noului an condu­ telor fotografii, o secţie de vopsit mo­ t Cartea cuprinde prezentări scurte dar pline de conţinut a
cerea cooperativei de invalizi „Muncă bilă, şi un cabinet dentar dotat cu
nouă“ din Alba Iulia a hotărît să des­ laborator şi aparatajul necesar. problemelor mişcării muncitoreşti internaţionale, date despre
chidă noi unităţi cu scopul de a asi­
gura o mai bună deservire a populaţiei. Unităţile noii deschise fiind înzes­ partidele comuniste şi muncitoreşti din lumea întreagă despre
trate cu toate cele necesare, funcţio­
Astfel, în aceste zile s-au deschis nează în cele mai bune condiţii. organizaţiile şi uniunile internaţionale democratice şi despre
un atelier pentru executarea diferi­
N. BUCŞERU blocurile militare agresive şi alte organizaţii imperialiste, pre­
corespondent
cum şi date geografice, economice şi politice despre toate ţă­

rile din lume. ÍBroşat 20 lei Legat 29 lei
pag. 756

•«, v •6

CENTENARUL UNIRII ŢARILOR ROMÎNE chiar dacă ne-am pricepe şl noi la cile Pandalache, întinzîndu-i-o). Na, fine, BOIERUL: Ei, oameni buni, vedeţi? cîte o piatră mai mare sau mai mică
ceva, cine se mai uită în gura noas­ bade Pandalache, să ie vedem. S-a dus moş Ion şi n-a putut face trea­ pe umere ! însă acum sîntem chemat
ION ROAtĂ ŞI UNIREA tră? Vorba ceea, cucoane: „Ţăranul bă sin gur; dar cînd v-aţi mai dus a purta împreună (răspicat) TOT t\0 !
cînd merge iropăieşle şi cînd vorbeşte PANDALACHE: (se munceşte să cîţiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu opinca, o stîncă pe umerii noştri.,. Ba
de Saşa Pana hodorogeşte“ (boierul zîmbeşte satis­ rupă): Nu puiem... rut se poale, (i-o multă uşurinţă) greutatea n-a mai rem de-ar fi să fie altfel, mie unire
făcut, îşi aprinde o ţigară, ţăranii dau înapoiază). fost aceeaşi. nu mi-a-r părea răul...
Un tablou după o schiţă de Ion Creangă din cap). Să ierte cinstita faţă a dum­
neavoastră. Eu socot că treaba asta BOIERUL (fără să prim ească): Ia Povestea cînleculuil VASILE: Roată al nostru are drep
ION ROATA — ţăran în vîrstă, ierul odăi clasa-ntîi. Aici e mai mult TOŢI: Auzit, cum să nil fi duzii'} se putea face şi fără noi. vezi dumneata, moş Vasile (lui Pan­ „Unde-i unul nu.i putere late I...
ION ROATA: Doar pe lumea asta dalache). D ă-i-ol Poate-i mai voinic. La nevoi şi la durere;
VASILE — ţăran în vîrstă, cînd stă de vorbă cu noi, prostimea trăim. TOŢI ŢĂRANII: Aşa-i, şi fără noi. Unde-s mulţi, puterea 'creşte BOIERUL': Şi acum că ne-am lă
BOIERUL: Bun... bun... ei... rAste ION ROATA: Că de, noi ştim să VASILE: (încercînd să rupă legătu­ Şi duşmanul nu sporeşte1'. murit de ce trebuie să votaţi pentn
ILIE — ţăran tînăr, Să nu-i terjelim ţoalele de ps jos. două ţări surori se sfîşie şi se mă- tnvirtim sapa, coasa şi secera, iar ra de n u iele): E greu cucoane nu Unire In Divan, puteţi să vă cătai
nîncă înire dinsele spre cumplită ur, dumneavoastră invîrtiti condeiul, şi cînd merge cu una cu două. 'Aşa şi cu unirea, oameni buni. Gin- de-ale voastre prin oraş. De dormit
PANDALACHE — ţăran tînăr, ION ROATĂ: Şi ce-ai avea dacă ai gie şi pieire... şi doar surori sînt. Noi vreţi ştiţi a face din alb negru şi dlh diţi-vă dumneavoastră, cînd s-o uni o să v ă arate vătaful (se-ndreaptă spre
moldovenii ne închinăm ca şi fraţii negru alb... (ţăranii schimbă semne BOIERUL: Greu zici? Dă-o-ncoace, Moldova cu Valahia, şi-apoi cînd o u şă ; reîntoreîndu-se). Cînd voi avei
BOIERUL - sta de vorbă cu picioarele înfundate noştri din Valahia, apoi la fel sîntem prin care manifestă admiraţia faţă de să-ţi arăt că eu pot. veni vremea să ne unim şi cu fraţii trebuinţă de voi, o să aflaţi (iese, in.
şi la stat, şt la vorbă, şi la hrană şi felul de a vorbi a lui Ion Roată). noştri din Transilvania, vom fi noi o trînd în c a să ; ţăranii îşi pun căciulii*
Acţiunea se petrece în 1857. Decor: în scoarţe de-alea de pluş?... Parc-ai la îmbrăcăminte... Cile obiceiuri noi Dumnezeu o-a dăruit cu minte, ca să PANDALACHE (îi dă mătura): Dă, putere de care n-o să se lege cu una pe cap).
avem, toate le-au întocmit şi fraţii ne povăţuiţi şi pe noi, prostimea. să vă vedem. cu două duşmanii... (pauză). Ei, acum,
O curte bine întreţinută. Cîţiva copaci merge în glod. Nici nu simţi că pă­ noştri munteni. BOIERUL (ridieîndu-se şi făcînd cred c-aţi înţeles şi răsînţeles? SCENA III-a
cîţiva paşi spre treptele cerdacului, ILIE, ION ROATA şi VASILE: ACEIAŞI, FARA BOIER
desfrunziţi: ta dreapta un cerdac şi şeşti. ION ROATA: Asta e drept. Am au­ prefăcut, linguşitor): Ba nu, oameni Să-l vedem, (boierul scoate din legă­ ION ROATA: Ba eu, unul, m ă-ier­ VASILE: Se pricepe cum să tragi
zit că mimai plrîuaşul Milcov, ce trece buni, s-a trecut vremea aceea, pe cînd tură nuia cu nuia, 6 rupe în două-trei taţi dumneavoastră, cucoane, încă tot spuza pe Iurta dumiscde. I-o ziseşi bine
faţada unei case cu o uşă şi două fe­ IL IE : Barem să ne lase de tot pe la Focşani, ne desparte, boierule. numai boierii făceau toiul în ţara asia bucăţi şi le aruncă pe jos). n-am înţeles! moş Roată.
şi o storceau după plac. Astăzi toţi, ION ROATA: Dacă vor boierii sur
restre ; pe cerdac, un jilţ cu o perniţă cuşmele şi cheburile astea, (nemulţu­ BOIERUL (repede): „Să-l săcăm de la vlădică pînă la opincă, trebuie PANDALACHE, VASILE: Ei... aşa... BOIERUL: Cum se face asta, moş tucari să vie şi pălmaşii să-şi spum
dar dintr-o sorbire“ şi să facem sfîn- să luăm parte la nevoile şi la ferici­ BOIERUL (satisfăcut): Acum aţi loaiie? Mai bine ce v-am tălmăcit, şi vorba la Divan... deh... că drepfatec
la picioare; într-un colţ, o mătură de mit). Te pomeneşti că după ce ispră­ ia unire, adică înfrăţirea dorită de rea ţării. Muncă şi clşiig, datorii şi priceput cum vine şi cu unirea? un copil putea să înţeleagă. (Ion Roa­ e a oamenilor.
strămoşii noştri, (oftînd). Ei n-au pu­ drepturi, pentru toţi deopotrivă. ION, PANDALACHE, VASILE: Pri­ tă dă din umeri arătînd că n-a în ţeles: PANDALACHE: L-aţi auzit? Ca ui
nuiele; în stînga fund, un bolovan veşte treaba cu noi ,ni le ia îndărăt!... tut s-o facă c-aşa erau vremurile, gre­ ceput cucoane, pricepui. boierul e tulburat, uşor nervos). Ia mieluşel. Azi nu era de fel pripit. Par
le, de pe alunei. Vedeţi, de asta v-am ION ROATA: Asta e bine, ar fi ION ROATĂ: Ba eu tot nu, cucoane. spune, moş Ioane, spune-n legea du- ca-şi dăduse cu unsoare de gitliţă. In
foarte mare. VASILE: Asta aşa ir. i dau cu min­ chemat. Dacă aveţi ceva de zis împo­ BOIERUL: Dumneata, cum văd, eşti mitale, cum ai înţeles, cum n-ai în­ teresu’. Că doar viaţa se-nvirte c<
trivă, nu vă sfiiţi,’ spuneţi verde, mol- acătării, dar de cînd s-au schimbai cam greu de cap. (se plimbă pe balcon ţeles, să auzim şi noi. roata.
SCENA I-a tea c-o să fie. Ba de n-o fi şi mai doveneşte, ca la nişte fraţi ce vă sîn- lucrările ? nervos şi îşi opreşte privirea la bo­
lem. Că de-aceea ne-am adunat aici, lovan, satisfăcut). Moş Ioane, vezi bo­ ION ROATA (sfătos, răspicat): ION ROATA: De unde-o mai sco
IOAN ROATA, VASILE, ILIE, PAN­ rău, că boierul îţi dă c-o mină... ca să ne luminăm unii pe alţii şi cel BOIERUL: ...Am văzut şi noi că lovanul cela de colo ? Dă, cucodite, să nu fie ou supărare, seşi, bade Pandalache. Eu, de. cînd m<
de sus să ne lumineze pe toţi, cum o ION ROATA: II vedem, cucoane. dar de la vorba dumneavoastră şi pînă ţiu minte, văd că merge de-a săniuşui
DALACHE, toţi îmbrăcaţi în cheburi T O ŢI: ...şi-ţi' ia cu• amîtidouă. şti el mai bine. nu e bună dezbinarea, că nu e bine BOIERUL (aprinzîndu-şi o ţigară la faptă e deosebire mare... ca de la cei sărmani mereu dedesubt, boieri
să fim învrăjbiţi (gînditor priveşte în din care începe să pufăie). Ia fă bine cer la pământ. Dumneavoastră, CA mereu de-asupral
(mantăi albe şi lungi) şi cuşme (că­ SCENA Il-a PANDALACHE: înţelegem. jur şi descoperă ceea ce îi trebuie). şi adă.l aici, lingă mine. FIECARE BOIER, numai ne-aţi porun­
ILIE: înţelegem coane (ruşinos). S ta a ţit Am găsii I Bade Ilie, vezi mă­ ION ROATĂ: S-avem iertare, cu­ cit să aducem bolovanul, dar n-aţi pus TOŢI: Asia-i drept.
ciuli) noi. ACEIAŞI, BOIERUL. Că dacă n-oţi şti dumneavoastră ce-i tura aceea de colo? (arată spre col­ coane, n-om putea i că doar acolo-i umărul împreună cu noi la adus. Şi PANDALACHE: Dar cu Unirea?
pe lume, noi, ţărănimea de la coarne­ ţul din stînga al balconului). Dămi-o greutate, nu şagă. parcă adineaori altfel spuneaţi, că de ILIE, VASILE: Aşa-i... cu Unire>
VASILE: De îmbrăcat şi de fer­ BOIERUL: Bună ziua, oameni buni. le plugului, de unde avem să ştim ? încoace / BOIERUL: Ia cearcă şt vezi! (moş acum ioţi au să ieie parte la sarcini... ...că peste trei zile...
VASILE: (cu o uşoară ironie): De Ion Roată se duce şi încearcă s i ri­ (mai apăsat)... de la vlădică pînă la ION ROATA: Un bine aduce c<
chezuit, n-auem ce ne plîhge... TO ŢI: Bună inima, sărut mina, bo. unde să ştim, vai de viaţa noastră, ILIE (urcă pe cerdac şi i-o ad uce): dice bolovanul, dar nu poate). opincă. Şi eu am spus că bine ar fi de-ndată. Că n-o să ne mai trimih
ce-i bine şi ce-i rău ?... Dacă ziceţi Asta-i pentru măturat ograda, ori, fie- BOIERUL (răsucindu-şi satisfăcut dac.ar fi aşa, cucoane. Că la război cei mari să ne batem, ca orbeţii, mun
IL IE : Cică au pus boierii mină de ierule. dumneavoastră... ne cu iertăciune, nu cumva vreţi.7. sîîrcul m ustăţilor): Ia du-ie şi dum­ înapoi şi la pomană năvală, parcă nu tcan cu moldovean. Că noi cu ce n
ION ROATĂ: Ba eu, drept să vă neata, moş Vasile, şi dumnea- prea ne vine la socoteală... v alegem? Şi mai încolo, s-o mai ve
la mină. BOIERUL: (aşezîndu-se comod pe spun cucoane, n-am înţeles. Şi-apoi BOIERUL (înveselit): Bată-te să le ţa, bade Ilie, şi dumneata, bade dea... Ţine mult şi de cine a ţi in jrun
bată... Credeai că vreau să te pun să Pandalache. încercaţi cu toţii (cei tri­ ŢĂRANII (rumoare aprobativă): iea ţării şi poale...
PANDALACHE: Dar ce.or fi vrind jilţ, c u . blîndeţe): Oameni buni, ştiţi mături curtea? Ha, ha, ha! A uitat-o mişi trec lîngă bolovan şi împreună Cam aşa e, aşa e l ILIE: ...S-o da pesie cap săniuşui
azi dimineaţă Gheorghe, dar n-o să-l cu moş Ion Roată îl ridică foarte re­ (rîsete; se.ndreaptă spre stînga îi
cu noi; moş Roată ? pentru ce sîntefi chemaţi aici, printre mai ceri, că-mi prinde bine. la să ve­ pede şl vin cu el în faţa boierului şi-l ION ROATA: Eu, de Ia bolovanul timp ce cadă CORTINA).
dem cine din dumneavoastră poate să aşează jos, lîngă cerdac). dumneavoastră... am înţeles a ş a : că
ION ROAT A : Păi, ne-au dat pe noi ? ^ rupă legătura asta de nuiele I (lui VAS/I.E: L-am adus, cucoane. pînă acum, noi ţăranii am dus fiecare

seama boierului ca să ne dumirească VASILE: Vom şti, cucoane (cu sfia­

de ce ne-au chemat la Ieşi. Auzii că lă, scărpinîndu-se în cap) dacă ni-ţi

asta a fost vrerea lui corni' Coslache spune.

Hurmtizache şi a lui corni’ Mihalaclie BOIERUL: A p o i,'s ă vă spun, că

Kogălniceanu. vreme de pierdui n-am.

ILIE: Care vrere ? ILlE, VASILE: Aşa-i, vremea-i

ION ROATA: Ei, care... Să cheme scumpă.

la Adunare cîţiva ţărani fruntaşi, cîte BOIERU L : Iaca, oameni buni, cum
unul de fiecare judeţ, ca să fim şi noi stă lucrul: de siite de ani, două ţări
de faţă cînd s-o legiui Unirea. surori, megieşe, Moldova noastră şi
Valahia...
PANDALACHE: Atunci, or să mai
vină' ţărani. VASILE: Adică Ţara Muntenească,

ION ROATA: Au mai venit, sînt boierule,

jos... încă n-au terminat să-i înţolească.' BOIERUL: ...aşa, Ţara Munteneas­

VASILE: Ne ţine afară, dar are bo­ că, de care aţi auzii vorbindu-se.