Page 23 - 1959-01
P. 23
Nf. 1260 r m w tiim sm iA E ism a t! PdQ. 3
**!
DELEGAŢI LA CONFERINŢA REGIONALA DE PARTID Din ste Spartachiada
Ora nu contează. Poate fi şi cuta uniformă gri a elevilor şco Gu doi ani în urmă, petrecu întrecerea posturilor semenea o bună pregătire a ele cadraţi pentru a deservi cele 300 de iarnă
dimineaţa ia 9, şi după-amiaza lii profesionale, putea îi văzut se 15 zile în Germania, la He- vilor. Cele 15 colective partici posturi sanitare.
la 17 şi cîteodată, nu rareori, silind de-asupra cărţilor. Trei rinzdolf. Avea amintiri frumoa sanitare şcolare pante la concurs, s-au străduit a tinerelului
noaptea la două sau trei. Peisa ani au, trecut pe nesimţite. se de acolo. Acum, trimis de să dea răspunsuri cît mai bune. Educaţia sanitară
jul aceiaşi. Cele trei cuptoare, Proaspătul absolvent, cu pata Consiliul Central al Sindicate Ultimele zile de .şcoală din Ca cele mai bine pregătite co In raionul Haţeg numărul ti
maşinile de şarjarc, tavanul lamaua Ia mină — luase ulti lor, urma să petreacă alte 15 lective, au fost apreciate colec In activitatea sa, organizaţia nerilor care participă Ia întrece
înalt, deja afumat, lumină, şi, mele examene în mod strălucit zile vizitînd Atena şi Istanbu- primul 'trimestru de invăţămlnt tivele claselor a VlII-a de la de Cruce roşie a adus o însem rile sportive din cadrul sparta-
spre turnare, din cînd în cînd, — nu intră în producţie. Conti lul. Croaziera aceasta n-o va din anul 1958/1959 a constituit Şcoala maghiară şi „Decebal“ nată contribuţie şi Ia educarea chiadei de iarnă creşte mereu.
cascade şi licurici de foc. E hala nuă studiile Ia şcoala de maiş uita niciodată. Cerul însorit a1 pentru elevi şi bilanţul muncii şi clasa V-a de la Şcoala „Dr. sanitară a oamenilor muncii. O bună mobilizare s-a făcut la
principală a noii oţeiării Martin tri. Încă un an, de buchii şi prin sudului, măreţele vestigii ale desfăşurate pe linie de Cruce Petru Groza“. Astfel, s-a desfăşurat în rîndul fabrica „Ceramica“ din Baru
din Hunedoara. străvechii culturi eline i-au dat roşie. In cadrul concursurilor maselor o intensă muncă de pro Mare. Aici s-au înscris să par
r !| H clipe de satisfacţii sufleteşti pe între posturile sanitare şcolare, A crescu!) numărul pagandă prin cele mai diferite ticipe Ia întrecerile sportive pes
Printre oameni, observi unul care nu le-ar fi putut bănui. la care au participat peste 80 forme. Numai în anul oare a te 400 de tineri şi tinere. La o
scund, cu o canadiană maroii, tatii tó&ÉF colective, a reieşit o bună pre de membri trecut, în regiunea noastră au serie de discipline sportive, ca
plin la faţă şi în veşnică miş S-a întors din voiaj dispus, gătire teoretică şi practică a ele tenis de masa, şah, popice şi
care. îl vezi ba în cabinele de 1952, vîlvă printre oţeiării cup cu o poftă nebună de iucru. La vilor în acordarea primului aju In anul care a trecut organi fost difuzate 4.000 broşuri tra- trîntă au şi început întrecerile
comandă, ba pe platformă, ba torului electric de 5 to n e: vine Hunedoara construcţia noii oţe- tor şi a educaţiei sanitare. zaţiile de Cruce roşie au obţi tînd despre prevenirea şi comba pe colectiv.
uitindu-se prin viziera de co un nou prim-topitor. lării Martin înainta vertiginos. nut multe succese frumoase terea unor boli cum sînt „Des
balt la clocotul oţelului din cup Ştia că va lucra acolo. Auzise L^a Sebeş, de pildă, posturile Printre acestea se numără şi pre bolile frecvente ia copii în Succese în mobilizarea tineri
tor. Dimineaţa, la operative, a- Aşa a debutat Tripşa în me chiar că va fi trimis în Uniune, sanitare de la şcoala medie nr. 3 creşterea raidurilor organizaţiei perioada diferitelor anotimpuri“, lor la spartachiada de iarnă au
colo jos, în biroul maiştrilor, de seria de plămăduitor al ,oţelului. Ia specializare. au dat dovadă de o bună pregă Astfel, în anul 1958, în regiunea „Despre scarlatină“, „Tubercu obţinut şi colectivele sportive
asemenea e prezent. Vorbeşte tire. Elevi ca Maria Grişan şi noastră au fost însorişi în rin- loza şi combaterea ei“ etc. „Victoria“ Haţeg, care au în
domol, scurt, punînd punctul pe N-a stat multă vreme prim- Şi, într-adevăr. Cîteva luni Ecaterina Cremene au dat răs durile Crucii roşii un număr de scris pînă acum 450 participanţi
i. „Ieri n-am avut suficientă topitor. In august a aceluiaşi mai tîrziu trecea graniţa de ră punsuri bune. Pe primele două 20.000 membri. Tot în acest an Tot în scopul educării sani şi Şcoala medie mixtă Haţeg
fontă; azi noapte la 1 (e vorba an e scos din producţie şi nu sărit îndreptîndu-se spre Zapo- locuri în cadrul concursului pos au luat fiinţă 140 secţii de tare a oamenilor muncii au fost cu 210 participanţi.
de cuptor) reparaţia vetrei n-a mit maistru instructor privind rojie (Ucraina). A lucrat la oţe- turilor sanitare din această şcoa Cruce roşie. Prin activitatea lor difuzate 9.000 tracte, fluturaşi,
mers chiar cum trebuia ; avem pregătirea cadrelor de oţelari la lăria de acolo 45 de zile. A lu lă s-au clasat elevii clasei a V-a posturile sanitare veghează la 200.000 lozinci şi 9.000 afişe. In NICU SBUCHEA
nevoie de dolomită“ — şi spu şcoala profesională. Fostul elev crat de dimineaţa pînă seara, a A şi a V-a B. sănătatea oamenilor muncii. satele şi în oraşele regiunii au
ne o cantitate oarecare de or trecea din nou pragul şcolii ab citit, a întrebat, a învăţat. La fost ţinute peste 2.000 conferin corespondent
dinul miilor de kilograme. solvite, de data aceasta ca pro înapoierea în ţară nu mai avea De o bună pregătire au dat De asemenea, în anul care a ţe la care au participat peste
fesor. Doi ani încheiaţi a deţinut teamă. Cunoştinţele căpătate îi dovadă şi elevii de la Şcoala trecut, au absolvit cursurile 80.000 de cetăţeni. s -O -
Apoi urcă sus pe platformă. II dădeau siguranţa ca va face fa medie nr. 1 din Sebeş. In urma G.P.A.S. un număr de 6.700
cauţi la cuptorul 1, nu-1 găseşti. ţă sarcinilor. examinării, juriul a stabilit ca muncitori, iar cursurile săteşti La multe din staţiile de ra- Tineri primiţi
„Acu a fost aici. N-au trecut nici lificarea pe locul I a clasei a un număr de 7.000 ţărani mun dioficare din regiunea noastră
două minute de atunci. O li la Au urmat apoi zile de încor V-a B, iar pe locul II a clasei citori. Peste 1.500 de tovarăşi au fost organizate aproape săp- în rfiii
2 sau 3, sau poate jos, la oale, dare, de muncă intensă, în care V-a A. din rîndul celor care au termi tămînal sfaturi ale medicului.
sau la pregătire“ - - ţi se spune. de multe ori nopţile erau albe. nat aceste cursuri au fost în U.
La darea în funcţiune a cuptoru întrecerile între posturile sani AD. DUBAR1U
Ia-1 de unde nu-i. lui 2, de pildă, din 3 săptămîni tare şcolare de la cele 4 şcoli Ajutată şi sprijinită îndea
doar 4 nopţi a dormit acasă. din oraşul Deva au arătat de a- proape de către organizaţia de
11 cauţi la „2“ sau la „3", sau Mereu printre oameni, mereu la partid, organizaţia de bază
jos la oale. Acelaşi răspuns: locul de muncă, învăţa, învăţînd U.T.M., de la grupul de şantier
„Abia a plecat". Dacă ai sta în acelaşi timp pe alţii. re construcţii nr. 1, I.C.S.H. (se.-
să-l urmezi pas cu pas, cît e cretar tov. Viorel Popescu), a-
cordă o mai mare atenţie mun
ziua lui de lucru, a-i bate cale această funcţie. Acum e mai liniştit. Lucrurile cii de primire in organizaţia
U.T.M. a celor mai buni tineri
lungă, nu glumă. Aşa e el. Pes Şi Ia începutul Iui septembrie s-au pus la punct, agregatele muncitori constructori.
te tot în acelaşi timp. Aici ’54, începe din nou să elaboreze funcţionează normal. Muncă în In perioada care a trecut de
dă o indicaţie, dincolo în oţel. De data aceasta la oţeîă- să, cîtă vrei. Şi comunistul Trip ia alegerea noului birou al or
dreaptă ceva, în altă parte îl ria Martin nr. 1, ca maistru şei şa nu dă bir cu fugiţii. Am ganizaţiei de bază U.T.M. şi pî
ajutor. încă o treaptă în cuce spus-o de-altfel şi la începutul nă acum, au fost primiţi in rin-
vezi glăsuind prieteneşte cu cîte reportajului. durile utemiştilor 5 tineri, prin
rirea măiestriei de oţelar. Zilele tre care tov. Ioan Ctoss, zidar
un om. Are timp şi pentru aşa şamotor, Silviu Marinescu, mais
treceau una după alta, pline, va tru constructor şi alţii. In cu-
ceva. rînd, urmează a fi puşi in discu
ţie şi primiţi în U.T.M. încă 3
Uf, ce am u ita t! Să vî-4 pre riate, împărţite între munca de Miezul nopţii a trecut de mult. tineri.
zint. Este Ştefan Tripşa, mais pe platformă şi studiul asiduu. Pe masă, sub lumina puternică
tru principal la cuptoarele noii Peste nici un an ajunse maistru a becului electric, rigla de cal A. GHEORGHE
oţeiării Martin. şef. Era împlinirea uneia din ce
corespondent
? le mai intime dorinţe ale lui. cul, cîteva bloc-notesuri pline cu
-G -
Prin 1948, un tînăr, copil a- •vi ? însemnări şi coli multe la nu
proape, ocolea cu grijă noroiul Gald. Briza abia adie. Cerul, măr, pe care o mînă grăbită aş
străzilor şi făcea ochi mari pri albastru ca cicoarea. Marea, mai terne slovă după silovă. Maistrul
vind vălmăşagul de fum şi co întunecată. Motonava „Transil zoreşte la o lucrare privind re
şuri din partea stîngă a Ger- vania“, cu toate motoarele în paraţia vetrelor cuptoarelor Mar
nei. Să fi tot avut 14 ani. plin, îşi croieşte drum spre tin.
După terminarea a trei clase Bosfor, Un om stă pe punte pri Ştefan Tripşa, delegat Ia Con (Urmare din pag. l-a)
liceale la Alba lulia, tînărul vind cu nesaţ urma argintie lă ferinţa regională de partid, se toate condiţiile pentru a obţine recol
te superioare faţă de sectorul indivi
Tripşa poposi la Hunedoara. sată de vas în apa sărată a pregăteşte s-o întîmpine... dual.
Peste cîteva zile, în binecunos mării. Zîmbeşte. A. JURC.A In acelaşi timp va trebui să fim vi
gilenţi ca duşmanul de clasă să nu ne
In sec]ia mecanică a Combinatului siderurgic din Hunedoara lucrează şi tovarăşii dezbine. De-abia acum începe adevă
rata luptă. Odată cu gospodăria agri
CREDERE Anton Zlătior, maistru, şi Romus Szdke, ajustor. Ei se numără printre fruntaşii secţiei. In colă colectivă, va trebui să crească şi
fiecare zi se străduiesc să execute reparaţii cit mai bune pentru a contribui şi ei la sporirea conştiinţa colectiviştilor, nivelul lor
cultural şi profesional. Pentru a-i ajuta
producţiei de !!letal. pe colectivişti noi donăm gospodăriei
agricole colective „Scînteia" din satul
In sală se făcu linişte. Secre zolvarea problemelor gospodă munistul Ion Negrîlâ a arăta In fo to : tov. Anton Zlătior şi Romus Szdke executind. reparafia unei rofi angrenaj de Tîmpa un aparat cinematografic.
tarul organizaţiei de bază anun reşti ale comunei, iar o parte au meritul deosebit pe care l-a a macara. Ultimele cuvinte ale vorbitorului au
ţă că în continuarea adunării ţinut neapărat să arate că Lu vut Lucreţia Costea în mobiliza fost acoperite de aplauze. A urmat
se trece la propuneri. Oa creţia Costea este o foarte bună rea cetăţenilor pentru realizarea apoi un frumos program artistic dat
menii începuseră să se con agitatoare şi conducătoare a gos prin muncă voluntară a digulu de elevii Şcolii de 7 ani din Băcia,
sulte între ei. Deodată, din podăriei agricole colective. de lîngă apa Mureşului. In sfîr brigada artistică de agitaţie a gospo
mijlocul sălii, cineva. se ri şit, toţi cei care au luat cuvîn dăriei agricole colective Simeria Veche
şi echipa de dansuri din Simeria.
dică în picioare şi începu: „To tul în cadrul şedinţei de organi
După festivitate, pînă noaptea tîrziu,
varăşi eu consider că este cel zaţie au spus numai cuvinte O casă obişnuită, modestă, in rea : de ce sinteţi aşa de bucu ria agricolă colectivă. Apoi, au
mai bine să trimitem ca delegat frumoase la adresa comunistei care intrind te intimpină atmos roşi 2 Mi-am dat însă imediat intrat şi ceilalţi. colectiviştii, au petrecut bucuroşi şi
al nostru Ia Conferinţa raiona Lucreţia Costea. In cele din ur fera îmbietoare şi caldă. Fiecare
lă de partid pe tovarăşa Lucre- mă Lucreţia Costes o primit în colţişor, de la tapetele cu flori seama că dacă aş fi pus această Munca comunistei Sara Egyed încrezători în forţele lor acum unite.
ţia Costea". crederea unanimă a organizaţie' cartonate de pe pereţi, la covoa întrebare, aş fi dovedit că n-am nu s-a oprit însă o dată cu în
de bază de a îi delegată la Con rele ţărăneşti de pe podea, Ui înfeles nimic din ceea ce am au fiinţarea G.A.C.-ului. Ea a con Ş ~ 'i ' • —•/—•<—1/—*/—’ r ~ > r - ' /—i /—i/—i
Ultimele cuvinte ale vorbito ferinţa raională de partid. aminteşte de casa natală şi, fără zit şi văzut. Era totul aşa de tinuat să mobilizeze cetăţenii la
rului au fost acoperite de aplau să orei, încerci faţă de persoa clar... consolidarea gospodăriei lor co l ANUNŢ J
zele tuturor comuniştilor din La sîîrşitul şedinţei a luat cu- nele de faţă un simtămint adine lective. Cu toate că obligaţiile
sală. După încetarea acestora, vîntul şi Lucreţia Costea. Ea s prietenesc, decupindu-le înfăţi ...Sara a copilărit în atmos ei de mamă a 6 copii îi răpeau t1
cel care făcuse propunerea a fă mulţumit comuniştilor din Lă- şarea şi aşezind in locul lor, în fera de groază şi ruină din pri din timpul ei zilnic, Sara a efec ( în perioada 12-16 Ianuarie )
cut o caracterizare a comunistei puşnic pentru încrederea acorda imagine, fiinţe dragi, de acum mul război mondial. Păniînt tuat în anul care a trecut peste
Lucreţia Costea. După aceasta, tă şi s-a angajat în faţa acestora s> din copilărie. n-au avut, nici unelte. Trăiau lu- 200 zile-muncă, care s-au adu t. 1959, Comitetul executiv al 3
rînd pe rînd mai mulţi comu să nu dezmintă niciodată încre' crînd cu ziua, cărînd piatră sau nat la celelalte peste 350 ale so
nişti, au spus pentru ce sînt de „Numai datorită muncii /tova derea lor. Sînt sentimentele încercate de servind pe la cei bogaţi. După ţului ei. ti Sfatului popular al oraşului 3
acord cu această propunere. Unii răşei Costea — ă spus comunis mine cu cîteva zile in urmă, cînd mari străduinţe şi sacrificii a
au scos în evidenţă meritele co tul Anton Popa — comisia de La Conferinţa raională 8e am intrat pentru prima dată în reuşit împreună cu soţul ei, păl Gospodăria ia un avînt tot - ele subordonare regională 3
munistei Lucreţia Costea în for femei din comuna noastră deţine partid llia, Lucreţia Costea a casa colectivistei Sara Egyed din maş ca şi ea, să cumpere doi cai. mai mare. N-au avut vite de
marea gospodăriei agricole co astăzi drapelul de comisie frun fost aleasă delegată la Confe gospodăria agricolă colectivă Războiul însă le-a pustiit şi de muncă suficiente, nici atelaje de Deva, în colaborare cu orga-
lective din localitate, alţii au a- taşă pe raion. De asemenea co rinţa regională de partid. „30 Decembrie“ din Teiuş. această dată gospodăria. A tre ajuns. Statul democrat-popular
rătat că în calitate de deputată buit să-i. vîndă pe nimica toată a venit în ajutorul colectiviştilor l nele Miliţiei oraşului Deva, ]
se preocupă îndeaproape de re să ajungă în postul pe care-il 1. MANEA Mi-a deschis uşa o femeie cu pentru a nu muri. de foame. acordîndu-le credite din bancă.
ocupă astăzi. Cele 7 persoane ochi azurii, aspri, dar fără ex Acum, au construit ¦un grajd i: organizează examinarea tu- 1
Un huruit înfundat de motoa ce alcătuiau familia tîmpfarului pompele centrale din Călan, fos presie de răutate, cu grimase că 23 August 1944 i-a găsit mai nou pentru cîteva zeci de vite,
re m-a întîmpinat la intrarea în Lucaci, n-au îngăduit nici unuia ta curieră pe Ia birouri, îşi poar zind în unghiuri drepte pe fafa săraci ca niciodată. Copiii se siloz pentru mai multe zeci de ţ. turor conducătorilor de vehi- ţ
sala spaţioasă a pompelor cen din copii să studieze mai mult tă azi cu mîndrie copiii la şcoa bătută de viatul ogoarelor. Peste măriseră, greutăţile erau tot tone şi altele. Viaţa colectivişti
trale ale Uzinei „Victoria“ Că- de 4 clase primare. lă : Petru este în clasa IX-a la părul încă negru, o basma deco mai mari. Statul dă însă fami lor se îmbunătăţeşte cu fiecare [• cule cu tracţiune animală -j
Ian. In sală, în dreptul unui pa liceul din Simeria, iar Aurica lorată era legată simplu pe sub liei Sarei, cîteva hectare de pă- an. a ¦
nou de comandă, o femeie mă In 1946 Maria Lucaci s-a în într-a Vil-a la Călan. bărbie. mînt împroprietărire şi viaţa lor [ destinate cărăuşiei publice, ]
runţică, în salopetă, urmărea cu scris în partid. A urmat apoi parcă s-a înzdrăoenit. Gospodăria e mtndria Sarei, a
atenţie manometrele şi debitme- cursurile de calificare. Acum, Activitatea Măriei l ucaci în M-a primit simplu, cu bună comuniştilor din comună. Sara ţ atît particulare cît şi de 1
trele. organizaţia de partid, felul cum tatea şi ospitalitatea caracteris Era totuşi puţin pentru se mîndreşte şi cu cei f> copii
a ştiut să se achite de sarcinile tică omului, simplu. Şi-a scos a scăpa de sărăcie. N-aveau u- ai ei. Ce s-ar1fi ales de ei in 7 stat, şi a bicicliştilor din ra- ^
cu miini tremurinde şortul de nelte, vite de muncă. De aceea, regimul burgliezb-moşieresc ? A-
piază tare şi m-a poftit pe scaun cînd s-a întocmit perimetrul cum, unii dintre ei sînt la şcoa [ za oraşului Deva. -j
la masă alături de alfi 6 tineri pentru întovărăşirea agricolă, la profesională, alţii la liceu.
simpatici cam de aceiaşi vîrstă familia Sarei a fost prima care Toţi sînt înalţi, puternici şi să Examenele se vor ţine în ^
cu mine — copiii ei. s-a înscris. Atît ea cit şi soţul nătoşi. Sînt încrezători în viaţa
ei, membri ai partidului comu ce se construieşte in jurul !or, ^ localul Sfatului popular al 3
O privire circulară prin încă nist, s-au străduit să arate şi pentru ei. De-abia aşteaptă să
pere a complectat imaginea celorlalţi cetăţeni care mai şo- ( oraşului Deva, zilnic între 3
ce-mi trebuia .pentru a o descrie intre în. viaţă.
pe comunista despre care mi se văiau încă, ce avantaje oferă (. orele 16-20. 3
(. Conducătorii de vehicule 3
t- cu tracţiune animală, vor ^
t- trebui să studieze art. .34, -j
[ 35, 36, 171, 172 şi 173 iar ]
r bjcjcliştii vor studia art. 3
[ 168. 169 şi 170 din H.C.M. )
C nr. 843/1957. 3
t. De asemenea, vor trebui 3
r să cunoască conţinutul De- ^
l ciziei nr. 20/1958 a Comite- j
In femeia aceasta concentra iat-o mecanică Ia pompe. Şi încă ce i-au revenit în organizaţie, cît vorbise ca fiind cea mai bună ţăranului munca în comun pe o- Cînd vorbeau, Sara ii mingiia L tului executiv al Sfatului )
tă asupra vibraţiilor abia per o mecanică pricepută. Nu o dată şi rezultatele obţinute la locul colectivistă. Puteam pleca. Veni goarele înfrăţite. cu o privire mindră şi, parcă-i
ceptibile ale indicatoarelor, am fotografia ei a fost expusă la ei de muncă, au determinat pe sem insă ca oaspete, aşa că tremura puţin bărbia bucurîn- t. popular al oraşului Deva, 3
recunoscut pe aceeaşi Maria panoul de onoare al fruntaşelor comuniştii uzinei din Călan s-o n-am făcut nazuri respingînd o- împreună cu alţi comunişti da-se aşa cum numai mamele
Lucaci, care prin 1946 purta co in producţie din uzină. aleagă ca delegată la Conferin norurile casei. Ne-am aşezat cu din comună, Sara a dus de a- pot s-o facă. l-am înţeles atunci j- cu privire la circulaţia pe ^
toţii la taifas ca nişte vechi prie tunci o muncă susţinută de lă
l străzile oraşului Deva. -j
t Conducătorii vor trebui să j
f. cunoască toate semnele de 3
respondenţa în secţiile uzinei Comunista A4aria Lucaci se ţa raională de partid, iar aici teni, incercînd un bilanţ al ul murire pentru transformarea în şi bucuria şi niindria. Izvorul L circulaţie. j
Călan. Azi ea este mecanică la poate mîndri astăzi că face par timilor ani. Îmi povestesc băieţii, lor, fusesn prezent continuu in
pompele centrale, şi mai mult te din şirul nesîîrşit al oameni tovărăşirii in gospodărie agri discuţia noastră, ca un înţelept Posesorii mijloacelor de -j
decît atît, delegată Ia Conferinţa lor noi, constructori ai unei vieţi i s-a făcut cinstea de a fi aleasă gravi, cu seriozitate, complectaţi colă colectivă. Ştiind că exem părinte al tuturor muncitorilor
regională de partid. mai fericite. Mecanica de la plul personal e cel mai mobili şi ţăranilor: partidul. l transport arătate mai sus •)
zator, s-a înscris imediat, prima
Nu i-a fost uşor Măriei Lucaci ca delegată la Conferinţa regio de glasurile zglobii ale fetelor, cu pămînt şi unelte în gospodă G. S. C se vor prezenta la examen )
nală de partid. I sub privirea maternă a mamei f cu actul de circulaţie şi bu- 3
lor.
letinul de identitate.
GH. L. | îm i stătea pe limbă întreba J \—11_/\_—r \—t J t_ / 1 /I-- I [__f u J l- J u J
