Page 26 - 1959-01
P. 26
pmi g ; 2 DRUMUL SOCIALISM!: rU! Nr. 1261
CENTENARUL UNIRII Cabinetele tehnice sprijin real |Din frumuseţile regiunii
ŢĂRILOR ROMÎNE în realizarea sarcinilor de plan
Pregătiri în raionul Alba Şezători literare pe anul 1959
Comitetul raional pentru sărbătorirea Casa regională, a creaţiei populare
centenarului Unirii Ţărilor Romîne a din Deva, în colaborare cu biblioteca Este bine cunoscut faptul că să depăşească anul acesta pla stu'dieze şi să găsească metode Munţii Retezat oferă turiştilor pe lingă citeva clipe de re
luat o serie de măsuri în vederea a- regională, va organiza în ziua de 22 minerii din Uricani au realizat nul de extracţie cu 77.000 tone şi posibilităţi de armare a lu créere şi minunate peisaje.
cestui mare eveniment. Astfel, s-a sta ianuarie o şezătoare literară închinată planul'pe anul 1958 cu 55 de de cărbune şi să realizeze o re crărilor de pregătiri cu prefa
bilit ca în săptămîna de la 18 la 24 centenarului Unirii. Cu această ocazie zile înainte de termen. Acesta ducere a preţului de cost pe tona bricate confecţionate din mate IN CLIŞEU : Un peisaj din munţii Retezat._______________
ianuarie a.c. la şcolile de toate gra se--va citi referatul „Lupta pentru unire este rezultatul firesc al muncii de cărbune în medie cu 1,25 lei. rie primă locală, care să înlo
dele, învăţătorii şi profesorii diriginţi reflectată în literatura vremii", lectu cuiască materialul lemnos folo Succesele ceferiştilor
să vorbească elevilor despre însemnă rile literare „Moş Ion Roată şi Unirea" politice desfăşurată de organiza Numeroase sînt căile care, fo sit la armare şi la bandajarea
tatea Unirii şi să poarte discuţii pe de Ion Creangă, „Hora lui Cuza Vodă“ ţiile de partid din sectoarele mi losite din plin, pot asigura rea lucrărilor de pregătire. La Depou Tot în această perioadă, la depoul
această temă. şi „Cuza Vodă“ de Vasile Alecsan- niere pentru ridicarea producti lizarea acestor angajamente cu de locomotive s-au făcut economii de
dri etc. vităţii muncii. Numeroşi mineri, cinste. De pildă, cabinetele teh Planul tematic prevede de ase Mobilizaţi de către comunişti şi în 69,3 tone combustibil convenţional.
In ziua de 23 ianuarie, în întreprin răspunzînd chemării organizaţi nice constituie un real sprijin menea găsirea unor metode noi, frunte ou aceştia, colectivul de muncă
deri şi institu{ii se vor {ine adunări Conferinţe despre Unire ilor de partid din sectoarele lor, în activitatea minerilor îndrep economice, de reducere a consu al complexului C.F.R. Teiuş-Coşiariu La realizarea acestor economii, cea
festive consacrate împlinirii a 100 de au stabilit recorduri în abataje. tată spre sporirea productivităţii mului de material lemnos folosit a desfăşurat o largă întrecere socia mai de seamă contribuţie au adus-o
ani de la Unirea Ţărilor Romîne. S.R.S.C. Filiala regională Hunedoa- Astfel, Neamţu Viorel şi Scor muncii şi reducerea preţului de in prezent la lucrările de hadda- listă în cinstea Conferinţei regipnale mecanicii de locomotivă Iuliu Crişan,
In ziua de 24 ianuarie la Sfatul popu ra-Deva pregăteşte conferinţe pentru pie Nicolae, luni de-a rîndul au cost. , ••••• re; Aceeaşi atenţie o acordă tema de partid. lacob Oţoiu şi AAihai Ignea împreună
lar raional ' Alba va avea Ioc sesiu 100 de adunări consacrate centenarului depăşit productivitatea planifica tica lansată găsirii de noi me cu fochiştii lor.
nea solemnă a deputaţilor raionali pen Unirii. tă cu 80-90 ia sută iar abatajul Cabinetul tehnic al minei Uri tode de recuperare şi refolosire La depoul de locomotive din Teiuş,
tru sărbătorirea centenarului Unirii. condus de comunistul Ion Bria, cani, deşi nu are încă o activi a materialului lemnos de la dife încă de multă vreme au fost afişate La revizia de vagoane
Sărbătorirea centenarului Unirii va a-" Printre conferinţe se numără „Poe cu toate că condiţiile de zăcă tate cu tradiţie, deşi în activita rite lucrări miniere care urmea lozinci, panouri, grafice de producţie,
vca loc şi la căminele culturale, ca ţii şi scriitorii oîrită Unirea“. „Rolul mânt frînau viteza de înaintare, tea sa mai persistă încă unele ză a fi închise precum şi folo care toate chemau la o vie întrecere. Pînă la 7 ianuarie muncitorii de la'
sele de citit, Casa raională de cultu maselor la înfăptuirea .Unirii", „Fi a dublat producţia planificată. lipsuri, totuşi, preocuparea, o- sirea pe scară largă, îndeosebi Echipele şi brigăzile de muncitori s-au revizia de vagoane din Teiuş au rea
guri măreţe care au luptat pentru în Odată cu aceasta şi calitatea biectivele propuse pentru viitor, la transporturi, a micii mecani întrecut cu hărnicie pentru a câştiga liza* planul în proporţie de 101,73 Ia
ră, biblioteca raională etc. făptuirea Unirii“ şi altele. cărbunelui s-a îmbunătăţit sim sînt promiţătoare. zări astfel ca circuitul pe care-1 locul I. sută, cu o regularitate a circulaţiei de
ţitor. tac vagonetele de mină, să tie 100 la sută, cu procesul tehnologic la
Vor dezvolta şi mai mult Analizînd numai tematica de Un calcul operativ ne arată că în formare redus cu 15 la sută. •
sectorul zootehnic—ramură Toate aceste succese sînt fap inovaţii lansată de cabinetul teh redus cit mai mult. Realizarea primele 7 zile ale noului an, brigada
aducătoare de mari venituri te care demonstrează că harni nic pentru acest an, se poate şi punerea în practică a acestor condusă de Traian Suciu a reuşit să In aceste zile, bine şi-a organizat
cul colectiv de la Uricani este vedea o orientare justă îndrep teme de inovaţii va duce la a- execute înainte de termen toate lucră munca, tura condusă de Vinlilă Luca,
In anul 1952, cind a luai fiin ca în ultimul an, producţia me ferm hotărît să realizeze planul tată spre îmbunătăţirea continuă sigurarea realizării unor însem rile ce s-au cerut la locomotiva 50.225, fapt pentru care a şi obţinut o reali
ţă, gospodăria agricolă colectivă pe anul 1959 la toţi indicii şi a activităţii economice a între nate economii, va duce la redu depăşindu-şi astfel planul de producţie zare a planului în proporţie de 102,6
„Drumul lui Lenin“ din Sebeş die de lapte pe cap de vacă să să se situeze din nou în fruntea prinderii. Se ştie că în Valea cerea simţitoare a preţului de pe aceste zile cu 25 la sută. la sută.
întrunea 46 familii cu 128,75 întrecerii. Jiului se consumă prea mult cost pe tona de cărbune.
ha. teren. In fondul de bază, in tie depăşită. lemn de mină. In anul trecut, Locul al doilea în întrecere îl ocu La executarea lucrărilor de cea mai
valoare de cea. 27.000 lei erau Plenara G.G. al P.M.R. din mina Uricani, s-a încadrat în In momentul de ţaţă, sarcina pă brigada de la reparaţii cu ridica bună calitate şi pentru lichidarea tim
A fost depăşită şi producţia de 26-28 noiembrie a stabilit sar consumurile specifice de mate principală constă în populariza rea de pe osii, condusă de tovarăşul pilor morţi o contribuţie de seamă au
incluse citeva atelaje agricole, cini concrete pentru întărirea şi rial lemnos. Totuşi, lupta pen rea permanentă a acestor valo loan Moraru, care, de asemenea, lu- adus-o tovarăşii Gheorghe Stoica, Şte
doi boi, şapte vaci şi doi cai. la oi, la lină cu 16 la sută şi dezvoltarea cu succes a econo tru economisirea materialului roase teme menite să aducă mari crînd la reparaţiile generale a loco fan Fuga, Traian Dobrotă, R. Batoga,
miei noastre naţionale. Pe baza lemnos preocupă în continuare foloase economice întregii între I, Comşa şi A. Repede.
Sub îndrumarea atentă a or la brînză ou 8 la sută. Peste 800 hotărîrilor plenarei şi a conferin colectivul de aici. Prin planul prinderi. De asemenea este ne motivei 50.339 şi-a depăşit sarcinile de
ganelor de partid' şi de stat, co ţei raionale de partid Petroşani, tematic al cabinetului tehnic, cesar ca, atît cabinetul tehnic de plan cu 20 la sută. A. OŢOIU
lectiviştii din Sebeş au muncit kg. lină şi cca. 1.200 kg. brîn la Uricani cit şi cele din întrea corespondent
din ce în ce mat bine, reuşind minerii Văii Jiului s-au angajat întregul colectiv este chemat să ga Vale a Jiului, să asigure
să dezvolte multilateral gospo sprijinul tehnic la timp munci
dăria colectivă. Asfăzi, in ză au fost vîndute în ultimul an torilor şi colectivelor de inova
G.A.C. „Drumul Iui Lenin“ — tori pentru ca, propunerile lor,
Sebeş sînt însorise 108 familii statului. De aici s-a obţinut un să nu tie date uitării. Propune
cu 281 ha. teren. rile de inovaţii trebuie verifica
venit net de 52.172 lei. Premieră cinematografică te imediat după prezentarea lor,
Unul din factorii care i-a de la Petroşani iar cele care se dovedesc a fi
terminat pe ţăranii muncitori din Astfel, veniturile gospodăriei folositoare procesului de produc
Sebeş să păşească în număr tot ţie, să fie aplicate şi extinse.
mai mare pe calea bunăstării a colective' din Sebeş au crescut
fost şi sînt realizările tot mai V. DIMA
însemnate ale colectiviştilor, ca considerabil. La fondul de bază
re, an de an au obţinut venituri
tot mai mari. De pildă, in anul s-au alocat numai în anul trecut Ca citeva seri in urmă, iu inal călduroasele sentimente ce
trecut colectiviştilor le-au reve
nit pentru o zi-muncă 3,111 kg. peste 125.000 lei, acesta ajun- bitorii artei cinematografice din le poartă artiştilor, printro de
griu, 2,700 kg. porumb, 2,500 kg.
cartofi, 400 gr. zarzavaturi, 250 gind îa 484.000 lei. Petroşani au avut deosebita sa legaţie pionierească.
gr. vin,' importante cantităţi de
ulei, zahăr, peste 9 kg. furaje O bună parte din veniturile tisfacţie de a viziona in premie Aplauzele au ropotii îndelun
şi 8,50 lei in numerar. Valoarea
obţinute din sectorul zootehnic, ră pe ecranul cinematografului gul a numeroase secvenţe din
totală a unei zile-muncă. se ri
dică la peste 40 de lei. au fost folosite pentru construi „7 Noiembrie“ din localitate, film, ca un omagiu adus crea
O contribuţie de seamă în rea de adăposturi şi dependinţe noul film romínese „Alo ?... aii torilor lui. Elogiile darnice ale L a 5 . M. T. M i e r c u r e a
realizarea veniturilor colectiviş
tilor a adus-o şi dezvoltarea fer aferente acestui sector. greşit num ărul!". spectatorilor sînt bine meritate
mei de animale, producţiile mari
obţinute de la fiecare animal. Numai in anul 1958, de pildă, Bucuria spectatorilor a fosl de colectivul cineast.
Astăzi, ferma de animale a s-a construit un grajd modern mult sporită de participarea la Comedia muzicală 'alină de Ţoală alenjia reparaţiile
G.A.C. „Drumul lui Lenin“ nu
mără 16 cai, 58 bovine din care pentru 70 bovine, un saivan pen premieră a doi valoroşi artişti viaţă şi de tinereţe a reuşit cap
25 vaci cu lapte, 41 porcine din
care 5 scroafe, şi 364 de ovine. tru 250 de oi şi un turn-siloz din film : Rveline Gruia şi Ion tivant să redea splendid un
Gospodăria şi-a mai cumpărat cu o capacitate de 15 vagoane. Lucian. In faja publicului entu crîmpei din viaţa spumoasă a Rentru asigurarea desfăşurării tru confecţionarea şuruburilor, pania rde primăvară, sînt insu
în anul precedent şi 20 familii în . bune - condiţiuni >a lucrărilor ficiente însă. Bunăoară, dacă
de stupi sistematici. Pentru anul acesta colectiviş ziast, prezentarea noii realizări ¦ studenţilor bucureşteni. Scena din ;campania' agricolă de pri care de cele mai multe ori lip pînă în prezent s,-a depăşit pla
măvară, la S. M. T. Miercurea nul la repararea motoarelor Me
Colectiviştii, cu sprijinul or tii din Sebeş au prevăzut in pla a cinematografiei romîneşti* a riul semnat de Siniion 'Maeovei, s-au luat o serie de măsuri me sesc de la bazele de aprovizio tractor, plugurilor şi semănăto
ganelor de partid şi de stat au nite să ducă la terminarea în rilor, nu se poate spune acelaşi
aplicat metodele zootehnice cele nul de producţie să construiască făcut-o Ion Lucian, interpretul sub regia lui Andrei Călăraşu a timp a reparaţiilor de tractoare nare. Oţelul exagon, de pildă lucru despre planul de reparare
mai eficiente in ceea ce priveş şi maşini agricole. a tractoarelor asamblate. Pînă
te hrana, îngrijirea şi reproduc un nou saivan cu o capacitate rolului de regizor din film. Cu căpătat o reuşită ecranizare prin s-a obţinut de la „Industria în prezent au tost reparate mai
ţia animalelor. Astfel s-a reuşit Astfel au fost retrase de pe puţin cu două tractoare decît
de 500 oi, o maternitate pentru căldură, in cuvinte pătrunse de cîmp cele 53 tractoare, 57 plu Sirmii“-Cimpia Turzii, din care prevederile planului. Această,
un irezistibil umor. Ion Lucian guri de tractor, şi alte maşini 'din 6auza lipsei totale a unor
25 scroale, coteţe pentru 500 pă strădania interpreţilor : Sandu şi unelte agricole pentru a fi s-au confecţionat diferite cate piese c a : roţi dinţate diferite,
revizuite şi reparate. cartier punte-spate şi altele.
sări şi altele. a vorbit despre interpreţii filmu Răsulescu, Iurie Darie, Eveline gorii de şuruburi pentru pluguri
Pentru reparaţii generale şi Conducerea S.M.T. Miercurea
Concomitent cu terminarea lui şi condiţiile in care s-a tur Gruia, Ion Lucian, Ştefan Tăpă- capitale, Care nu se pot efectua şi tractoare. Tot în acest scop argumentează că această lipsă
în cadrul atelierului, S. M. T. s-a ivit doar acum şi că ea nu
construcţiilor, in lumina sarcini nat noul film. Publicul a răs lagă, Rodica Tăpălagă, Stela Miercurea a trimis la centrul s-au valorificat unele resurse in se tace cu nimic vinovată pen
mecanic din Sibiu, 10 tractoare tru că piesete respective nu se
lor izvorîte din Consfătuirea de plătit cu îndelungi aplauze ex Popescu etc. şi 14 motoare de tractor, K.D.35. terne şi s-au recondiţionat unele mai găsesc la baza de aprovi
Gete 14 motoare au şi sosit la zionare sau la alte întreprinderi.
la Constanţa şi din expunerea punerea artistului şi şi-a expri- C. SOARE S.M.T. fiind reparate. piese. •'••¦¦
Lucru cert este că nici tova
tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Pentru reparaţiile care se pot Pentru repararea organizată răşul inginer Nistor Aurel, di
efectua în atelier s-au procurat rector, nici şeful mecanic, ing.
Dej la plenara C.C. al P.M.R. cu sprijinul organelor de partid a tractoarelor, plugurilor, semă Richard Presler şi nici merceo
şi de stat unele materiale şi logul Dumitru Cîrje nu s-au
din 26—28 noiembrie 1958, co piese de strictă necesitate, cum nătorilor şi a altor maşini şi preocupat din timp pentru pro
sînt de pildă, rulmenţii de dife curarea tuturor pieselor necesa
lectiviştii îşi vor dezvolta şi mai Formaţii artistice la concurs rite tipuri şi oţelul exagon pen unelte agricole necesare campa re. E şi firesc ca acum, în toiul
campaniei de reparaţii, acestea
mult sectorul zootehnic, ramură niei de primăvară, în atelierele
aducătoare de mari venituri. Zilele trecute, în comuna nală echipa de dansuri 'din S.M.T. Miercurea lucrează 14
Luncoiu de Sus, care a inter
Astfel, pînă la sfirşitul acestui Luncoiu de Jos, raionul Brad, pretat cu măiestrie frumoasele echipe de muncitori.
s-a desfăşurat faza intercomu- dansuri locale. Spectatorii, mi
an, ferma de animale a G.A.C. Antrenaţi în întrecerea socia
nală a celui de-al V-lea concurs neri, ţărani muncitori şi intelec
Sebeş va ajunge ia 60 vaci cu al formaţiilor artistice de ama listă muncitorii de aici au repa
tori din căminele culturale. Au tuali, care au venit în număr
lapte, iar în anul viitor la 70 participat echipele artistice ale rat pînă în prezent două trac
mare la cămin, au aplaudat cu
vaci. De asemenea, colectiviştii căminelor culturale din Luncoiu toare U.T.O.S. 26, două trac
de Jos, Luncoiu de Sus şi S'te- căldură dansurile „Luncoiana“,
au prevăzut ca in această pe jerel. „Hunedoreana“ şi „Ţarina A* toare K.D.P. şi 12 tractoare
brudului“.-
rioadă să se ajungă la 25 scroa S-a calificat pentru faza raio K.D. 35. Au fost de asemenea
fe, 80 familii de stupi sistema reparate 17 pluguri de tractor
tici, 600 de oi şi cca. 800 de cu trei brazde, 4 semănători de
păsări. E. B. cereale şi altele. Alte 8 trac
'ta <!!>¦< toare şi 5 pluguri sînt în curs
de reparare.
Un om energic, bine legat, în La capătul unui au de activitate a-i îndruma. Nu se ocupă îndea In munca de reparare a maşi să se găsească ceva mai greu,
că tînăr — aşa arată preşedin juns de organizarea muncii în nilor şi uneltelor agricole s-a dar nu deloc, cum afirmă ingi
tele gospodăriei agricole colec gospodărie, îndeletnicindu-se cu evidenţiat în întrecerea socialis nerul Richard Presler.
tive din Iha. L-am intUnit in tă echipa de la secţia „motoa
tr-un grup de colectivişti discu- a realizat în anul trecut aproa că am. fi cîştigat zilnic aproape podăriei ce le-a devenit tare treburi pe care, normal, trebuie re“, condusă de maistrul Simion Nici serviciul S.M.T. regional
tind aprins. M-a privit din creş- pe 100.000 lei pentru serviciile 130 lei. Nu e puţin. dragă. Cei care au luat cuvîn- să le rezolve casierul, sau soco Mihăiescu. S-au evidenţiat în nu este străin de faptul că la
. tet pînă în tălpi şi mi s-a adre tul au vorbit despre multe lu titoarea colectivei. munca de reparaţii, mai ales, S.M.T. Mirecurea lipsesc unele
sat : efectuate unor întreprinderi de Am căutat s-o liniştesc tocmai cruri de laudă. Vechiul consiliu mecanizatorii Dumitru Plitea şi piese. Cu toate acestea, nu ia
stat. Plantele tehnice, mai ales cind preşedintele anunţa cu glas de conducere a făcut, în general, Iau cuvînlul mereu alfi colec Vasile Dina. Aceştia au reparat nici un tel de măsuri pentru ca
— Veniţi cam rar pe la noi sfecla de zahăr, au adus colecti tare pe cei prezenţi la cu cinste faţă sarcinilor. Tov. tivişti. Fiecare din ei fac pro 5 motoare de tractor în loc de munca de reparare a tractoare
tovarăşe! Parcă-i un făcut. Tofi viştilor un venit de aproape adunarea generală că va da Liviu Munteanu, secretarul Co puneri preţioase pentru bunul patru cît prevedea planul. lor să nu sufere din cauza lip
vă opriţi pe la Pricaz. Pricaz 30.000 lei., deşi n-au fost culti citire cererilor pentru primirea mitetului comunal de partid, a mers al gospodăriei. „Să fie te sei de piese respective.
in sus, Pricaz in jos. Mai mult de noi. membri. Cind toţi colec sprijinit "permanent gospodăria. meinic organizată munca echipe Demne de laudă sînt şi efor
despre gospodăriile din Pricaz, vate decit pe citeva ha. In ce tiviştii au ridicat mîinile in semn Comunişti ca loan Crăciun, Da- lor, să se ia măsuri împotriva turile depuse de echipa comunis In scopul desfăşurării cu suc
Turdaş, Miercurea şi Sebeş se priveşte animalele, mai ales va că aprobă primirea in gospodă- vid Mihat sau candidata de celor care lipsesc nejustificat de tului loan Garapcea care a re ces a lucrărilor din campania
scrie in ziarul nostru. Parcă al cile de lapte, acestea au adus partid Emilia Gol, au fost in Ia muncă, noul consiliu să nu parat la timp semănătorile de agricolă de primăvară, conduce
tele care au obţinut rezultate gospodăriei un venit de peste Adunarea generală fruntea celor care au muncit cu mai muncească sectar, să se în cereale, precum şi a celor două rea S.M.T. Miercurea va trebui
n-ar mai exista. Să vedeţi la 74.000 lei. Iată numai citeva din pentru darea d e seamă tragere de inimă pentru înflori tărească munca politică pentru echipe de la „pluguri“ care au să muncească cu mai multă
noi in coleclivă ce oameni şi ce izvoarele veniturilor. la gospodăria agricolă rea gospodăriei. atragerea de noi membri, să se reparat pînă în prezent cu trei răspundere, astfel îneît să lichi
rezultate avem. Dar de ce să indiguiascâ terenurile inundabile pluguri mai mult decît prevede deze cu rămînerea în urmă la
vorbesc eu? Veţi auzi glasul a- ¦„.Colectiviştii ascultau cu a- colectivă din llia Dar, aşa cum spune proverbul, etc". rile planului.
dunării. tenfie. Nu lipseau de la această nu-i pădure fără uscături. reparaţia tractoarelor şi maşini
adunare nici chiar bătrinii ce rie, ţăranca Letiţia Tămaş şi so Propunerile oamenilor sînt no Rezultatele bune obţinute de
Am intrai in sală. Începea a- nu mai ies la muncă. ţul ei losif, au răsuflat uşuraţi. De ce n-au venit la lucru tate cu grifă de cei din prezidiul lor agricole şi să urmărească
dunarea generală a colectivişti Erau de acum şi ei colectivişti. Traian Buştea şi Afrim Lazăr? adunării. Traducerea lor iti via către S.M.T. Miercurea in ceea
lor pentru darea de seamă pe a- Mă aşezasem înadins tocmai Prin aceleaşi emoţii a trecut şi — a întrebat loan Banu. Cei vi ţă nu face altceva decît să du ce priveşte repararea maşinilor îndeaproape calitatea lucrărilor
nul ce trecuse şi pentru discuta prin fundul sălii, printre mulţi Simian Codreanu primit şi el in zaţi, roşesc şi. ţin privirile in pă- că la sporirea veniturilor, la spo şi uneltelor agricole pentru cam ce s-au efectuat.
rea unor noi cereri de intrare me. Lingă mine, pe o bancă, stă acea seară, in rindurile marii mînt. Dănilă Zenone, Anton Că rirea belşugului colectiviştilor.
in gospodăria colectivă. tea un tînăr, să tot fi avut vreo familii din llia. E. BERGHIAN
25 de ani, împreună cu soţia. leau, Antonie Miclea şi mulţi ?
Realizări şî ... emoţii Femeia îşi freca nervoasă dege Să-i lăsăm pe oameni, cu emo alţii, îşi privesc tovarăşii drept ES9E
tele şi parcă tremura toată. ţiile lor şi să ne întoarcem la in ochi. N-au de ce să le fie ru Colectiviştii au cîntărit atent
Tovarăşul Gherase Orşa, pre Cind s-a terminat de citit darea desfăşurarea adunării. şine. Sînt doar fruntaşii gospo activitatea fiecărui membru al Işi îmbogăţesc materialul didactic
şedintele colectivei, citea cu glas de seamă am întrebat-o discret: dăriei. Cu ei, tofi se mindresc. vechiului consiliu, şi, atunci cind
rar, apăsat, darea de seamă. începe cea mai însemnată s-a trecut la propuneri pentru Pentru cadrele didactice de la Prin tăierea unei păduri de sal-
Prin ţaţă mi se perindau cifre, — De ce eşti aşa frămintată. Liviu Munteanu vorbeşte re noul consiliu şi pentru comisia Şcoala de 7 ani din Roşia de cimi s-a realizat peste 1.000 de
fapte. Desluşeam in ele succese Te-au 'criticat ? pede ca bătaia morii. Are multe de revizie, au propus şi au ales Secaş a devenit o tradiţie îmbo lei. De asemenea, prin preda
remarcabile. Venitul total al gos de spus şi timpul este destul de pe cei mai vrednici. Cei mai găţirea cu posibilităţi locale a rea fierului vechi colectat, au
podăriei crescuse simţitor faţă — Bine era să mă fi pomenit materialului didactic folosit la primit peste 300 lei. Din fondul
de anul 1957. Principalele izvoa clasă. astfel realizat, şcoala şi-a pro
re ale veniturilor au fost ferme şi pe mine sau pe bărbatul meu curat 16 păsări împăiate, două
le de animale, cultura plantelor La început, profesorii şi în
in darea de seamă. Ar fi însem parte... discuţiile înaintat. E mîniat pe unii co mulţi dintre ei au făcut parte văţătorii de aici au confecţionat mamifere, o reptilă, patru mula
tehnice, camionul gospodăriei nat că siniem şi noi colectivişti. lectivişti care manifestă lipsă de şi din vechiul consiliu. Aceasta planşe intuitive şi mulaje. Mai
apoi ei au trecut la îmbogăţirea je diferite şi ochii de sticlă ne
etc. Numai echipa de fransport Dar, noi de-abia acum vrem să Riad, pe rînd, colectiviştii iau grijă faţă de avutul obştesc. Are dovedeşte că ei s-au achitat cu colecţiei de păsări şi animale
împăiate. Problema fondurilor cesari împăierilor ce se vor face
intrăm. Ai auzit ? Valoarea unei cuvînlul. Unii vorbesc repezit, o mică răfuială şi cu cons'liul cinste de sarcinile ce le-au fosl necesare pentru aceasta a fost în cadrul şcolii.
rezolvată de colectivul şcolar.
zile-muncă se ridică in gospo alţii mai slilcit romineşte (sînt de conducere, mai ales cu pre încredinţate şi că au meritat în SEPT1MIU MUNTEANU
dărie anul acesta, an destul de maghiari), ciţiva chiar răstit. şedintele care, după cum afirma crederea pe care colectiviştii le-
corespondent
secetos, la peste 42 lei. Eu, cu Din glasul lor se desprinde insă el, poale fi găsit destul de greu au acordat-o.
bărbaţii şi cu mania, înseamnă aceeaşi dorinţă. Prosperaren gos- în mijlocul colectiviştilor pentru P. VASILE
