Page 28 - 1959-01
P. 28
Pa <7. 4 DRUMUL s o c i a l i s m u l u i Nr. 1261
Criza de guvern
din Finlanda
Marele miting al oamenilor muncii din Helsinki
HELSINKI 9 (Agerpres). — că cea mai bună rezolvare a
In seara zilei de 8 ianuarie la crizei politice ar ti formarea u-
Helsinki a avut loc un mare mi nui guvern în care să participe
ting organizat de comitetul de reprezentanţii Uniunii democrate
colaborare a 54 organizaţii sin a poporului finlandez, Uniunii a-
dicale din capitala finlandeză. grare şi opoziţiei social-demo-
NEW YORK TIMES" Sesiunea Comisiei economice Acest miting a fost consacrat crate. Un astfel de guvern ar
O.N.U. pentru Africa discutării situaţiei ce s-a creat avea în parlament o majoritate
)) în ţară în legătură cu criza de trainică şi ar îi capabil să resta
guvern care s-a prelungit şi cu bilească relaţiile de prietenie cu
ispce Maialui fl.I. UIMI înS.Ü.8. şi-a încheiat lucrările uneltirile cercurilor de dreapta Uniunea Sovietică şi să tacă or-
La miting au participat de ase- - dine în treburile ţării. Pessi a
'ADIS rABEBA 9 (Agerpres). de ajutor tehnio Guineei de că menea delegaţii muncitoreşti declarat cu hotărîre că în gu
care au sosit la Helsinki din di vern nu trebuie admise cercurile
NEW YORK 9 (Agerpres).— nele celor două ţări să. încheie bilirea de relaţii comerciale cu TASS transm ite: In cadrul pri tre O.N.U. Este caracteristic ferite localităţi ale Finlandei de dreapta care au adus ţara în
„New York Times“ publică o un acord comercial care să per businessmenii americani, dato mei sesiuni a Comisiei economi faptul că pentru această rezolu pentru a prezenta revendicările impas.
mită livrări reciproce de dife rită sistemului nostru complicat ce O.N.U. pentru Africa, care şi-a ţie au votat reprezentanţii ţări
scrisoare a lui ITarold Barman, rite mărfuri în decursul unei a- do control asupra exportului şl încheiat lucrările la 6 ianuarie lor Africii, în timp ce reprezen ior fracţiunilor parlamentare. Participanţii la miting au a-
proiesor la universitatea din numite perioade de timp. importului“. la Adis Abeba, au fost adoptate tanţii puterilor coloniale, care
Harvard. In scrisoare se şpune următoarele rezoluţii: Progra vorbesc mult despre necesitatea La miting a luat cuvîntul de ’doptat în unanimitate o rezolu
că vizita în S.U.A. a lui Mikoian In această propunere se spu Autorul arată că „nici una din mul lucrărilor şi ordinea efectu acordării unui ajutor ţărilor din putatul Viile Pessi, secretar ge ţie în care condamnă politica
poate fi folositoare, întrucit poa nea, printre altele, că se aTe in mărfurile pentru cumpărarea că ării lor, ajutorul economic al Africa în dezvoltarea lor eco neral al Partidului Comunist din cercurilor de'dreapta, cer să se
te contribui la o discutare sin vedere nu comerţul cu articole rora Uniunea Sovietică a ma O.N.U. destinat ţărilor indepen nomică, sau au votat împotriva
ceră, rezonabilă a problemelor de armament sau cu utilaj pen nifestat interes „nu figurează în dente şi teritoriile care aşteaptă acestei rezoluţii, sau s-au abţinut Finlanda. EI a subliniat că po pună capăt uneltirilor acestor
legate de relaţiile comerciale din tru uzine militare, ci comerţul cu listele restrictive americane“. să dobîndească independenţa, re de la vot. litica guvernului de dreapta Fa- cercuri şi să tie rezolvată neîn-
tre Statele Unite şi Uniunea So- utilaj industrial pentru producţia laţiile reciproce cu organizaţiile gerholm a stîrnit nemulţumirea tîrziat criza politică. In Finlan
de mărfuri de consum, enumera După ce ar încheia ou U ni neguvernamentale. Totodată a Isemnătatea constituirii Co păturilor largi ale oamenilor da, se spune în rezoluţie, trebuie
v ie tră “. te amănunţit într-o listă .. unea Sovietică un acord comer fost aprobat raportul primei se misiei economice O.N.U. pentru muncii din Finlanda, care cer să tie format un guvern care
„Una din principalele piedici cial de felul celui propus de siuni a Comisiei economice Africa este îndeobşte cunoscută. schimbarea acestei politici ce a- doreşte şi este capabil să dezvol
Hruşciov a enumerat de ase Hruşciov, scrie autorul, guvernul O.N.U. pentru Africa, prezentat Dar, prin eforturile puterilor oc duce prejudicii ţării şi poporu te relaţiile noastre cu Uniunea
în rez'olvarea acestei probleme, menea numeroase mărfuri pe ca nostru ar putea să ajungă la un Consiliului economic şi social al cidentale membre ale comisiei, lui. Sovietică, să acţioneze în inte
continuă autorul, este incapaci re Uniunea Sovietică este gata acord asupra unor schimburi co O.N.U. lucrările sale nu au dat rezulta
tatea noastră de a ne gîndi la să le livreze Statelor Unite. merciale care să corespundă in tele aşteptate. Rezoluţiile adop Referindu-se la convocarea îna resul asigurării păcii, să ţină
avantajul reciproc, iendinţa noa tereselor ţării noastre“. Toate aceste documente au fost tate de comun acord în cadrul inte de termen a parlamentului, seama de revendicările oameni
stră de a presupune că tot ce a- In răspunsul preşedintelui, adoptate de comun acord în ca şedinţelor închise ale susmenţio Pessi a caracterizat această mă lor muncii şi să ducă o politică
jută ruşilor, ne dăunează nouă. continuă Berman, se arată că „Fără îndoială, scrie în înche drul şedinţelor închise ale celor natelor comitete ale Comisiei e-
O altă piedică o constituie sfia „Statele Unite aprobă dezvolta iere Berman, guvernul nostru două comitete create în mod spe conomice O.N.U. pentru Africa sură ca o manevră tactică a cer care să pună capăt nenorocirilor
la neobişnuită a businessmenilor rea comerţului paşnic cu Uni trebuie să ducă tratative cu ru cial. In cercurile ziaristice se nu cuprind măsurile practice
americani in problemele comer unea Sovietică“. Totuşi preşedin şii în legătură cu stabilirea u- subliniază că scopul creării a- concrete necesare dezvoltării ra curilor de dreapta şi a arătat poporului.
nor relaţii comerciale reciproc a- cestor comitete este de a împie pide a economiei ţărilor Africii
ţului dintre Est şi Vest, lipsa lor tele a respins propunerea ou pri vanîajoase“. dica ca contradicţiile care există şi ridicării nivelului de trai al Represiuni şi samavolnicii
între puterile coloniale şi ţările deşân|ate ale autorităţilor
de dorinţă de a spune sau de a vire la încheierea unui acord în Fidel Casfro a sosii africane în ce priveşte proiectele populaţiei lor.
de rezoluţie să devină de noto lisînmaniste la Seul
face ceva înainte de a începe să tre guverne. El a declarat că la Havana După părerea unor delegaţi ai
PHENIAN 9 (Agerpres). — din alte regiuni ale Coreei de
vorbească sau să facă Washing Uniunea Sovietică este liberă să Reterindu-se la ştiri din Seul, sud.
tonul şi şovăiala Washingtonu adreseze propuneri unor firme
lui. particulare. NEW YORK 9 (Agerpres).— rietate publică. ţărilor Africii, rezultatele lucră postul de radio din Phenian Pe străzi, din 50 in 50 de me
Anul trecut, în iunie, primul Răspunsul subapreciază difi După cum anunţă ^agenţiile de Prima sesiune a Comisiei eco rilor primei sesiuni a Comisiei transmite că la 7 ianuarie popu tri, erau afişate textele unui a-
presă, la 8 ianuarie, Fidel Cas economice O.N.U. pentru Africa laţia capitalei Coreei de sud a vertisment ameninţător al Minis
ministru Hruşciov a propus pre cultăţile pe care le are de intinv nomice O.N.U. pentru Africa a sînt neînsemnate din cauza po fost martora unor represiuni şi terului Afacerilor Interne şi al
şedintelui Eisenhowar ca guver pinat Uniunea Sovietică în sta tro, conducătorul insurgenţilor adoptat de asemenea o rezoluţie samavolnicii deşănţate ale auto Ministerului Justiţiei, circulau
¦cubani, numit zilele acestea în specială care prevede acordarea ziţiei puterilor occidentale. rităţilor lisînmaniste. maşini ale poliţiei şi autovehi
funcţia de comandant suprem al - . m r- încă de dimineaţă, mii de po cule blindate. Piaţa din ţaţa
liţişti din Seul împreună cu e- municipalităţii oraşului şi clădi
Nota guvernului R. D. Vietnam forţelor armate ale Cubei, a in America Latină trece prin levi ai şcolii de poliţie şi cu rea guvernului, din apropierea
trat în fruntea trupelor sale. in
adresată guvernului regal
Havana — capitala Cubei. In serioase dificultăţi economice peste 500 de poliţişti chemaţi din căreia se prevedea să înceapă
al Laosului săptămina care s-a scurs de la provinciile Kenghi şi Ciuncenul demonstraţia erau înconjurate de
răsturnarea dictaturii lui Batis MONTEVIDEO 9 (Agerpres). rioase în domeniul p'roducţiei şi de nord, precum şi huligani li- un triplu inel de bariere.
HANOI 9 (Agerpres). — La cuprinse în aceste declaraţii nu ta, soldaţii lui Fidel Castro au Ziarul brazilian „Coreio da exportului de lină, Argentina şu sînmanişti au invadat străzile
şi intersecţiile oraşului pentru a In ciuda represiunilor poliţie
neşti, în cîteva locuri din cen
8 ianuarie 1959 guvernul Re sînt altceva decît un fals care parcurs într-un marş triumfal Manha“ a publicat un articol al ieră de o lipsă acută de credite, zădărnici demonstraţia popu trul oraşului Seul au fost răs-
publicii Democrate Vietnam a are drept scop să calomnieze întreaga Cuba, de ţa oraşul comentatorului său pentru pro Paraguayul este nevoit să-şi re laţiei împotriva noii legi cu pri pîndite mari cantităţi de mani
adresai o notă guvernului regal R. D. Vietnam şi să o învinuias- bleme economice cu privire la
a! Laosului. In notă se demon că de amestec în treburile in Santiago, situat în partea răsă situaţia economică a ţărilor din ducă considerabil exportul de vire la „asigurarea siguranţei feste împotriva politicii clicii
strează, pe bază de documente, terne ale Laosului, să dezorien riteană a insulei, pînă la Ha America Latină. măfiur.i..,Jntr-.o situaţie grea se statului“; demonstraţie fixată lisînmaniste. Manifestele chemau
că pretenţiile Laosului asupra teze popoarele laoţian şî vietna vana A ' atlă Chile, care este de aseme pentru acea zi. La demonstraţie pe cetăţenii din Coreea de sud
regiunii satului Huong-Lap, par mez precum şi opinia publică Toate cele 20 de republici din nea nevoită să-şi reducă exp'ortul să lupte împotriva regimului li-
te integrantă a teritoriului Re- mondială în legătură cu repeta Populaţia capitalei cubane a America Latină, scrie el, trec de de sititră şi cupru. Scăderea pre urmau să participe peste 10.000 sînmanist.
publici! Democrate Vietnam, sint tele încălcări de teritoriu şi vio tăcut a primire sărbătorească ţului cositorului a înrăutăţit sim de reprezentanţi ai diferitelor pă
lări ale spaţiului aerian al R.D. armatei de insurgenţi. Soldaţii mult timp prin serioase dificul ţitor situaţia Boliviei, căreia îi turi ale populaţiei din Seul şi
neîntemeiate. Vietnam de către avioane şi au fost salutaţi' de sute de mü
Guvernul R. D. Vietnam şi-a trupe ale Laosului. de locuitori. tăţi economice. vine tot mai greu să importe S uccese ale oamenilor muncii
exprimat încă odată dorinţa sa Astfel, autorul arată că Uru- mărfurile ce-i sînt necesare.
guayul trece prin dificultăţi se-
permanentă de a dezvolta reia ^din R. P. D. Coreeană în primele zilei
ţii de prietenie şi bună vecină Activitatea organizaţiilor de spionaj In încheiere autorul sublinia ale anului 1959
tate cu Laosul, în baza celor 5 din Berlinul occidental ză că criza din comerţul exte
principii ale coexistenţei paşnice rior al ţărilor din America La Oamenii muncii din nume- decît producţia medie zilnică a
şi a arătat că este gata să ducă tină nelinişteşte profund nu nu roase întreprinderi industriale lunii decembrie.
tratative cu Laosul pentru re mai pe oamenii muncii, ci şi pe ale Republicii Populare Demo La cuptorul Martin nr. 2 al
zolvarea problemelor litigioase.
crate Coreene au înregistrat în uzinei metalurgice Kim Ckaik,
Un purtător de cuvînt al Mi BERLIN 9 (Agerpres). — îndeplinirea cărora sînt însărci citat o declaraţie a conducătoru reprezentanţii cercurilor indus semnate succese în primele zi care a îost reparat şi mărit în
nisterului Afacerilor Externe al După cum anunţă agenţia ADN, nate aceste organizaţii. lui uneia din cele 80 de organi triale şi financiare. In aceste le ale anului 1959.
R. D. Vietnam a făcut o decla senatul din Berlinul occidental zaţii de spionaj din Berlinul oc ţări se acumulează an de an re noiembrie, a îost obţinut un
raţie în legătură cu nota guver l-a însărcinat pe senatorul pen- Primarul general al Berlinului zerve de materii prime care pot
nului R. D. Vietnam. In decla tru problemele interne, social-de- occidental, W. Brandt, în tim cidental in care se spunea că fi vindute tot mai greu pe piaţa Oţelarii din R. P. D. Core nou record la producţia de oţel.
raţie el dezminte ştirile unor a- mocratul Lipschitz, să redacteze pul vizitei sale din anul trecut scopul activităţii organizaţiilor mondială. Autorul consideră că
genţii şi ziare burgheze, în spe un „memorandum“ prin care-să în S.U.A. a declarat: „In Ber de spionaj este pregătirea răz una din cauzele acestui fapt o eană, care au hotărît ca anul La fabrica de textile din Phe
cial din Statele Unite, Tailanda se încerce a demonstra că în linul occidental se va întreprin boiului împotriva R.D.G., Polo constituie politica comercială a acesta să dubleze producţia de nian sarcinile de producţie pe
şi Vietnamul de sud, potrivit că Berlinul occidental nu ar exista de tot ce este necesar pentru a S.U.A. care impune restricţii a-
rora trei batalioane ale armatei centre de spionaj care acţionea „îngreuna cît mai mult“ stabi niei şi Uniunii Sovietice. Rete- supra importului de mărfuri din oţel realizată în anul 1958, primul trimestru a! anului cu
populare vietnameze ar ti încăl ză împotriva R.D.G. şi a altor litatea puterii de stat în R.D.G.“ rindu-se la organizaţiile de spi ţările Americii Latine de către
cat frontiera Laosului şi ar fi ţări socialiste. In legătură cu a- onaj vest-berlineze, el a sublini S.U.A. muncesc cu un deosebit entu rent sînt cu 47 !a sută sporite
pătruns în interiorul teritoriului ceasta, agenţia ADN a transmis In acelaşi timp, ziarul vesf- at că acestea se bucură de un faţă de ultimul trimestru al a-
Laosului pe o adîncime de 10 date care demonstrează odată berlinez „Spandauer Volksblatt“ sprijin mărinimos în Berlinul ziasm. Muncitorii de la oţelăria nului trecut. Muncitorii de la
mai mult rolul nefast al Berlinu scria că organizaţiile de spionaj occidental. din Hanson au obţinut în pri această fabrică au reuşit cu
km. lui occidental în planurile R.F.G. „Grupul de luptă împotriva acţi
Aceste ştiri, întrutotul născoci şi ale celorlalte ţări ale N.A.T.O. unilor inumane“ şi centrele de După cum menţionează agen ma zi a anului o producţie de toate acestea să-şi depăşească
recrutare ale organizaţiilor sub
te, au drept scop să denatureze In prezent în Berlinul occi versive capătă tot mai mult ca ţia ADN, dintre principatele ser oţel cu 50 la sută mai mare planul în primele zile.
realitatea, să creeze o şi mai dental există peste 80 de orga vicii secrete şi organizaţii de
nizaţii de spionaj occidentale racterul unor „aşezăminte, care spionaj din Berlinul occidental, ::::::::
mare încordare in relaţiile dintre sau filiale ale acestora, care se se bucură de privilegii din par care în activitatea lor se călă
R.D. Vietnam şi Laos. Ele sint pe tea statului“. ŞEDINJA EXTRAORDINARA
plac numai imperialiştilor ame ocupă cu activitatea de spionaj. uzesc după ideile N.A.T.O., fac Camerei depyfafiior din Belgia
ricani şi contravin intereselor Agenţia ADN aminteşte, de a- parte, printre altele, serviciile de
popoarelor vietnamez şi laoţian. Numai în cursul anului trecut semenea, de un comunicat pu spionaj .american CIA, GIG şi BRUXELLES 9 (Agerpres). continuă, iar situaţia rămîne tre care libertatea presei, liber
MIS împreună cu filialele lor, — In legătură cu evenimentele încordată. tatea întrunirilor şi a activităţii
Referindu-se la declaraţiile din senatul din Berlinul occidental blicat acum cîteva luni in zia sîngeroase din Congo belgian, la sindicale. Rezoluţia deputaţilor
6 şi 7 ianuarie a.c. ale Consiliu rul „Aftonbladet“, care apare la serviciul de spionaj englez „In 8 ianuarie a fost convocată o In cadrul şedinţei din 8 ia comunişti nu a fost pusă încă în
lui de Miniştri al Laosului, pur a alocat din bugetul său 1,2 mi Stockholm, şi în care este de telligence Service“, mai multe şedinţă extraordinară a Camerei nuarie a Camerei deputaţilor, discuţie şi s-a hotărît ca proble
tătorul de cuvînt al Ministerului mascat caracterul centrelor de servicii de spionaj franceze, or deputaţilor din Belgia, care a convocată la cererea deputaţilor ma incidentelor sîngeroase din
Afacerilor Externe a! R. D. Viet lioane mărci pentru realizarea spionaj şi de provocare din gane vest-germane ale servici ascultat expunerea ministrului de stînga, Van Kemeilaijek a Leopoldville să tie trecută în
nam a subliniat că afirmaţiile Berlinul occidental. Ziarul scria ilor de spionaj şi de „desfăşura încercat să justifice acţiunile au
aşa-ziselor „sarcini generale“ cu pe atunci că centrele de spionaj
re a războiului psihologic“ îm
occidentale acordă cea mai mare potriva R.D.G., precum şi „Uni pentru Congo belgian, Van Ke- torităţilor din Congo belgian competenţa comisiei pentru co
atenţie recrutării spionilor din unea persoanelor supuse perse meilaijek. După cum se ştie, la prin „necesitatea de a face faţă
rîndul foştilor cetăţeni ai R.D.G. cuţiilor politice“ şi alte organi acţiunilor de masă ale negrilor“. lonii a Camerei deputaţilor.
4 ianuarie la Leopoldville, prin Comentatorii politici sublinia
Corespondentul acestui ziar a zaţii.
cipalul oraş din Congo belgian, Van Kemeilaijek a tăcut „bilan ză că această hotărîre se expli
poliţia a atacat o demonstraţie ţul“ reprimării sîngeroase a ne că prin teama cercurilor guver
Un nou complot anglo-american a unor participanţi la mişcarea grilor din Leopoldville: 42 de nante de a discuta în mod des
de eliberare naţională. Ga ur negri au îost ucişi şi GÎteva sute chis activitatea condamnabilă a
împotriva poporului din Oman mare a acestui incident întreaga au îost răniţi. autorităţilor belgiene din Congo.
populaţie de culoare din Leo Grupul comunist din Camera In afară de aceasta, este impor
DAMASC 9 (Agerpres). — El lităţile pentru a ocupa locul An poldville a îost cuprinsă de ne deputaţilor a prezentat un pro tant că în comisia pentru colo
Harsi, locţiitor al Imamului gliei. Acest lucru a devenit ab linişte. Neliniştea s-a extins şi iect de rezoluţie în care propune nii deputaţii comunişti nu sînt
Omanului, care se află la Da solut clar cînd, acum cîteva zile, asupra altor oraşe din Congo crearea unei comisii speciale reprezentaţi, prin urmare, dez
masc, referindu-se intr-o declara S.U.A. au declarat oficial că au belgian. Trupe sprijinite de tan pentru cercetarea incidentelor baterile în cadrul acestei comisii
ţie făcută reprezentanţilor ¦pre ¦încheiat un acord cu sultanul curi şi artilerie au îost trimise sîngeroase din Congo belgian. nu pot avea consecinţe serioase
sei la tendinţa imperialiştilor an- marionetă din Maskat. Acest a- împotriya negrilor. Poliţia a e- Se propune ca' această comisie peritru autorităţile din Congo.
glo-americani de a înăbuşi miş cord le acordă dreptul de a ac fectuat razii şi arestări masive să tie formată din reprezentanţi După cum se relatează din
carea de eliberare naţională a ţiona împreună cu Anglia: şi de în cartierele negrilor din diferi ai diferitelor grupuri politice şi Congo, în cadrul unei conferinţe
poporului din Oman, a s p u s : a-i acorda ajutor în lupta împo te oraşe şi aşezări. După cum organizaţiilor sindicale şi din de presă, guvernatorul oraşului
„Eşecul, numeroaselor încercări triva eroicului popor din Oman, reiese din relatările presei şi ale reprezentanţi ai organizaţiilor Leopoldville a declarat că în ul
întreprinse de Anglia de a înă pentru a-i-jefui bogăţiile petroli obşteşti din Congo. Proiectul de timele zile au îost arestaţi peste
Uzina „E. Thalmann“ din Magdeburg este cea mai mare buşi lupta poporului din Oman fere. Aşadar, a arătat locţiitorul agenţiilor telegrafice, în ciuda rezoluţie propune guvernului să 300 de negri, din care 11 sînt
întreprindere constructoare de maşini din R. D. Germană. pentru independenţa sa, a avut Imamului, avem de-a tace cu un represiunilor şi a trimiterii 'de ia deîndată măsurile necesare conducători ai partidului „Aba-
ca efect fa.ptul că S.U.A. au ho- nou complot anglo-american noi trupe într-o serie de regiuni pentru a garanta populaţiei din ko“,- reprezentînd mişcarea patri
IN FOTO : Morile de ciment lungi de 14 metri. tărît să folosească toate posibi împotriva poporului din Oman. din Congo belgian, tulburările Congo libertăţi democratice, în otică a negrilor din Congo.
Reducţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr, 9, Telefon? 188 i 1891 75. Taxa p'ătită în nu »rar conform a-^obării Direcţiunii Generale P I TR. nr. 236,32(1 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; întreprinderea Poligrafică ,,i MAI" — Deva.
1
