Page 29 - 1959-01

PROJET ARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! *
*
Tovarăşul »

Sheorghe Apostol t
t»
în mijlocul *

siderurgiştilor t

Tovarăşul .Gheorghe Apostol, r

* membru- al Biroului Politic al Co- r

jt mitetului Central al Partidului

j Muncitoresc Romîn şi preşedinte ^

* al Consiliului Central al Sindicate- ¦

J Anul XI Nr. 1262 j Duminică 11 ianuarie 1959 4 pagini 20 bani * lor, a avut vineri după-amiază un
schimb de păreri cu organizatori

* grupelor sindicale şi preşedinţii co­

mitetelor de secţii sindicale din

Conferinţa regională de partid ţ cadrul Combinatului siderurgic Hu-
* nedonra, privind felul cum se dc5- ţ
* făşoară munca sindicală în combi- i
i nat. La schimbul de păreri au mai î

4 participa^ tov. Petru Furdui. prim- \

şi-a î n c e p u t l u c r ă r i l e | secretar al Comitetului regional de t
* partid Hunedoara, tov. Vichente Bă- 4
t lan, preşedintele Consiliului sindical *
{
* regional, tov. Aron Colceriu, prim-

Sîmbătă 10 ianuarie, la ora ţărani muncitori şi intelectuali, prim-secretar al Comitetului re­ 3. alegerea Comitetului regio­ f secretar al Comitetului orăşenesc de
9 dimineaţa, în sala Teatrului care prin activitatea lor s-au si­ gional de partid, a subliniat im­ nal de partid şi a Comisiei de 4 partid Hunedoara, tov. Nicolae Că-
nou din Hunedoara şi-a deschis tuat în primele rînduri ale luptei portanţa deosebită a acestui e- revizie. L tană, directorul general al Combi.
lucrările Conferinţa regională de pentru mobilizarea maselor largi veniment pentru ridicarea pe o
din regiune Ja înfăptuirea poli­ treaptă mai înaltă a nivelului După aprobarea ordinei de zi « natului siderurgic Hunedoara şi alţii, |
partid. ticii partidului de construire a muncii de partid din regiune, s-a trecut la lucrările conferin­ *
La conlerinţă participă dele­ socialismului. pentru obţinerea de noi succese ţei. Darea de seamă a Comitetu­
în dezvoltarea economică şi cul­ lui regional de partid pe perioa­ Cu această ocazie mai mulţi î
gaţi aleşi în cadrul conferinţelor Delegaţii Ia conferinţă au sa­ turală a regiunii. da 1956-1958 a fost prezentată participanţi, printre care Constantin I
raionale şi orăşeneşti de partid, lutat cu căldură prezenţa în de tov. Petru Furdui, prim-secre- Militaru, loan MoIdoVan, Gheor- |
care au avut loc în toamna anului mijlocul lor a tovarăşului Gheor- Conferinţa a ales prezidiul şi tar al Comitetului regional de ghe Furtună, Carol Bartha şi alţii, f
trecut, precum şi un număr de ghe Apostol, membru al Biroului celelalte organe ale conferinţei. partid. au pus o serie de întrebări privind T
invitaţi. Din nudul delegaţilor Politic al C.C. al P.M.R., preşe­ organizarea întrecerii socialiste şi a 4
şi invitaţilor la Conferinţă fac dintele Consiliului Central al Conferinţa a aprobat în una­ Lucrările Conferinţei continuă. j consfătuirilor de producţie, precum L
parte activişti de partid şi de Sindicatelor din R.P.R. nimitate ordinea de zi : 4 şi unele probleme de legislaţie a «
stat, conducători de întreprin­ Redăm mai jos textul prescurtat | muncii, asigurări sociale şi despre 4
deri şi instituţii, muncitori mi­ Deschizînd, printr-un scurt 1. darea de seamă a Comite­ al dării de seamă a Comitetului 4 condiţiile de muncă şi viaţă ale ţ
neri, siderurgişti, constructori şi cuvînt introductiv, lucrările Con­ tului regional de partid pe peri­
din celelalte ramuri industriale, ferinţei, tovarăşul Petru Furdui, oada 1956-1958; regional de partid, prezentată de I muncitorilor şi funcţionarilor din «

2. raportul Comisiei de revizie; tov. Petru Furdui.

D A R E A DE S E AMA ţ Comunistul laeob Ladislau, maistru la atelierul de reparaţii electrice d e j ; combinat.

asupra activităţii Comitetului regional de partid Hunedoara «Ia Combinatul siderurgic din Hunedoara, a acumulat o bogată experienţă î n j | 4 Tovarăşul Gheorghe Apostol a dat ,
prezentată de tov. PETRU F U R D U I
¦ muncă. Cu multă dragoste el împărtăşeşte din experienţa sa tinerilor din J t apoi răspunsuri detailate la între- 4
¦«
« secţie. bări, precum şi indicaţii pentru tm- î

« IN CLIŞEU : Maistrul iacob Ladislau expiicînd tinerilor Lucian Sbînca * bunătăţirea pe viitor a muncii sin- f

< şi Ovidiu Balog cum se reglează un aparat de 100 amperi, necesar unui *2> dicale în combinat. ţ
¦O
1 agregat din combinat. ¦

• •• • -•"•¦¦•J

-TEXT PRESCURTAT aim c STEA

In prima parte a ‘dării de seamă sînt în­ tătrilor miniere şi a sectoarelor energetic, al partidului, organizînd dezbaterea aces­ Conferinţei regionale de partid
făţişate condiţiile interne şi internaţionale metalurgic, transporturi etc. tor probleme în cadrul plenarelor de co­
în care îşi desfăşoară lucrările Conferinţa mitet şi de activ. Pe baza concluziilor des­ Zi de producţie Toi mal mult cărbune
regională de partid. Puternica dezvoltare economică a regi­ prinse, a propunerilor făcute, Comitetul re­
unii noastre este rezultatul traducerii în gional a adoptat măsuri eficace în vederea mărită 1ntUnpihind Conferinţa regio­ afara sarcinilor de plan 154 to­
Fenomenul cel mai caracteristic al vieţii viaţă a politicii partidului de industriali­ îmbunătăţirii conducerii de către organi­ nală de partid, bravii mineri ai ne de cărbune cocsificabiL De a-
internaţionale — se subliniază în darea de zare socialistă a ţării, este o consecinţă a zaţiile de; partid a activităţii economice, a In dimineaţa zilei de joi 8 ia­ Văii Jiului şi-au sporit conside­ semenea, la Lupeni, minerii din
seamă — îl constituie Greşterea uriaşă a' cuceririlor revoluţionare ale clasei noastre creşterii aportului organizaţiilor sindicale nuarie, minerii de la exploatarea rabil eforturile pentru a extrage sectoarele I A, II şi III au ex­
forţelor socialismului şi păcii, care au în muncitoare, este rodul activităţii creatoare, în mobilizarea muncitorilor ia conducerea carboniferă Ţebea din raionul din adincul abatajelor, tot mai tras numai in ziua de S ianua­
primele rînduri ţările lagărului socialist în treburilor producţiei, stabilind sarcini con­ Brad au început lucrul hotărîţi mult cărbune peste sarcinile de rie 227 tone de cărbune cocsifi-
frunte cu Uniunea Sovietică. pline de avînt, a harnicilor oameni ai mun­ crete întreprinderilor în vederea realizării să obţină în cadrul unui schimb plan. La toate exploatările, ma­ cabil peste plan. Printre frun­
cii din regiunea noastră. cifrelor de plan trasate de Congres. de onoare -cel mai mare vîrf de joritatea sectoarelor au realizat taşe se mai numără şi sectoarele
Marea ţară a socialismului victorios — producţie din acest an. Succe­ ¦in zilele de 7 şi 8 ianuarie pro­ 1 şi II de la mina Aninoasa, ca­
Uniunea Sovietică — patria oare a creat Aceste rezultate au fost posibile datorită Organizînd temeinic prelucrarea în or­ sele pe care vroiau să fe obţină, ducţie record de cărbune. De re au scos la suprafaţă in aceste
primii sateliţi artificiali 'ai pământului şi a ajutorului frăţesc internaţionalist al Uni­ ganizaţiile de bază şi grupele sindicale, a au hotărît să le închine Confe­ pildă, la mina Lonea, planul zi­ două zile 114 tone de cărbune in
pus energia atomici în slujba păcii, s-a măsurilor adoptate, dînd un ajutor mai rinţei regionale de partid. La lei de 7 ianuarie a fost depăşit afara planului.
situat pe primul loc în lume în domeniul unii Sovietice. Aproape nu există unitate concret, acestora în organizarea aplicării sfîrşitul schimbului, graficul de cu 225 tone de cărbune iar in
ştiinţei şi tehnicii. Lansarea cu succes la măsurilor stabilite, s-a dezvoltat interesul producţie înregistrase o depăşire ziua de 8 ianuarie numai secto­ Pentru ca darul minerilor in
2 ianuarie a.c. a primei rachete cosmice în industrială în regiunea noastră refăcută masei membrilor de partid şi al oamenilor a planului zilei cu 9 Ia sută. S-a rul I a dat peste plan 93 tone cinstea Conferinţei, regionale de
direcţia Lunii, devenită o planetă artifici­ sau nou construită în care să nu se simtă muncii faţă de problemele producţiei. In înregistrat astfel, în cadrul de cărbune. La Petrila, sec­ partid să fie cit mai bogat, bri­
ală a sistemului solar — cea mai mare Valea Jiului, de pildă, a luat naştere pre­ schimbului de onoare, cea mai toarele I şi II au dat pes­ găzile conduse de comunişti s-au
cucerire în domeniul ştiinţei şi tehnicii — acest ajutor dezinteresat, sub formă de do­ ţioasa iniţiativă a minerilor de ia Lupeni mare producţie de cărbune de Io te planul zilelor de 7 şi 8 ia­ situat peste tot in frunte. La Lo­
„o tîşie de cărbune pe zi, cu tăiere într-un începutul anului. nuarie mai mult de 160 tone,
dovedeşte încă o dată întregii lumi uriaşa cumentaţie, utilaje de cea mai mare teh­ singur schimb“ şi a brigăzii minerului co­ iar ta Vulcan sectorul IV . a dat nea s-a evidenţiat in mod deose­
munist Tucaciuc Mihai de la mina Ani­ Grupele de mineri, iruntaşe în
forţă şi superioritatea Uniunii Sovietice. nicitate, materiale şi materii prime şi prin noasa .,o tonă de cărbune peste plan de cadrul schimbului de onoare, au peste plan in ziua de 7 ianuarie bit brigada lui loan Kompodi, Ia
fiecare om. în fiecare schimb“, iniţiativă fost cefe conduse de tov. Nico­
Cifrele de control cuprinse în .tezele ra­ numeroşi specialişti care au lucrat cot la care a găsit o largă extindere în rîndul 102 tone şi in ziua de 8 ianua­ Petrila brigăzile conduse de
portului tov. N. S. Hruşoiov pentru cel cot cu muncitorii, inginerii şi tehnicienii minerilor din regiunea noastră. lae Lăzăruţ, Teodor Gherman,
rie 63 tone de cărbune. Gheorghe Michiev şi Mihai Şte­
de-al XXI-iea Congres al P.G.U.S. oglin­ noştri. Comitetul regional de partid, analizînd care lucrează în abataje-cameră
eficacitatea iniţiativei brigăzii fui Tucaciuc Minerii clin Uricani, care con- fan, la Aninoasa cele ale lui Re-
desc noile perspective măreţe ale dezvol­ Dezvoltarea Mihai, a îndrumat şi ajutat organizaţiile şi Roman Căsălean Iui Urs de tinuă să fie fruntaşi pe bazin,
de partid, sindicale şi U.T.M. să o genera­ au extras in aceste două zile in mus Cosma şi Dănilă Hegeduş,
tării Uniunii Sovietice pe calea construirii producţiei industriale lizeze pe scară largă. Adaptînd în mod la un abataj frontal.
intense a comunismului. creator această iniţiativă, siderurgiştii hu- iar de la Vulcan cele conduse de
'Analizînd activitatea desfăşurată de Co­ nedoreni şi-au fixat ca obiectiv principal
Gu un uriaş avînt păşeşte pe calea so­ în întrecere „reducerea preţului de cost cu Ştefan Gantz şi Pavel Boyte.
cialismului poporul de peste 600 milioane mitetul regional de partid pentru îndeplini­ 40 lei pe fiecare tonă de oţel“.

al Chinei populare care şi-a propus ca în rea sarcinilor trasate de Congresul al Măsurile luate de organizaţiile de partid
viitorul apropiat să întreacă Anglia în ce din regiune au creat posibilităţi ca planul
Il-lea al P.M-R- în direcţia dezvoltării pro­ de producţie să fie îndeplinit în mod ritmic
priveşte producţia industrială. Succese im­ de către toate întreprinderile industriale
ducţiei industriale, darea de seamă arată din regiune şi să se obţină importante
portante obţin şi celelalte ţări care alcătu­ creşteri ale producţiei. Astfel, faţă de 1955,
în continuare : în 1958 au fost date peste plan peste SCHIM BURI D E O N O A R E
iesc sistemul mondial al socialismului. 149.000 tone cărbune, 39.600 tone minere­
Dacă înainte de Conferinţa regională de uri de fier, aproape 40.000 tone cocs meta­
Ga urmare a politicii înţelepte leniniste lurgic, 30.000 tone oţel Martin şi electric,
dusă cu consecvenţă de Partidul Muncito­ partid din 1956, regiunea noastră rămînea 17.700 tone laminate etc. C ălan sanitare, tovarăşul Iulian Sirbu Rezultate frumoase a obţinut
şi sectorul II subteran.
resc Romîn — se arată mai departe în da­ datoare patriei cu însemnate cantităţi de (Continuare in pag. IJ-a) f n cinstea Conferinţei regio- U~a realizat planul in ^ ziua
rea de seamă — poporul nostru, în strînsă s^Vv V W v/v- Schimbului de Olloare CU 133 la Alba lulia
colaborare şi ajutorare frăţească cu cele­ cărbune, fontă şi oţel, productivitatea mun­ A nnan lloe drhe> pnanrritiirdl, mm iumnrctiftnorriiii sută.
fabricilor şi uzinelor regiunii S a fabrica de încălţăminte
lalte popoare din ţările lagărului socialist, cii batea pasul pe loc, iar în ramura car­ noastre au organizat însufleţite îeliuc „Ardeleana“ din Alba lulia
schimburi de onoare care s-au
păşeşte din victorie în victorie spre trium­ boniferă chiar scădea şi preţul de cost la soldat cu rezultate frumoase. Q / Ia exploatarea minieră Te- ziua schimbului de onoare închi­
ful socialismului. V line a fost organizat in nat Conferinţei regionale de par­
majoritatea produselor industriei grele era Un astfel de schimb a fost ziua de 8 ianuarie a. c. un tid a adus, ca urmare a muncii
După ce trece în revistă succesele remar­ organizat şi ia uzina „Victoria“- schimb de onoare in cinstea însufleţite, realizări de seamă in
într-o creştere aproape continuă, începînd* Călan. In timpul schimbului de Conferinţei regionale de partid. lupta pentru îndeplinirea şi de­
cabile obţinute de poporul nostru muncitor onoare, la bateria a lll-a'sem i- păşirea sarcinilor de plan.
din anul 1957, activitatea noastră economi­ 'cocs (carbo-fluid) planul a fost Echipele harnicilor mineri au
pe calea construcţiei socialiste, darea de realizat in proporţie de 127,4 la dat însemnate cantităţi de mi­ Printre fruntaşii întrecerii se
seamă oglindeşte în continuare realizările că s-a îmbunătăţit, caracterizîndu-se în­ sută. La obţinerea acestui re­ nereu peste plan. Cele mai bune numără tovarăşii Ana Birs,
zultat au contribuit in mod deo­ rezultate in ziua schimbului de Francisc Matijaş, Ana Moldovan,
însemnate care au avut loc în ultimii doi deosebi prin urm ătoarele; sebit prim-incălziiorii Nicolae onoare le-a înregistrat colecti­ Gligor Beldean, Mitrofan Drim-
Filip, losif Narija şi Eremia vul sectorului III. Echipele con­ bureanu şi. alţii care şi-au depă­
ani in viaţa regiunii noastre. — planurile de producţie s-au realizat Oprea. duse de ion Mateş şi Teodor şit in mod simţitor planul afe­
Ca urmare a ajutorului permanent acor­ . Rezultate frumoase au obţinut Gligor şi-au depăşit planurile cu rent zilei respective.
în mod mai ritmic, obţinîndu-se importante şi muncitorii de la turnătorie.
dat de partid şi guvern, în acest an, regi­ A v;fel, ’ la ,sortimentul articole,' 20 la- sută şi, respectiv, cu 38 Totodată au fost obţinute în­
cantităţi de produse peste plan ; « ¦la sută. semnate economii de piele şi
unea Hunedoara va produce 92 la sută din talpă.
producţia de cărbune cocsificabi! a ţării, — a fost stăvilit fenomenul de batere a

pasului pe Iog a productivităţii muncii în

siderurgie şi de scădere în minerit, reali-

zîndu-se importante creşteri în ambele ra­

muri ;

— pentru prima dată au fost reduse

pierderile planificate în siderurgie şi mi­

90 la sută minereuri de fier, 87 la sută nerit. Delegaţi la Conferinţa r de partid

cocs metalurgic, 81 la sută fontă, 54 la Comitetul regional de partid, trăgînd în­

sută oţel, 50 la sută cărbune brut. Va creş­ văţăminte din lipsurile semnalate de Con­

te considerabil ponderea minereurilor auro- gresul al Il-lea şi de Conferinţa regiona­

argintitere, cuprifere şi complexe. lă de partid din 1956, a reuşit ca din com­

Avîntul puternic al forţelor de producţie plexitatea sarcinilor economice, să desprin­

în regiunea noastră este . oglindit valoric dă tocmai aceste probleme mari şi să facă
prin cele pesté 2,4 miliarde lei tqtal inves­ din ele obiective concrete de muncă pentru
tiţii realizate în ultimii doi ani, iar. fizic toate-organizaţiile -de partid: ¦ , : ; ; ¦

prin intrarea în producţie a unor mari şi Stilul de-muncă a-1 Comitetului, regional'
importante obiective industriale .cum sînt:
o oţelărie electrică cu o capacitate anuală în conducerea activităţii economice, s-a
de 40.000 tone, o oţelărie Martin nouă. cu
schimbat mult faţă de trecut. In prezent,
3 cuptoare de 185 tone fiecare, -lami­
norul Bluming, o nouă baterie de conducerea' acestei activităţi se bazează pe ¦
cocs, secţiile chimice de obţinere a benze­
nului rectificat, sulfatului de amoniu şi studii, pe munca- de concepţie, are în ve­

dere' perspectiva-, este axată.-pe problemele,

mari, de care depinde obţinerea unui-avînt

economic general. •

sulfului, două cuptoare carbo-tluid pentru In ultimii doi ani, Comitetul regional a TRAIAN BIRLEA ELENA SAL1ŞIEANU IOAN GRUM IOAN TAUŞAN
semicocs, o fabrică de materiale de con­ iniţiat în principalele întreprinderi şi ra­ prim-iopttor oţelar la secţia O.S.M. sortatoare la secţia ciorapi maistru la secţia finisaj preşedintele G.A.C. „Steagul roşu“
strucţii cu o capaciiate anuală echivalentă muri economice din regiune studii şi ana­ a fabricii de tricotaje „Sebeşul“ a fabricii de hîrtie „1 Mai"
cu 30 milioane cărămizi ; s-a lărgit consi­ lize asupra felului in care se traduc-in via­ nr. I a Combinatului siderurgic din comuna Miercurea,
Hunedoara, din Sebeş. din Petreşli. raionul Sebeş.

derabil capacitatea de producţie a exploa- ţă prevederile celui de-al Il-lea Congres VVs. • ' —. V .O I A , ' V W v Z W S / V A . - V A - V Z .- \ i A . A V v