Page 3 - 1959-01
P. 3
Nr. 1255 m tim m w % n rm m irm i ~ Paôfi 3
Succesele înregistrat e i mmmmmm -* ' mm : < T E L E m n M E EXTEHME
In anul 1958—chezăşie a H| ‘ \ . * w Balsamul Sosfakovski —
îndeplinirii sarcinilor pe 1959
- " s *% i -, n preparat care vindecă rapid
., 4y „ ' i Vi / ', ' \; * * ’ ' ; ^«•.v X v ^N V + .^ v .'.v .\\y .\v .y
s :' . v . v . v . > % > w . . v . v . y . v . ,..•••¦•..•,v ...v .....v .v .v ,v .v ...v .....\v .-.v .v .v .v .v . .•.•.•A v.ssvyvw xsw SV J
A; -, r
Este cunoscut -------- şenesc şi regio- ¦y.-yy-yyy.-y.-y.-y.s/.-: Iccrü şi gasfritele acile
că un loc de nai P.MJR. şisub
ALEXANDRU c o g a n
irumte in econcr direotor generai al i.C.s.H. permanenta in- MOSCOVA (Agerpres). — este folosit pentru dezinfectarea
TASS anunţă : In latoortoruf In aerului in sălile de operaţie.
mia noastră na- -------- drumare a aces-
stitutului de chimie organică al Chimişltii sovietici au elabo
tională L1 ocupă industria grea, tara, s-a reuşit ca astăzi să avem m Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. rat balsamul Sostakovski din e-
de aceea peritru continua dez-: -în---c--o-m- binat toate drumurile pa s-a obţinut un preparat numit ter vinilbutiîic. El reprezintă un
voltare şi modernizare a ei, sta vate şi alei definitive, zone verzi, balsamul Sositakovski. Luat in lichid viscos de culoare gălbuie,
tul investeşte in fiecare an su ziduri de sprijin, iar pjatforma tr-o anumită doză de cîteva ori avind miros specific. In contact
me însemnate. coborîtă Ia cota 0, acţiune la pe zi, in decurs de 15— 18 zile cu aerul el nu se îngroaşă şi nu
care s-au efectuat peste 9.000 se usucă.
Colectivul de muncitori, teh- ore de muncă voluntară. • • el poate vindeca de ulcer sto
nioieni şi ingineri de la între macal şi duodenal. Preparatul Cercetările farmacologilor, fi
prinderea de construcţii siderur S-a ajuns astfel ca aspectul obţinut vindecă şi gastritele a- ziologilor şi miiiorobiologiilor a-
gice din Hunedoara a avut de combinatului să fie cu adevărat cute. El contribuie la cicatriza rată că balsamul Sostakovski
realizat în decursul anului 1958 plăcut pentru oricine. rea rănilor noi şi vechi, ajută în este absolut nevătămător şi nu
sarcini deosebit de importante cazuri de arsuri şi degeraturi, are o acţiune secundară.
în ce priveşte lucrările de mo In fruntea acţiunii de înfru
dernizare şi dezvoltare a Gombi- museţare a combinatului s-au si Manifestul Partidul
natuiui siderurgio Hunedoara. tuat membrii de partid, care în
permanenţă au constituit un e- Gurînd vor fi da din Germaniacu prilejul celei
Printre obiectivele mai de sea xemplu demn de urmat, mobili- te in folosinţa
mă care au fost date în exploa zînd prin exemplul personal în
tare în anul care s-a scurs se tregul colectiv. în trecerea muncitorilor de la de-a 40-a aniversări
gospodăria agrico
numără : laminorul bluming de Grele de muncă voluntară e-
îeGtuate în afara programului de lă de stat Apoldu a întemeierii s a l e
1.000 mm., trei cuptoare a 185 lucru de către salariaţii combi de Sus, secţia Miercurea, câte
natului şi ai Trustului 4 Gon-
tone la noua oţelărie Siemens
Martin, cuptorul nr. 2 de la fá strucţii Hunedoara dovedesc în Era an băiat frita 'dé statură, care, Intr-una 'din zilele, lunilor trecute, va locuinţe cu cite 4 aparta BERLIN 2 (Agerpres). — La tidului Comunist din Germania
brica de var, staţia de rectificare sufleţirea cu care oamenii mun deşi îşi satisfăcuse stagiul militar, şeful exploatării, ing. Pesltz Iosif,
a benzenului, staţia de desulfu cii răspund la chemarea parti na părea a fl trecut de 20 de ani. l-a chemat la el în birou şi i-a spus: mente construite din fondul 30 decembrie, cu prilejul celei de la constituirea sa, împotri
rare a gazului de cocs şi altele. dului. Venise din armată ou 3 ani în ur
mă şi tinerii din sat l-cui ales se. — Uite, tovarăşe Scorpie. Noi de investiţii al gospodăriei.
In afară de acestea colecti Realizările obţinute sînt dem crelaral organizaţiei U.T.M. Intr-o ne-ani gîndit ca dumneata să-ţi for Jn clişeu : Locuinţele con de-a 40-a aniversări a înteme va forţelor militarismului şi ale
vul de constructori a depus e- zi, poştaşul i-a adus ziarul „Sân- mezi o brigadă de tineret. O să-ţi struite pentru muncitorii de ierii sale, Partidul Comunist din reacţiunii.
forturi susţinute şi la alte lu ne de luat în seamă şi cu ele ne tela tineretului“. Pe prima pagină dăm un loc de muncă bun. Ce pă la secţia Miercurea a G.A.S. Germania a diait publicităţii un Cei 40 de ani de existenţă a
crări care sînt în ours de exe li atrăsese atenţia un titlu mare: rere ai ? manifest, în care se vorbeşte Partidului Comunist din German
cuţie ca, de pildă, laminorul de putem mîndri fiecare dintre noi. „Se naşte un oraş nou — Uficani“. Apoldu de Sus.
650 mm. care va fi dat în ex L-a citit cu atenţie. A aflat despre Pentru ah moment tînărul miner I despre lupta victorioasă a Par- niia, se subliniază în manifest,
Succesele înregistrate de co- o mină de cărbuni, care s-a deschis n-a spus nimic. De faţă se mai a- m-. ¦ reprezintă 40 de ani de luptă
ploatare în anul 1959. doar ca clţiva ani in urmă, şi în flau secretarii organizaţiilor de par
Ţin să menţionez că rde un leotivul nostru în anul 1958, sînt preajma căreia, dinir-o comună tid şi de U.T.M. Iiliie ie i i i i în fruntea clasei muncitoare ger
o chezăşie că în anul 1959 vom înapoiată, se naşte azi un oraş nou. mane pentru drepturile sale so
real folos ne-a fost sprijinul şi reuşi să ne ducem la bun sfîrşit — Te cunoşteam mm hotărît, to ciale şi democratice, pentru inte
îndrumarea organelor de partid, 'Atunci, i-a încolţit în minie ideea varăşe Scorpiei — a intervenit se
precum şi ajutorul mobilizator toate sarcinile oare ne sînt tra să' se facă şt el miner. Ce-ar fi să, cretarul de partid. In ultimele zile, numărul bri din mină a materialului lemnos resele naţionale ale poporului'
al organelor sindicale şi de sate de partid şi guvern în ur se ducă la Uricani ? găzilor de muncă patriotică din şi a tuburilor de aeraj. nostru. Aceasta este lupta pentru
ina Plenarei C.C. al P.M.R. din ¦— Eu nu mă dau înapoi... Dar regiunea noastră a crescut la înlăturarea de ta putere a celor
U.T.M. 26-28 noiembrie 1958, dînd pa Şi-a împărtăşit de unde iau oameni? peste 150, însumînd peste 4.600 In frunte cu minerul Gheor- care poartă răspunderea pentru
La iniţiativa comitetelor oră-- triei construcţii mai bune, mai glodurile cunos tineri. ghe Papîrţac, ei au recuperat cu declanşarea celor două războaie
ieftine şi la timp, contribuind — Asta rm-i o problemă... această ocazie tuburi metalice şi mondiale, îmipotriiva lui Krupp şi
astfel la creşterea bunei stări a Vesiea că Nico- Astfel âu luat fiinţă 66 bri material lemnos în valoare de Flick, împotriva militariştilor,
poporului muncitor din patria găzi în întreprinderi, 41 în şcoli, 23.000 lei.
noastră. ¦lae Scorpie a for 27 la sate eto. Astăzi, aceasta este lupta
* noastră pentru asigurarea păcii
cuţilor din sat. A- mat o brigadă de In lună decembrie aceste bri Brigada de muncă patriotică prin încheierea unui tratat de
găzi au prestat aproape 15.000 a întreprinderii de explorări din pace cu Germania, pentru trata
Două brigăzi fruntaşe ceştla însă, nu i-au tineret s-a răs. ore de muncă voluntară pe şan Lupeni a întreprins o acţiune de tive intre guvernele celor două
prea dat atenţie. pîndit în întreaga tierele de construcţii, în Între strîngere a materialelor de foraj state germane, pentru crearea li
Singura care s-a mină. prinderi şi G.A.S.-uri. Iată cî rămase la punctele de lucru în nei confederaţii. Aceasta este
teva din acţiunile întreprinse de chise. S-au prestat peste 70 ore lupta împotriva morţii atomice,
Minerii din Aninoasă şi-au în se face este absolut necesar interesat cînd a auzit această ceste — Măi Scorpiei — i se 'adresă brigăzile de muncă patriotică. de muncă voluntară, recuperîn- spre care ne duce politica cri
deplinit sarcinile de plan pe a- şi la timpul său. ă fost maică-sa. brigadierul 'Apostol Vasile, de la du-se cu acest prilej mai multe minală a lui Adenauer şi Stra-
iuî 1358 cu 9 zile înainte de sectorul I, într-una din 'zile. Ta al La Sebeş utilaje rămase la punctele de uss. Cei 40 de ani de existenţă
'rmen. La realizarea acestui In cele două brigăzi schimbul ¦— Cum să pleci, maică, in stră băieţi buni şi Ioc de muncă fain j lucru închise. al P.C. din Germania înseamnă
iîvccos important a contribuit de echipe se tace astfel încît ini? Cine ştie peste ce oameni ai hai să véftem carejom muncii nial Patru brigăzi de muncă patrio De asemenea, tinerii din .acea credinţa faţă de principiile inter
munca nu se întrerupe. Cărbu să dai. 'Mai bine şezi acasă. Nu bine. tică din Sebeş, cu un efectiv de stă brigadă de muncă patriotică naţionalismului proletar, insearm
îreg colectivul minei Aninoa- nele curge mereu. Âceasta-i po mergi şi gaiat... 120 tineri, au participat de cu- au participat la demolarea unor nă dragostea noastră pentru U*
•. Din rîndul colectivului me sibil numai eşalonîndu-se puşcă- — Ta vorbeşti uşor. Iţi cunoşti rînd Ia diferite lucrări în spriji baracamente. niunea Sovietică, legătura noas-:
rlle pe cele două aripi, adică la Nicolae Scorpie ificercă în fel 'oamenii şt luprezi demult ca şef nul gospodăriilor agricole de tră trainică cu toate partidele co
ii evidenţiaţi numeroşi mineri predarea schimbului o aripă să şi chip să-şi înduplece mama. de abataj... stat. Printre altele, tinerii au . "Ar. muniste şi muncitoreşti frăţeşti,
Are prin munca lor neobosită lie puşcată. iar cealaltă armată. \ — Pînă cind orei să rămtn aci, descărcat o cantitate de 12 va înseamnă unitatea rîndurilor
;j prin metodele folosite de ei ( în sat? Simt că mă atrage meseria — Eu, frate Scorpie, vreau să ne goane porumb sosit în gară pen L’â mina Petrilâ, cei 30 de ti noastre clădite pe temelia de
iu reuşit să se situeze lună de De asemenea, schimburile se asta. O să máncese, o să cîştig bine luăm ia întrecere — stărui brigd- tru G.A.S. Petreşti. neri din brigada de muncă pa granit a marxism-leninismului.
ună în iruntea întrecerii socia- aprovizionează reciproc cu mate şi o să oă ajut şi pe dumneavoas diertil Apostol Vasile. Primeşti ?, triotică au hotărît să întreprindă
iste. Printre aceştia se numără riale. tră... S-au evidenţiat cele două bri o nouă acţiune de strîngere a Cei 40 de ani de existenţă
i şefii de brigăzi Vasile Mă- — Primesc! De ce n-aşl primi? găzi de muncă patriotică de la fierului vechi. a partidului comunist din Ger
•ăilă şi Aurel Cristea. Brigăzile S-ar mai putea vorbi de aju 1955... In autobusul L upeni-O ri- Zilele au trecut: In fiecare zi de întreprinderea „1 Mai“ din loca mania sirit ani de luptă pentru
nduse de aceştia au dat peste torul efectiv pe care-I dau cei câni, Nicolae Scorpie pricea pe geam cind oamenii din cele două brigăzi litate, care au antrenat în acea Zilele trecute brigada a strîns acţiuni comune ale clasei munci
inul anual 4.413 şi, respectiv, doi şefi de brigăzi oamenilor noile clădiri şi blocuri din cariie- s-au luat la întrecere, treceau prin stă acţiune ce! mai mare nu o cantitate de peste 15.000 kg. toare în apărarea intereselor sa
lor, deplasîndu-se la locul de ruî Braia. Ardea de nerăbdare să faţa graficului să vadă rezultatele. măr de tineri. fier vechi. le.
81 tone de cărbune. muncă în schimburi diferite. ajungă la destinaţie. Glasul taxa La sfîrşitul lunii noiembrie brigada
Oum au reuşit aceste brigăzi toarei îl făcu să tresară. lui Scorpie a cîşiigat întrecerea. Tinerii din brigăzile de mun •k In încheiere, în manifest se
i obţină astfel de rezultate ? Ei înşişi comunişti, au avut că patriotică ale fabricii „Sebe spune: Noi, comuniştii, ne ar-
: bine să se ştie că locurile grijă ca membrii şi candidaţii de — Cine coboară la mină? — Şi zi aşa, Nicolae ? — a şul“ au participat la construirea Tinerii din brigăzile de muncă dresăm: clasei muncitoare, ne a-
partid să fie repartizaţi just pe Noul oaspete al Uricaniulai, cu spus şeful de brigadă Aposiol intr-o unui atelier de vopsitorie pen patriotică din oraşul Petroşani
de muncă nu le-au oferit echipe. Acestea sînt cîteva din geamantanul în mină, se îndreptă dimineaţă la intrarea ui şut — tru fabrică. La această lucrare au continuat să lucreze pe şan dresăm poporului: Luptaţi îm
ndiţii mai bune decît cele ale metodele folosite de cele două spra mină, cercâtind cu privirea fle s-au prestat un număr de 450 ore tierele de construcţii.
tor brigăzi. Ei au muncit cu brigăzi îruntaşe. Poate fi, însă, care trecător. Portarul minei îl în ne-o luarăţi înainte I O să mai vor de muncă voluntară, realizîndu- preună cu noi pentru ca
,sultă tragere de inimă, au pus cuprinsă munca unor mineri dreptă spre biroul de cadre, pen bim noi. Să ştiţi că întrecerea se economii de 1.000 lei. Astfel, tinerii din brigada de
suflet în tot ceea ce au făcut, fruntaşi în cîteva rînduri ? tru angajare. noastră na încheiat. Dimpotrivă, fa U.R.U.M. au prestat un nu Partidul Comunist din Ger
v ar putea totuşi vorbi de o me- A lucrat întîi în abatajul LVIA, măr de 160 ore de muncă volun
odă aplicată cu succes. Pro- Harnicii mineri din cele două sectorul Ii. Au trecut tuni, un an, abia a început. Şi-o să vedem pînă tară lucrînd pe şantierul nr. 1 mania să-şi redobândească
riu-zis e vorba de folosirea la brigăzi, muncind cu însufleţirea doi... A urmai apoi şcoala de cali la Urmă cine-o cîştiga. Fiindcă noi al Trustului 7 construcţii Petro
-!axim a timpului de lucru, care-î caracterizează, au sărbă ficaré. In toi timpul acesta nu şi-a n-o să ne lăsăm de ruşine. Auzi? şani. S-au săpat în acest timp
torit de mult Anul Nou. In a- schimbat locul de muncă. Comunis
'n cele opt ore de lucru ei nul 1959 ei sînt hotărîţi să ob tul Nicolae Scorpie a devenii şef — Aud, cum să n-aud! Numai fn Va!ea Jiului aproximativ 40 m.c. fundaţii. statutul unui partid legal.
ţină rezultate şi mai bune. Şi de schimb, cunoscut minerilor de că şi voi e bine să auziţi ceva, De asemenea, tinerii din bri Să ne unim forţele pentru
au pierdut nimic. Meritul ce- de acest lucru nu se îndoieşte aici prin realizările frumoase pe, ca- Tinerii din brigada de muncă ca o Germanie a păcii şi demo
nimeni! re le-a obţinut. — Ce s-auzim ? patriotică de Ia sectorul I al gada de muncă patriotică a craţiei să devină o realitate. în
doi şefi de brigăzi este că minei Vulcan au iniţiat de cu- Trustului 7 construcţii au descăr tăriţi Partidul Comunist din Ger
NICOLAE MAN — Că nici noi nu ne vom lăsa!..; rînd o acţiune pentru scoaterea cat din vagoane, cca. 10 tone
u să organizeze munca brigă- materiale de construcţie.
FLAVIU ISTRATE*1
îor în aşa fel încît tot ceea ce corespondent
mania, pentru ca în întreaga
Germanie să învingă ideea mă
Opinia publică condamnă tivistă la gospodăria agricolă tat, sub^ masca mieroasă a preo- laşi dispreţ şi aceeaşi indignare reaţă a viitorului, visul îndrăz
ţiei, ură şi dispreţ faţă de po neţ al omenirii — socialismul!
fărădeli ils capelanului Silii M colectivă „Petofi Sândor“ din porul nostru. Legăturile sale cu faţă de faptele lui Sânta An-
Deva — şi port, ca orice mamă, elemente ale reacţiunii catolice tai. Chemarea adresată de
Fărădelegile capelar - ro- mărea pe sub ascuns, ca um revoltătoare ale acestui înrăit 0 dragoste nemărginită pentru fugite din ţară, au stîrnit ură şi Max Reimann, prim —
duşman al poporului nostru. copiii mei. Cînd am citit în zia dispreţ în rîndurile muncitorilor „In calitate de mamă şi pro secretar al C.C. al P.C. din
mano-catolic Sânta ' din hoţ patentat, lucruri murdare — rul „Elore“ procesul lui Sânta din atelierele noastre. Personal fesoară — scrie tovarăşa Suru Germania, populafieî din
Sânta Antal — a reieşit din Antal, o ură nestăvilită mj-a cu îmi exprim satisfacţia pentru pe giu — mă revoltă purtarea neo Germania occidentală
Sîndominic-GiuG au ajuns să fie satisfacerea poftelor lui anima proces — a desfăşurat şi o ac menească a acestui preot ţaţă
tivitate duşmănoasă, contrarevo prins inima faţă de acest netreb deapsa dată lui Sânta Antal“. de tinerele fete. Cîtă durere tre BERLIN 2 (Agerpres). — Du
cunoscute acum în întreaga ţa lice. luţionară, a ţinut legătură cu nic care a atentat la cinstea şi buie să fie în familiile fetiţe pă cum anunţă agenţia ADN,
duşmanii poporului nostru fugiţi viitorul unor copile. Pedeapsa ce învăţători şi profesori, medici lor nenorocite, mînjite de cel în seara de 30 decembrie Max
ră. Masca de pe figura descom Exploatînd cu neruşinare şi 1 s-a acordat de către justiţia şi părinţi din regiunea noastră care n-are nimic omenesc în el. Reimann, prim-secretar al C.C.
pusă a acestui netrebnic a fost fără scrupule nevinovăţia copile- peste graniţele patriei şi cu aju noastră populară este pe deplin au trimis scrisori redacţiei în Părinţii trimit cu încredere copiii al P.C. din Germania, a luat cu-
smulsă. Capelanul a apărut în lojri naivitatea acestora, încrede torul lor a încercat să calom meritată. Eu fao apel la toate care se ridică plini de revoltă la şcoală pentru a ieşi oameni vîntul la postul de radio „Deut-
toată hidoşenia sa înfiorătoare. rea lor în „sfinţenia“ capelanu nieze orînduirea noastră demo- colectivistele noastre care au co împotriva acestui cretin cu chip luminaţi. Şi noi, profesorii, ne scher Freiheitssender 904“ cu
crat-populară, să semene discor pii să vegheze cu mai multă a- de fiară, şi îşi propun să acor străduim să le dăm cît mai
Gîtă josnicie, cîtă făţărnicie, cî.tă' lui, sentimentele religioase ale die şi ură naţională. tenţie la educaţia acestora“. de toată atenţia creşterii şi edu multe cunoştinţe, să-i creştem
cării copiilor. bine pentru a servi societatea
Fărădelegile capelanului Sân De la aceeaşi gospodărie ne-
mîrşâvie diavolească asctfnsă părinţilor, Sânta Antal — acest au mai scris colectivistele Agota „In calitatea mea de medic şi nouă“. prilejul celei de-a 40-a aniversări
sub sutana preoţească^' E ului fariseu al credinţei — şi-a bă ta Antal sînt acum cunoscute în Ferencz, Elisabeta Gergely, Mag- mamă -— ne scrie tov. dr. Pa-
întreaga fără. Sentinţa dată de dalena Lazăr şi altele, care, raschiva Jurca din Deva — nu -k a Partidului Comunist din Ger
justiţia noastră populară — 12 toate, au condamnat cu tărie ti pot rămîne indiferentă faţă de
tor ! tut j’og de oamenii cinstiţi din ani închisoare şi 10 ani de pier acest duşman al moralei noii so Cele scrise mai sus sînt gîn- mania. ^
dere a drepturilor politice — a căloşiile capelanului Sânta An cietăţi, cu atît mai mult cu cît duri şi păreri ale oamenilor mun
¦icest capelan descompus pînă Sîndominic, a necinstit. copilele fost aprobată de toţi oamenii tal. el s-a ascuns sub o mască atît cii din regiunea noastră. Ele nu Max Reimann a chemat popu
muncii din patria noastră. de rafinată. Conştiinţa mea de sînt singurele. La redacţia noas
. măduva oaselor, ajuns pînă acestora şi a semănat pervertire Indignarea şi revolta faţă de medic şi mamă mă îndeamnă tră sosesc mereu alte şi alte scri laţia din Germania occidentală
Opinia publică din regiunea acest prelat al bisericii, care în sori de la părinţi şi pedagogi,
la ultima treaptă a desfrîului, morală în rîndurile tineretului. Hunedoara condamnă cu toată dosul sutanei preoţeşti ascundea să fiu atentă la influenţa rea pe de la oameni cinstiţi şi simpli, să intensifice lupta împotriva
asprimea şi înfierează faptele desfrîu şi neruşinare, şi-a găsit care, purtarea unor astfel de „feţe care înfierează imoralitatea şi
în numele „divinei“ morale pe Faptele lui murdare, de o jos ecou în conştiinţele oamenilor cu bisericeşti“, o pot avea ţaţă de faptele duşmănoase ale capela imperialismului şi militarismului
mîrşave ale capelanului Sânta cele mai diferite ocupaţii. oamenii cu care vin în contact. nului Sânta Antal.
care o propovăduia de la amvon, nicie rară, n-au putut însă mer Antal. Numeroase scrisori sosite german. El a subliniat că prin’
la redacţia ziarului nostru de la Iată ce ne scrie Nagy Kolo- Ga cetăţean sînt revoltată şi Condamnarea unanimă a a-
a necinstit, tolosindu-se de tor ge pînă la nesiîrşit. Oamenii diferiţi oameni ai muncii de pe man, maistru la Atelierele socotesc bine venită sentinţa da cestui descompus moral, a a- cipatele sarcini ale P.C.G. pen
cuprinsul regiunii, dovedesc ura G.F.R. din Simeria : tă lui Sânta Antal. Sînt revol cestui capelan ingrat şi mur
ţă, copile ale oamenilor muncii, cinstiţi din Sîndominic, plini de şi indignarea pe care josnicia tată pentru că acest prelat, în dar, dovedeşte grija oamenilor tru anul 1959 s în t: asigurarea
acestui capelan, le-au stîrnit în „Actul de acuzare, cît şi de dosul sutanei preoţeşti, uneltea cinstiţi din regiunea noastră şi
în vîrstâ de 12-14 ani. revoltă şi indignare, au rupt inimile tuturor oamenilor cinstiţi. poziţiile martorilor, au dezvăluit acţiuni duşmănoase poporului şi din întreaga ţară faţă de educa unei strînse colaborări cu mun
în toată josnicia lor faptele cri patriei noastre dragi“. ţia tineretului, hotărîrea lor de
Făţarnic şi cu apucături dia masca de pe ţaţa acestui „evla „Sînt mamă a cinci copii — minale ale acestui corupător de a nu permite nimănui să sugru citorii social-democraţi, demas
ne scrie Ema Berthelon, colec- intr-o scrisoare trimisă redac me viitorul fericit al copiilor pa
bolice, Sânta Antal a încercat vios“ şi l-au înfierat cu toată minore. ’Cînd spun că Sântă ţiei tov. V. Surugiu, profesoară triei noastre, cărora partidul şi carea politicii conducerii de
Antal a săvîrşit o crimă, mă re la Şcoala medie nr. 2 „Dece- guvernul le acordă întreaga a-
să siluiască multe fetiţe ale ţă asprimea. fer nu numai la siluirea unor bal“ din Deva, manifestă ace- tenţie şi dragoste. dreapta a P.S.D.G., unificarea tu
copile nevinovate, ci şi la fap
ranilor muncitori din- sat, folo Procesul lui Sânta Antal, ca tul că acest netrebnic a maoifes- turor torţelor democratice în
sind in acest scop cele mai per re a avut loc recent la Miercu
verse mijloace de ademenire. rea Giuc şi la care au participat lupta pentru încheierea unui tra
Sub masca orelor de aşa-zisa victimele capelanului, părinţii tat de pace cu Germania, pen
catehizare, a cîntecelor biseri copiilor, profesori şi învăţători tru crearea unei zone denuclea-
ceşti, a iconiţeior şi cărţilor de rizate in Europa centrală, pen
rugăciuni pe care capelanul
din sat şi din împrejurimi, a tru crearea confederaţiei celor
Sânta Antal le înmîna fetiţe dezvăluit pe de-a întregul mîr-
lor. semăna în inimile acestora şăvia acestui „preacuvios“ pă două state germane şi normali
zarea situaţiei în Berlinul occi
Otrava descompunerii morale, ur rinte, a demascat fărădelegile dental pe baza propunerilor U-
fiiunii Sovietice.