Page 30 - 1959-01

«V •«
Pag. 2
Darea de seamă
asupra activifăfii
Comiteiului regional
de pariid Hunedoara
prezentată de tovarăşul
Petru Furdui
— Texf prescurtai —
( Urmare din caL. l-a)
Sporirea producţiei globale a avut loc in
cea mai mare măsură pe seama creşterii
productivităţii muncii ca urmare a îmbună­
tăţirii procesului tehnologic şi a măsurilor
tehnico-organizatorice, folosirii mai complexe
a utilajelor şi forţei de muncă. Din totalul
creşterii volumului producţiei globale indus­
triale pe ansamblul regiunii în ultimii doi
ani, 86 la sută revine pe seama creşterii
productivităţii muncii, îndeosebi ca urmare a
punerii in funcţiune a noilor agregate de
înaltă productivitate cu care au fost înzes­
trate, prin grija partidului şi guvernului, ma­
joritatea întreprinderilor noastre.
Realizările in creşterea producţiei indus­
triale puteau să fie şi mai mari, ţinind sea­
ma de posibilităţile largi de care dispune fie­
care întreprindere. Furnalele de la Hune­
doara mai au o mare capacitate de produc­
ţie nefoiosită. Indicele scăzut de folosire a
volumului util al furnalelor se datoreşte unor
deficienţe legate de calitatea materiilor pri­
me, de aprovizionarea şi evacuarea furnale-
. lor, cazurilor de mersuri reduse şi încălcări­
lor grosolane ale regimului tehnic.
Timp îndelungat, Comitetul orăşenesc de
partid Hunedoara şi comitetul de partid din
combinat nu au sezisat aceste deficienţe, lip­
sind de ajutorul lor, organizaţiile de bază
de la furnale şi conducerea combinatului în
mobilizarea comuniştilor şi a tuturor forţe­
lor la aplicarea măsurilor preconizate de or­
ganul regional.
Suprafeţe şi capacităţi importante de pro­
ducţie nefolosite au existat şi la fabrica chi­
mică Orăştie, la fabrica „Simion Bărnuţiu“-
Sebeş ş.a., ca urmare a slabei orientări gos­
podăreşti a colectivelor de conducere şi de­
partamentelor tutelare. Prin folosirea din
plin a acestor suprafeţe de producţie s-ar
putea realiza pe regiune in 1959 un surplus
de peste 100 milioane lei la valoarea pro­
ducţiei globale.
Cu toate că am obţinut unele rezultate
apreciabile, faţă de sarcinile Congresului al
II-lea stăm încă nesatisfăcător cu dezvol­
tarea producţiei de cărbune cocsificabil şi
minereuri fieroase.
In Valea Jiului, atît departamentul cit şi
conducerea Combinatului carbonifer au a-
cordat mai multă atenţie exploatărilor mir
niere ce produc cărbune energetic;' neglijîn-
du-se exploatările care produc cărbune coc­
sificabil.
In vederea ridicării producţiei de cărbune
cocsificabil, minereuri fieroase şi cărbune spe­
cial spălat, în aşa fel ca în 1960 să producem
.cantităţi mult sporite, este necesar în primul
rînd ca organizaţiile de partid şi sindicale
să mobilizeze muncitorii, inginerii şi tehni­
cienii. mineri la lichidarea lipsurilor exis­
tente, pentru descoperirea şi folosirea din
plin a tuturor rezervelor interne. Trebuie
urgentate investiţiile şi lucrările pentru des­
chiderea de noi fronturi de lucru şi pentru
lichidarea punctelor care în prezent stran­
gulează producţia.
Mari deficienţe au existat în sectorul de
construcţii, unde planul nu s-a realizat în
mod ritmic, ceea ce a făcut ca aproape toate
obiectivele industriale şi social-culturale să
nu fie date in folosinţă la termenul pla­
nificat.
Este adevărat că aceste stări de lucruri
se datoresc şi primirii cu întîrziere a unor
proiecte şi uzinate, de care se face vinovat
in mare măsură Ministerul Industriei Grele,
care nu coordonează suficient şi nu asigură
confecţionarea şi livrarea proiectelor şi uzi­
nalelor în raport cu ritmul planificat al con­
strucţiilor. Aceasta nu înseamnă că trecem
însă cu vederea lipsurile proprii ale între­
prinderilor de construcţii. Conducerea I.C.S.H.
în loc să se posteze pe poziţie hotărîtă şi perse­
verentă, s-a obişnuit cu nerespectarea ter­
menilor de dare în folosinţă a agregatelor,
cu găsirea in orice moment a diferitelor mo­
tivări şi promisiuni, atitudine care s-a im­
primat şi la mulţi din subalternii săi. De
asemenea, au existat serioase lipsuri în or­
ganizarea şi aprovizionarea şantierelor, apli­
carea iniţiativelor şi metodelor înaintate de
muncă, colaborarea intre constructori şi be­
neficiari etc.
Organele şi organizaţiile de partid vor
trebui să desfăşoare o astfel de activitate in
construcţii, incit să asigure ca pînă la 1
martie a. c. să !ie dat in exploatare melan-
jorul şi cele două cuptoare de semicocs din
Călan ; pînă la 1 iulie laminorul de 650 şi
bateria nr. 3 de cocs, iar pînă la sfîrşitul
anului distilăria de gudroane şi noua turnă­
torie de lingotiere din Călan.
Elementul esenţial în creşterea p’roducţiei
îl constituie ridicarea productivităţii muncii.
In această direcţie au fost obţinute succese
remarcabile, productivitatea crescind in 1958,
faţă de 1955, pe ansamblul regiunii cu 35
la sută. cele mai bune rezultate obţinîndu-se
in industria siderurgică — unde a sporit de
2,12 ori la combinatul siderurgic — unde a
crescut cu 81,5 la sută, Trustul 4 construcţii
— cu 67 la sută. trustul minier Deva — cu
57.9 la sută. Este îmbucurător faptul că la
C.C.V.J. s-a obtinut o creştere de 19,7 la sută
a productivităţii muncii, randamentul crescind
de la 0,746 tone/post în 1957, la 0,829 la sfîr­
şitul anului 1958, făcîndu-se un pas însemnat
spre atingerea obiectivului „O tonă./post pe
întregul bazin“ — obiectiv care trebuie rea­
lizat plrjă în 1960,
DRUMUL' SOCIALISMULUI Nr. 1262
La obţinerea rezultatelor bune in creşterea Va trebui ca în viitor să îmbunătăţim com­ cialismului îl constituie exemplul viu al bu­ acestor culturi n-a crescut. Sarcina de a crea
nei stări din unităţile socialiste .existente. asociaţii şi întovărăşiri profilate pe cultura
productivităţii muncii, un rol important l-a ponenţa aparatului administrativ din punct Bazat pe acest considerent, Comitetul re­ zarzavaturilor şi legumelor n-a fost îndepli­
gional a orientat şi sprijinit gospodăriile co­ nită.
avut aplicarea sistemului îmbunătăţit de sa­ de vedere al calificării sale asigurîndu-se în lective şi întovărăşirile să-şi mărească fondul
de bază — element principal al trăiriiciei Ca o consecinţă a acestei stări de lucruri,
larizare, care a constituit un factor principal acelaşi timp o mai justă repartizare a lui în şi transformării lor în puternice unităţi pro­ noi nu putem acoperi necesarul de legume
ducătoare de cereale-madă. şi zarzavaturi pentru aprovizionarea centre­
în mobilizarea mai largă a oamenilor muncii aşa fel ca ponderea acestui personal să fie lor muncitoreşti pe plan regional, să asigu­
Ca urmare a acestei preocupări, fondul răm piaţa cu legume timpurii şi proaspete
în întrecerea socialistă şi a sporit cointere­ redusă în 1960 la maximum 11 la sută în de bază al G.A.C. a crescut de la 11.265.000 şi să determinăm scăderea preţului acestora.
lei în 1956, la peste 20 milioane lei la sfîr­
sarea maselor de muncitori. minerit, 14 la sută în siderurgie şi construc­ şitul anului 1958, iar in întovărăşiri de la Gospodăriile agricole de stat ocupă un
323.655 lei la circa 5.549.000 lei. Fondurile loc important în agricultura regiunii, prin
Socialismul oferă nebănuite posibilităţi şi ţii şi 16 la sută in metalurgie. de bază au fost realizate în mare parte pe producţia marfă pe care o dau fondului cen­
seama eforturilor proprii ale unităţilor res­ tralizat al statului. Pentru lărgirea suprafe­
rezerve pentru creşterea continuă a producti­ Ţinînd seama că plenara C.C. din noiembrie pective. In unităţile socialiste din raioanele ţei arabile, dezvoltarea fermelor zootehnice
vităţii muncii — element hotăritor in victoria 1958 a trasat ca sarcină economică centrală Haţeg, Ilia şi Sebeş s+au făcut importante şi sporirea productivităţii, G.A.S. au fost în­
noii orînduiri sociale. Noile cuceriri ale tehni­ reducerea preţului de cost, Comitetul regional construcţii pentru adăpostirea animalelor zestrate in ultimii doi ani cu 3.842 ha. şi cu
cii şi ştiinţei sovietice, ca şi propriile noastre mari, fără împrumut de stat. animale de rasă superioară adaptate la cli­
realizări au dovedit şi dovedesc din pliin po­ de partid consideră că există toate condiţiile ma regiunii. Comitetul regional de partid
sibilităţile pe care le avem in direcţia aceasta. ca preţul de cost pe tona de cărbune brut Problema construcţiilor trebuie "privită şi a luat măsuri ca G.A.S. să a fie întărite şi
Faptul că avem o industrie înzestrată cu uti­ să fie redus in următorii doi ani cu 9 la sută, pe viitor cu toată seriozitatea, pentru că ea ou cadre corespunzătoare. Totuşi, contribu­
laj nou şi modern, un mare număr de ingineri tona de cocs metalurgic cu 12,5 la sută, cea constituie un element principal pentru întă­ ţia aceastor unităţi la fondul centralizat al
şi tehnicieni educaţi şi crescuţi de regimul de fontă albă cu 9 la sută, iar tona de oţel rirea economică a acestor unităţi. In această statului cu produse agricole-marfă nu este
nostru, muncitori cu experienţă bogată în pro­ Martin cu 11 la sută. privinţă, perioada de iarnă, cînd ţăranii nu încă pe măsura suprafeţelor şi a utilajului
sînt ocupaţi cu munca la cimp, este un bun cu care sînt înzestrate.
ducţie şi o puternică organizaţie de partid cu Agricultura—ramură importantă prilej de antrenare a lor în acţiuni de pre­
gătire şi procurare a materialelor in vede­ Comitetul regional de partid care va fi
vechi tradiţii revoluţionare, capabilă să mo­ rea construirii de grajduri, saivane etc., fo­ ales de actuala conferinţă va trebui să aibă
losind toate posibilităţile locale. în centrul preocupărilor lichidarea lipsurilor
bilizeze masele de oameni ai muncii la lupta a economiei regiunii care mai există în acest domeniu şi înde­
înfăptuirea sarcinilor ce decurg din Con­ plinirea sarcinilor stabilite de Consfătuirea
pentru înfăptuirea politicii partidului şi guver­ sfătuirea de la Constanţa privind întărirea de la Constanţa şi de plenara C.C. al P.M.R.
economico-organizatorică a unităţilor socia­ din noiembrie 1958.
nului, dovedeşte că realizările obţinute în Congresul al II-lea al partidului a trasat liste de la sate, va trebui să ducă acolo incit,
în regiunea noastră in următorii doi ani să Organizaţiile de partid şi sfaturile popu­
unele întreprinderi în aceşti doi ani, sînt încă sarcina ca la sfîrşitul celui de-al doilea crească fondul de bază din gospodăriile co­ lare vor trebui să întocmească planuri de
lective la peste 100 milioane lei, revenind îmbunătăţiri funciare pentru fiecare comună
departe faţă de posibilităţile existente. La cincinal 60—70 la sută din întreaga produc- pe suta de hectare 124.000 lei, iar în înto­ şi sat şi să mobilizeze masele largi de ţărani
vărăşiri la peste 17 milioane lei, adică muncitori la efectuarea acestor lucrări, fo­
I.C.S.IT., Trustul 7 construcţii, Trustul mi­ ţie-marfă agricolă să provină din sectorul 11.000 lei la 100 de hectare. losind toate resursele şi posibilităţile locale
în scopul redării agriculturii a unor suprafeţe
nier Hunedoara, mina Lupeni, Uzina „Vic­ socialist. O mare rezervă in întărirea economică cit mai mari de teren.
a unităţilor socialiste o constituie îmbunătă­
toria“ — Călan, U.M.C., I.R.T.A., industria Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Comite­ ţirea continuă a organizării şi retribuirii Este necesar sa depunem eforturi susţi­
muncii. In această direcţie am avut unele nute pentru extinderea culturii sfeclei de za­
uşoară şi forestieră, in ultimii ani producti­ tul regional a analizat în mai multe rînduri, rezultate pozitive, caracterizate în întărirea hăr şi floarea-soarelui, pentru creşterea nu­
disciplinei, participarea colectiviştilor intr-o mărului de oi cu lină fină şi semifină, pentru
vitatea muncii a bătut pasul pe loc sau chiar munca de transformare socialistă a agricul­ măsură mai mare la muncă, aplicarea cu dezvoltarea şeptelului de animale ţinînd cont
mai multă stricteţe a regulilor agrotehnice, că în regiunea noastră avem toate condi­
a scăzut la multe din ele. La Uzina „Vic- turii şi a luat măsuri concrete care au dus la îmbunătăţirea organizării brigăzilor, efec­ ţiile favorabile în această direcţie.
tuarea pe scară tot mai largă în întovără­
toria“-Călan, Atelierele C. F. R. Simeria ridicarea nivelului activităţii organizaţiilor de şiri a principalelor lucrări în comun şi la Ridicarea nivelului de trai
timp. Ca urmare, sectorul cooperatist a ob­
ş. a., creşterea producţiei s-a realizat în­ partid şi sfaturilor populare. Constituirea co­ ţinut producţii superioare sectorului indivi­ al oamenilor muncii
dual, 6 gospodării colective din regiune de­
deosebi pe seama creşterii numărului de sa­ mitetelor de părtid comunale, întărirea lor cu venind milionare. In cadrul multor G.A.C. Comitetul regional a pus în centrul acti­
se practică pe scară tot mai largă, metoda vităţii sale grija pentru ridicarea continuă
lariaţi. Chiar şi la o serie de întreprinderi secretari cu experienţă şi cunoscători ai pro­ de a împărţi trimestrial şi chiar lunar, sume a nivelului de trai, material şi cultural al
importante ca avansuri pentru zile-muncă. oamenilor muncii. In urma aplicării sistemu­
care au obţinut progrese însemnate, mai blemelor agrare, a determinat ridicarea nive­ lui îmbunătăţit de salarizare şi normare a
Fermele de animale constituie cele mai muncii, rezultat al succeselor dobindite în
există deficienţe in folosirea tuturor căilor lului activităţii de partid la sate înlesnind importante surse de venituri băneşti, care creşterea producţiei şi productivităţii muncii,
duc la consolidarea şi rentabilizarea unită­ salariile muncitorilor din regiunea noastră
de creştere a productivităţii. mutarea centrului de greutate al muncii po­ ţilor socialiste. In regiunea noastră, la fap­ au sporit simţitor.
tul că există suficiente condiţii naturale, se
In general, au fost obţinute rezultate bune litice în comune şi sate. mai adaugă şi o veche tradiţie in creşterea Grija pentru creşterea nivelului de trai ai
animalelor. Cit de rentabilă este această ra­ oamenilor muncii se oglindeşte şi în volu­
în întărirea disciplinei în producţie, ca ur­ Munca politică şi cultural-educativă. de mură, se poate desprinde din însuşi faptul mul sporit al construcţiilor social-culturale
mare a desfăşurării unei mai temeinice masă a fost orientată într-o măsură mai mare că din cele 6.518.000 lei, total venituri ale care s-au realizat în regiunea noastră. In
munci politice de către organizaţiile de par­ în direcţia popularizării concrete a rezultate­ G.A.C., în 1958, peste 4.330.000 lei au fost cursul celor doi ani, in regiune s-au con­
tid, sindicale şi U.T.M. în direcţia dezvoltării lor obţinute de unităţile socialiste fruntaşe, a realizate de pe urma creşterii animalelor. stru it’ 1.900 apartamente din fondul centra­
atitudinii socialiste faţă. de muncă şi a creă­ avantajelor pe care le oferă munca în comun, lizat şi 261 locuinţe individuale cu împru­
rii unei opinii de masă combative împotriva precum şi a posibilităţilor existente în fie­ Avem posibilităţi ca sarcinile prevăzute mut de s t a t ; s-au dat în folosinţă 34 de
chiulangiilor şi dezorganizatorilor producl- care unitate socialistă în ce priveşte întări­ de Consfătuirea de la Constanţa în 'direcţia şcoli, 32 cămine culturale noi, 5 cinemato­
ţiei. Cu toate acestea, în ce priveşte disci­ creşterii şeptelului din G.A.C. să fie îndepli­ grafe ; capacitatea unităţilor spitaliceşti a
plina în producţie, mai avem încă multe de rea economico-organizatorică. Popularizarea nită înainte de termenul stabilit. Pentru a- crescut cu peste 700 paturi, s-au electrificat
făcut. experienţei colhozurilor sovietice, a vieţii şi ceasta, se impune ca organizaţiile de partid, 17 sate.
muncii ţărănimii colhoznice ne-au ajutat de sfaturile populare, conducerile G.A.C. să ia
Subliniind in continuare unele deficienţe măsuri pentru a construi un număr însem­ Unele întreprinderi, ca Uzina „Victoria“-
asemenea, să lămurim şi să atragem pe făga­ nat de adăposturi bune şi ieftine, să dezvolte Călan, U.M.C., exploatările miniere Petrila,
legate de mecanizare şi folosirea ei, darea şul socialismului un număr tot mai mare de baza furajeră şi să mărească efectivul de Ghelar ş. a., au creat salariaţilor condiţii
de seamă arată că ar fi greşit să nu se dea ţărani cu gospodării individuale. animale de mare productivitate. Aceeaşi li­ mai bune de viaţă, construind şi amenajind
nie trebuie urmată şi în întărirea economică edificii social-culturale, băi, vestiare, ştran­
importanţă şi unor lipsuri de ordin organi­ In vederea extinderii metodelor bune în a întovărăşirilor, ajutîndu-le să-şi creeze ra ­ duri, case de odihnă etc. De asemenea, ca
zatoric şi grijii ce trebuie să existe pentru munca de transformare socialistă a agricul­ muri anexe pentru creşterea animalelor mari. urmare a grijii partidului şi guvernului, în
buna păstrare şi funcţionare a agregatelor turii, comitetele regional şi raionale de partid această perioadă au fost aduse serioase îm­
existente. au organizat schimburi de experienţă între O ramură importantă a agriculturii re­ bunătăţiri privind măsurile de protecţie şi
activiştii de partid, ai sfaturilor populare şi giunii noastre este cultura cerealelor. securitate a muncii, fapt ce a dus la scăde­
Analizînd rezultatele obţinute şi ţinind cadrele tehnico-inginereşti care lucrează în rea în majoritatea întreprinderilor . a cazu­
seama de sarcinile trasate de plenara C.C. agricultură, între unităţile socialiste de la Unităţile socialiste care au aplicat într-o rilor de îmbolnăviri şi accidente.
din noiembrie 1958 privind sporirea produc­ sate, precum şi vizite aie ţăranilor individu­ măsură mai mare regulile agrotehnice, au
ţiei şi productivităţii muncii, considerăm că obţinut recolte superioare celor din sectorul Creşterea continuă a veniturilor oameni­
individual. Cu toate dezavantajele climate­ lor muncii din industrie şi agricultură, spo­
prin larga mobilizare a oamenilor muncii în ali şi întovărăşiţi la unităţile socialiste frun­ rice din anul 1958, producţia medie la ha., rirea producţiei industriale şi agricole a
întrecerea socialistă, printr-o mai bună or­ taşe din regiunea noastră şi regiunea Timi­ obţinută în aceste unităţi a fost la griu cu mărit puterea de cumpărare a acestora şi a
420 kg., iar la porumb cu 250 kg. mai mare făcut ca in ultimii ani să crească volumul
ganizare a procesului de producţie, prin des­ şoara. decit în sectorul individual. La G.A.C. din mărfurilor desfăcute prin comerţul de stat
Spini — spre exemplu —¦s-au obţinut 4.000 şi cooperatist. Faţă de anul 1956, în cursul
coperirea şi folosirea din plin a rezervelor Ca urmare a măsurilor luate, s-a ajuns ca kg. porumb la ha. în timp ce ţăranii indi­ anului 1958, cantitatea bunurilor de consum
interne, putem realiza peste plan in acest suprafaţa cooperativizată a regiunii să cu­ viduali aiu obţinut numai 2.200 kg., iar la distribuite populaţiei a crescut c u : 14,7 la
an cel puţin 50.000 tone cărbune din care prindă în prezent 32,6 la sută din totalul şu-, G.A.C. Simeria Veche s-a obţinut o recoltă sută la pîine, cu 24,2 la sută la paste făi­
30.000 tone cărbune cocsificabil, ¦10.000 tone prăfeţei cooperativizabile.'" de 30.000 kg. cartofi la ha., faţă de 10— noase, cu 46,7 la sută preparate de carne,
fontă şi 30.000 tone oţel şi alte ’însemnate 15.000 kg. cit au realizat individualii pe te­ cu 47,8 la şută la grăsimi, cu 75,7 la sută
cantităţi de produse. Dacă la procentul de 32,6 la sută se adaugă renuri asemănătoare. la unt, cu 22 la sută la ulei, cu 18,20 la sută
şi cele 119.028 hâ. teren proprietate a G.A.S., la ţesături de lină şi tricotaje, cu 32 la sută
Ocupindu-se de problema preţului de cost, loturi zootehnice şi experimentale, păşuni co­ Ţinind seama de sarcinile trasate de ple­ la mobilă şi cu 72,2 la sută la aparate de
darea de seamă arată că în anii 1957— 1958 munale, sectorul socialist pe regiune repre­ nara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, pri­ radio.
vind lărgirea suprafeţei agricole şi de posi­
s-au obţinut unele rezultate bune, caracteri­ zintă peste 50 la sută. In activitatea comerţului de stat şi coope­
zate în general prin stăvilirea creşterii pre­ bilităţile existente în cadrul regiunii noastre, ratist mai există încă lipsuri serioase. De­
ţului de cost şi chiar reducerea lui in unele Ritmul cooperativizării se caracterizează pozitarea şi conservarea mărfurilor sînt, în
ramuri importante. Pentru prima oară in printr-un important salt calitativ şi cantita­ în următorii doi ani, prin amenajarea văii general, încă şi astăzi probleme nerezolvate.
anul 1957 s-a reuşit să se reducă pierderile tiv obţinut mai ales începînd cu anul 1958, Lipsei mijloacelor de depozitare i se adau­
planificate la C.S.H. cu peste 15.000.000 lei determinat îndeosebi de analiza temeinică fă­ Gălzii, prin îndiguirea văii Bătrina şi Cer- gă şi simţul de răspundere scăzut al unei
şi la C.C.V.J. cu 16.000.000 lei, iar, după date cută de Comitetul regional în toamnă anului părţi a lucrătorilor din comerţ şi chiar al
1957 şi de analizele şi măsurile luate pe baza tejului, prin canalizarea văii Spring, Doş- unor cadre de conducere faţă de păstrarea
preliminare, în 1958 beneficiile vărsate la şi manipularea mărfurilor. Perisabilitatea,
bugetul statului se cifrează pe regiune la documentelor Consfătuirii de la Constanţa. tat şi Boz, prin scurgerea apei de pe terenul cheltuielile de circulaţie ridicate şi stocurile
123 milioane lei. Un aspect nou în dezvoltarea socialistă a greu vandabile au exercitat în anii 1957—
G.A.S. din Petreşti, Apold şi Boz etc., se va 1958 o influenţă negativă asupra beneficiilor
agriculturii este cooperativizarea complectă a ce trebuiau să fie realizate de unităţile co­
putea salva de inundaţii şi reda agriculturii merţului de stat şi cooperatist.
In general, preţul de cost a scăzut în ra ­ 61 sate şi 12 comune, cele mai multe din ra­
în total pe regiune circa 10.000 hectare teren In activitatea de viitor, comitetul regional
murile siderurgie, metalurgie, construcţii ioanele Sebeş, Hunedoara ş i ‘Ilia, unde nu arabil. de partid va trebui să ţină seamă de defici-i
şi cooperaţia meşteşugărească, însă a cres­ există sat fără unitate socialistă. enţele ce mai dăinuie încă în unele compar­
Se cunoaşte că ştiinţa şi tehnica agricolă timente în ceea ce priveşte preocuparea pen­
cut simţitor la unităţile miniere. Totuşi, re­ In anul 1958, creşterea suprafeţei de teren tru ridicarea nivelului de trai. La exploatâ-,
zultatele obţinute nu ne pot mulţumi deoa­ cooperativizat s-a făcut in mare parte şi sint în stare să compenseze şi să anihileze rile miniere din Brad şi Valea 'Jiului, spre
rece sintem încă departe de a ne încadra prin aducerea in întovărăşirî de către un nu­
în sarcinile trasate de congres care a pre­ măr orescînd de întovărăşiţi a întregii lor su­ în mare măsură influenţele climaterice ne­ exemplu, este neglijată amenajarea de ves­
văzut o reducere cu 15—20 la sută, în in­ prafeţe de pămînt. Caracteristic este de ase­
dustria republicană şi cel puţin 20 la sută în menea că în ultimul timp un număr tot mai prielnice. Aceasta însă nu poate fi concepută tiare, băi, alimentaţia şi deservirea în canti­
construcţii faţă de cel realizat în 1955.
mare de ţărani mijlocaşi se încadrează în fără mecanizarea principalelor procese de ne, întreţinerea şi dezvoltarea fondului de lo­
La scumpirea preţului de cost al produse­ unităţile socialiste ale agriculturii. In majo­ cuinţe etc.
lor a contribuit în mare măsură menţinerea ritatea raioanelor din regiune se manifestă producţie din agricultură, fără aportul di­
unor consumuri specifice mari de maieriale, tendinţa ca întovărăşirile mici să se unifice rect al S.M.T.-urilor. Organizaţiile de partid au datoria de a dez­
calitatea slabă a producţiei şi în special în întovărăşiri mari, iar în raioanele Hune­
procentul ridicat de rebuturi. Faţă însă de înzestrarea S.M.T.-urilor cu volta simţul gospodăresc al sfaturilor popu­
doara şi Ilia tendinţa întovărăşirilor vechi
In scopul reducerii consumului de cocs pe de a trece la forma superioară — gospo­ tractoare şi alte maşini agricole, activitatea lare, conducerilor întreprinderilor şi a! celor­
tona de fontă este necesar să fie luate mă­ dăria agricolă colectivă.
suri pentru conducerea mai competentă a lor de organizator şi îndrumător al produc­ lalţi factori pentru folosirea în mod judicios
procesului tehnologic la furnale, pentru ridi­ Trebuie să menţionăm rezultatele obţinute
carea temperaturii aerului în suflante şi in ultimul timp de către organizaţiile de ţiei agricole, de animatoare şi sprijinitoare ale a sumelor mari pe care statul nostru le alocă
îndeosebi pentru reducerea procentajului de partid şi sfaturile populare din raioanele
fontă declasată dimensional, astfel incit Alba şi Sebeş, care au pus un accent mai luptei pentru transformarea socialistă a agri­ în fiecare an în scopul îmbunătăţirii condiţi­
în 1960 consumul specific de cocs tehnic pe mare pe satele de şes, reuşind să obţină un
tona de fontă să fie sub 1.160 kg. ritm crescind în cooperativizarea raioanelor, culturii, lasă încă de dorit. Lucrările execu­ ilor de viaţă ale oamenilor muncii. De ase­
însemnate rezultate au fost obţinute în ra ­
De asemenea, trebuie luate măsuri şi în ce ionul Hunedoara, unde s-a acordat o aten­ tate de S.M.T. sînt încă la un preţ ridicat, menea, fondurile întreprinderilor trebuie să
priveşte reducerea consumurilor specifice in ţie mai mare înfiinţării de noi gospodării
ramura minieră — mai cu seamă la lem­ colective şi dezvoltării celor existente. In consumul de ltibrefianţi depăşeşte normele fie folosite cu răspundere şi chibzuinţă pen-
nul de mină şi exploziv.
anul 1958, în acest raion au fost create 8 stabilite, iar calitatea' lucrărilor executate (Continuare !n pag. 3-a)
In construcţii au fost dese cazurile cînd noi G.A.C. De asemenea, trebuie remarcate
s-au irosit cantităţi importante de ciment, rezultatele frumoase obţinute şi în raioanele este uneori sub nivelul cerinţelor.
balast, cărămizi, materiale refractare, uzi­ Ilia şi Brad în crearea şi lărgirea întovără­
nate şi manoperă, datorită unor soluţii gre­ şirilor agricole şi zootehnice. Surse mari 'de venituri 'pentru unităţile
şite date de proiectanţi sau în urma manipu-
iării şi depozitării lor neraţionale, ceea Aceste rezultate se datoresd activităţii rod­ din agricultură sint şi zonele de legume şi
ce face ca în acest domeniu să lucrăm încă nice desfăşurate de organizaţiile de partid
foarte neeconomicos, deşi există mari rezer­ şi muncii răbdătoare de convingere a ţără­ zarzavaturi. După Conferinţa din 1956, Co­
ve pentru realizarea de economii. nimii muncitoare. Aceasta a contribuit la
crearea unui climat favorabil pentru intensi­ mitelui regional a analizat această proble­
Este concludent să arătăm că în 1957 cos­ ficarea ritmului de transformare socialistă
tul unui apartament a variat între 65-70.000 mă însă în mod practic suprafaţa destinată
lei la Hunedoara şi Deva şi 112.000 lei în a agriculturii, ajungindu-se ca în a doua
jumătate a anului 1958, să se cooperativi-
Valea Jiului.
zeze în medie circa 12.000 ha. lunar,
Prin dezbaterile largi organizate de Comi­
tetul regional de partid în 1958 pe aceste Trebuie să arătăm însă că mai avem
teme, s-au luat măsuri care încep să dea roa­
de în activitatea constructorilor. Ceea ce am unele raioane unde rezultatele obţinute în
făcut însă pînă în prezent constituie doar un transformarea socialistă a agriculturii nu
început. Trebuie să ne îmbunătăţim astfel ac­ s-au ridicat la nivelul sarcinilor şi posibili­
tivitatea ca începînd chiar cu anul acesta, să tăţilor existente. Considerăm că raioanele
Haţeg, Orăştie şi Sebeş puteau obţine re­
fie redus simţitor preţul construcţiilor indus-.. zultate mult mai mari în crearea de noi
triale şi să ne încadrăm în sarcinile trasate G.A.C. şi lărgirea celor existente.
de plenara C.C. din noiembrie 1958, de a In faţa noastră se pune ca una din sar­
reduce preţul unui apartament la 30-40.000 cinile cele mai importante ca odată cu dez­
voltarea sec! orului industrial, să lărgim şi să
lei. .
La’ unele întreprinderi ca T.R.G.L'.H., consolidăm sectorul cooperatist al agricul­
U.M.G., „Victoria“ Călan ş.a., personalul in­ turii. * «.-.*•
direct productiv reprezintă un procentaj prea Cel mai convingător argument pentru a*
ridicat faţă 'de totalul salariaţilor.; tragerea ţărănimii muncitoare pe făgaşul so­