Page 31 - 1959-01
P. 31
1 f, 1262 Dmm m sorsrAEismvmi Pda. 3
IWBBBBSm
portante, în controlul aplicării măsurilor tanţă istorică cum sînt: documentele Con tă mari deficienţe in îndeplinirea sarcinii tră antrenaţi în întrecerea socialistă,- a crescut
Darea de seamă luate. Stilul de muncă al Comitetului regio gresului al XX-lea al P.C.U.S., analiza pro de creştere a productivităţii-şi reducere a pre în 1958- la peste 74.000, aducînd o contribuţie
asupra activităţii nal, exigenţa sa sporită faţă de studierea pro fundă făcută la consfătuirile de la Moscova ţului de cost, conţinutul muncii politice de mai mare la realizarea sarcinilor de plan. Prin
Comitetului regional blemelor, elaborarea, organizarea şi contro ale partidelor comuniste şi muncitoreşti, do masă nu este îndreptat spre lichidarea aces organizarea mai temeinică a concursurilor de
de partid Hunedoara lul îndeplinirii hotărîrilor a influenţat pozitiv cumentele privind poziţia internaţionalistă tor lipsuri. inovaţii, în ultimii, doi ani s-au realizat econo
prezenfafă de tovarăşul activitatea comitetelor raionale şi orăşeneşti ferma a partidelor comuniste şi muncitoreşti In munca de ’mobilizare şi organizare a mii In valoare de peste 42 milioane lei.
« Îi, : PpetIr'iuM*rî»FţîuI rdMIuI i #»ri »(k 1, de partid, a comitetelor de partid din între faţă de evenimentele din Ungaria, precum şi oamenilor muncii, organele de partid au pri-4 In activitatea, organizaţiilor noastre sindi
— Texf preseurfaf — prinderi şi a organizaţiilor de bază. cele prin care s-a luat atitudine combativă, mit un ajutor însemnat din partea ziarelor cale însă se manifestă şi unele lipsuri. In
(Urmare din pag. 2-a)
Prezenţa mai frecventă a membrilor comi intransigentă împotriva revizionismului con locale, a căror activitate s-a îmbunătăţit. Un unele întreprinderi ca : Trustul minier Brad,
tru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oa
menilor muncii. tetelor regional şi. raionale de partid, în în temporan care şi-a găsit o expresie concen aport crescînd a adus ziarul regional „Dru Exploatările miniere Barza, Lupeni, Teliuc,
Imbunătăfirea activităfii treprinderi şi sate, în mijlocul masei mem trată in programul Uniunii comuniştilor din mul socialismului“, mai ales după trecerea sectoarele forestiere din Sebeş şi Haţeg, or
brilor de partid şi a oamenilor muncii, orien Iugoslavia.
organelor locale ale puterii sa la apariţia zilnică. Cu toate acestea rolul ganizaţiile sindicale acordă o insuficientă a-
tarea de a pune accent pe ajutorarea organi Prin studierea acestor documente s-au a-
de stat de organizator al organelor noastre de pre ţenţie mobilizării muncitorilor în vederea
Succesele însemnate obţinute în toate do zaţiilor de bază de care depinde soarta înde profundat unele teze de bază ale marxism- să şi Îndeosebi ăl ziarului regional-,- se1face ¦ creşterii producţiei şi productivităţii muncii,
meniile au fost posibile datorită activităţii şi plinirii hotărîrilor, a dus la îmbunătăţirea leninismului, s-a dat muncii ideologice un
iniţiativei creatoare a oamenilor muncii, par simţitoare a activităţii lor. Astfel, avem or conţinut mai bogat de idei, un caracter mai încă slab simţit în unele- domenii de acti reducerii preţului de cost. In unităţile comer
ticipării lor active la conducerea statului. ganizaţii de bază ca cele de la uzina cocso- operativ şi combativ, mai strins legat de
chimică, exploatarea minieră Aninoasa, G.A.C. sarcinile construcţiei socialiste. S-a dezvol vitate. Ziarele se preocupă încă slab de scoa ţului de sfat şLcooperatist aportul multor or
In antrenarea celor mai lărgi mase de oa Miercurea şi multe altele, care conduc cu de tat capacitatea cadrelor de a sezisa dena
meni ai muncii la construcţia socialistă, un plină competenţă şi maturitate politică toate turările şi influenţele străine ideologiei noas terea la iveală a ceea ce este nou şi carac ganizaţii şjndicale în educarea lucrătorilor este
rol însemnat îl au sfaturile populare, organe problemele din raza lor de! activitate. To tre, a crescut interesul membrilor de partid
locale ale puterii de stat. Imbunătăţihduşi tuşi, în ce priveşte controlul aplicării hotă- faţă de învăţătura marxist-leninistă. teristic, a iniţiativelor şi metodelor înaintate încă nesatisfăcător.
simţitor activitatea, sfaturile populare au de
venit mai operative, mai legate de mase, de- în domeniul muncii de partid, de stat şi eco In vederea îndeplinirii cu succes a sarcioi-
monstrînd că sînt capabile să rezolve cu suc nomice. Redacţiile se ocupă îincă nesatisfă • lor’ ce revin sindicatelor pe baza hotărîrii pri
ces sarcinile crescînde ce le revin.
cător de atragerea în jurul lor a unui activ vind noua formă organizatorică şi a lărgirii
Cu toate acestea, unele sfaturi populare ma
nifestă preocupare scăzută pentru descoperi rîrilor mai există unele deficienţe. Au fost ca Acest lucru se oglindeşte şi în creşterea mai larg de colaboratori şi corespondenţi. atribuţiilor lor, organizaţiile de partid trebuie
rea şi folosirea rezervelor locale. Slabă este zuri cînd unele hotărîri ale Comitetului regio nivelului învăţămintului de partid, a numă întărirea acestui sector cu -cadre corespun să dea un mai mare ajutor activităţii aces
în această direcţie şi îndrumarea întreprinde-' nal au ajuns cu mari întîrzieri la organizaţi rului celor care studiază învăţătura marxist-
rilor industriei locale de către comitetul exe ile de partid. leninistă. Dacă în anul şcolar 1955— 1956 zătoare, educarea partinică a lucrătorilor din tora.
cutiv al sfatului popular regional. Astfel, vo studiau organizat în sistemul învăţămîntu-
lumul producţiei materialelor de construcţii Ocupîndu-se în continuare de problemele lui de partid doar 67 la sută din totalul redacţii, trebuie să stea în centrul preocu Organul regional de partid a manifestat o
reprezintă numai 9,1 la sută din totalul pro democraţiei interne de partid, darea de seamă membrilor şi candidaţilor de partid, procen pării organelor de , partid.
ducţiei industriei locale. De asemenea, a arată că a crescut atenţia faţă de respectarea tul lor a crescut în anul 1958 la peste 90 grijă crescîndă pentru ridicarea' nivelului ac
existat o foarte slabă preocupare pentru mo normelor leniniste ale vieţii de partid, întă la sută. Pregătirea in ultimii ani a unui nu Pe tărîmul muncii culturale, se manifestă tivităţii organizaţiilor U.T.M. Sub conducerea
bilizarea populaţiei şi folosirea materialelor rirea democraţiei interne de partid, dezvolta măr de peste 2.500 cadre in şcolile de partid o preocupare sporită a organizaţiilor de par-' organizaţiilor de partid, tineretul muncitor din
din resurse locale la repararea şi întreţinerea rea criticii şi autocriticii, statornicirii în acti a îmbogăţit fo n d u ld e cadre, aducind o con tid, a sfaturilor populare şi sindicatelor regiune, mobilizat de organizaţiile U.T.M., a
drumurilor. vitatea organelor şi organizaţiilor de partid a tribuţie de seamă la întărirea activităţii or pentru îmbunătăţirea conţinutului ideologic adus o contribuţie de seamă la succesele re
principiului muncii colective şi răspunderii ganizaţiilor de partid şi de masă, aparatului şi lărgirea bazei materiale necesare aces purtate în1 ultimii, doi ani în activitatea eco
Documentele plenarei G.@. din iunie 1958 personale. de stat şi economic. tei activităţi. O contribuţie însemnată in ac nomică,' îndeosebi prin cele 975 brigăzi de ti
arată că duşmanii statului nostru încearcă să tivitatea cultural-educativă de masă au avut-o neret şi cele 208 posturi utemiste de control
intensifice activitatea lor de subminare a re Comitetul regional, biroul şi secretariatul Legarea învăţămintului de partid de acti şi organizaţiile U.T.M. şi U.G.F.S., care au existente în întreprinderi. Realizările însem
gimului democrat-popular. Multe din acţiunile său şi-au ţinut cu regularitate şedinţele de vitatea productivă se oglindeşte in primul antrenat un număr mai mare de- tineri în nate obţinute în numeroase sectoare de la ex
duşmanului de clasă se concretizează în ma analize programate, reuşind să pună în dis rind prin faptul că un număr tot mai mare numeroase acţiuni ciulf-ural^sportive şi în ploatările miniere, furnale, cuptoare Martin
nifestări care au drept ţel dezorganizarea cuţie problemele cele mai importante. In ge de muncitori cunosc şi stăpînesc mai bine deosebi în cadrul spartachiadelor.
aprovizionării, risipa şi distrugerea de mate neral, plenarele Comitetului regional de par problemele economice, productivitatea mun etc., patronate de tineret, justifică încrederea
riale, furtul şi delapidarea din avutul obştesc. tid sînţ mai bine pregătite, se desfăşoară la cii, preţul de cost şi căile de realizare a Numărul formaţiilor cultural-a-rtistice in şi preţuirea pe care partidul o acordă harni
un nivel mai înalt. Multe probleme ridicate acestora, contribuind astfel în mai malre unele raioane şi centre muncitoreşti ca Pe cului nostru tineret muncitor. Ga un rezultat
Trăgînd concluziile corespunzătoare din do de viaţă sînt mai operativ soluţionate în co măsură la îmbunătăţirea procesului de pro troşani, Orăştie, Hunedoara şi altele, a al creşterii influenţei organizaţiilor U.T.M. în
cumentele plenarei G.C. din iunie 1958, or lectiv. Biroul regional a reuşit, îndeosebi în ducţie, la realizarea şi depăşirea sarcinilor crescut simţitor. Cluburile şi căminele cub- masa de tineret, rîndurile organizaţiei regio
ganele de partid au luat măsuri în vederea ultimul an, să întărească principiul muncii de plan. turale desfăşoară o activitate tot mai bo nale de tineret au crescut mult.
sporirii grijii pentru apărarea avutului ob colective, să promoveze colegialitatea şi să gată, creînd condiţii ca oamenii muncii să-şi
ştesc. întărească răspunderea personală a fiecărui Ca rezultat al ajutorului dat membrilor şi Cu toate aceste succese, apreciem că în ac
membru din birou faţă de sarcini. Acest stil candidaţilor de partid in însuşirea ideolo utilizeze plăcut şi cu folos timpul liber.
întărirea orînduirii democrat-populare este de muncă s-a înrădăcinat în ultimul timp şi giei şi moralei comuniste, un număr tot mai tivitatea organizaţiei regionale de tineret mai
o sarcină principală a noastră. Organizaţiile în activitatea multor comitete raionale de mare de membri de partid dau dovadă de Datoria organizaţiilor de partid, sindicale, sînt serioase lipsuri.
de partid au datoria de a desfăşura o susţi partid. maturitate politică, de o înaltă conştiinţă U.T.M. şi a sfaturilor populare este de a a-
nută muncă educativă în rîndurile lucrători patriotică. Exemple cum sînt minerii comu corda şi pe viitor o grijă crescîndă ridicării Noul organ ales, organele raionale de par
lor din aparatul de stat, de a dezvolta comba Comitetul regional de partid şi biroul său, nişti Cristea Aurel de la Aninoasa, Nagy continue a nivelului activităţii cultural-edu tid trebuie să acorde în viitor o mai mare
tivitatea lor faţă de manifestările de birocra trăgînd învăţăminte din hotărîrile plenarei Andrei şi Popa Ioan de la Lupeni sau tine cative, ţinînd seama că şi în acest domeniu atenţie ridicării nivelului activităţii U.T.M.,
tism şi indolenţă faţă de sarcinile 'încredin din iunie 1958 a 6.6. al P.M.R. şi-a mărit rii comunişti de la noua oţelărie din Hune avem încă să-i acorde un sprijin mai mare în educarea
ţa te, în spiritul respectării legalităţii populare exigenţa faţă de orice fel de încălcări ale doara, care au cerut să lucreze în locurile şi mobilizarea tineretului la realizarea sarcini
şi atenţiei permanente pentru satisfacerea1ce principiilor leniniste ale muncii de partid, cele mai grele, dînd dovadă de un adevă In activitatea culturală a fost antrenat lor ce-i stau în faţă.
rinţelor oamenilor muncii. Trebuie întărită disciplinei de partid, luînd atitudine hotă- rat eroism, sînt din ce în ce mai numeroase un număr însemnat de intelectuali, îndeo
vigilenţa în vederea zădărnicirii încercărilor rîtă împotriva manifestărilor de acest fel. în majoritatea întreprinderilor din regiunea sebi cadrele didactice. In direcţia aceasta, In viaţa obştească, politică, economică şi
duşmanului de clasă de a se strecura în unele noastră. însă, de multe ori s-a muncit fără discernă-
verigi ale aparatului de stat pentru a provoca Cu toate rezultatele obţinute, critica şi în mînt, s-a acordat o slabă atenţie educării culturală a regiunii noastre un rol important
stricăciuni, a pune la cale furturi şi delapi deosebi autocritica nu s-a înrădăcinat în ac In munca de educare marxist-leninistă a lor patriotice. Deşi în majoritatea şcolilor se
dări din avutul obştesc şi alte acţiuni îndrep tivitatea tuturor organizaţiilor de partid ca o membrilor de partid mai există insă defi simte o îmbunătăţire a activităţii cadrelor îl au organizaţiile de femei. Sub îndrumarea
tate împotriva regimului democrat-popular. metodă permanentă de muncă, nu se bucură cienţe serioase. Lipsa unui control sistem’a- didactice, mai avem încă o serie de lipsuri.
peste tot de preţuirea cuvenită. Unii comu tic şi calificat asupra felului cum se pre Preocuparea pentru dezvoltarea dragostei ti organizaţiilor de partid, comisiile şi comite
Viafa de parfid nişti cu munci de răspundere în aparatul de gătesc şi cum muncesc propagandiştii şi neretului studios faţă de munca fizică, pen
stat şi economic nu ţin seamă de criticile şi cursanţii — mai ales în raioanele Brad şi tru îmbunătăţirea procesului de politehniza- tele de femei au reuşit să întreprindă acţiuni
Chezăşia succesului înaintării noastre victo sezisările juste ale membrilor de partid, une Haţeg — a contribuit la scăderea simţului re în şcoli lasă încă de dorit. îmbinarea pro
rioase pe calea construirii societăţii socialiste ori nu se încadrează în disciplina de partid de răspundere al unora dintre aceştia. Ade cesului instructiv cu educaţia patriotică şi de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor, să
o constituie întărirea necontenită a rolului de şi de stat,-dau dovadă de îngîmfare, rifpîn-j seori, unii propagandişti se prezintă slab
conducător politic al partidului în toate do du-se de masa membrilor de1partid. pregătiţi, din care cauză unele expuneri şi organizeze numeroase cercuri de citit, profe
meniile de activitate. Organizaţia regională seminarii au un caracter formal, abstract,
de partid Hunedoara a obţinut rezultate de Disciplina de partid şi de stat este o con ceea ce face ca frecvenţa la multe cercuri sionale şi de îndrumare, comitete de sprijin
seamă în întărirea unităţii rîndurilor şi îm diţie esenţială pentru îndeplinirea cu succes a
bunătăţirea compoziţiei sociale. Ritmul de liniei partidului, pentru întărirea unităţii sale în spitale, grădiniţe sezoniere etc. la care au
creştere a efectivului organizaţiilor de partid de acţiune. Comitetul regional a militat pen-'
s-a mărit considerabil. antrenat un număr mare de femei de la oraşe
Ţinînd seama de învăţătura leninistă, care şi sate. ...
arată că forţa partidului de tip nou rezidă nu
în numărul mare, ci în calitatea membrilor comunistă a tineretului în multe şcoli se Organizaţiile de partid trebuie să acorde
săi, Comitetul regional a îndrumat organiza şi pe viitor toată atenţia întăririi muncii în
ţiile de partid să acorde cea mai mare aten face încă insuficient.
ţie calităţilor politice, morale şi profesionale Concomitent ou munca în producţie, mulţi rîndul femeilor, pentru creşterea contribuţiei
ale celor ce solicită primirea în partid şi să ingineri, tehnicieni şi alţi specialişti, îndru pe care eţe pot. şi trebuie, şă o aducă la edu
folosească din plin stagiul de candidatură carea noii generaţii,-- la îmbunătăţirea activi
pentru educarea lor comunistă. 6a urmare, maţi de organizaţiile de partid, au desfăşu tăţii obşteşti.
mulţi dintre candidaţi sînt fruntaşi în pro rat o activitate rod~nică de cercetări ştiinţi
ducţie, inovatori, se situează în fruntea aoţiu-
nilor iniţiate de organizaţiile de partid, sînt fice pentru sporirea producţiei şi pentru răs Este necesar ca organele şi organizaţiile
exemplu de comportare morală în societate
şi în viaţa familiară. tru imprimarea disciplinei pornind de la Co şi cursuri să fie încă nesatisfăcătoare. pândirea cunoştinţelor tehnice în rîndul ma de partid să-şi îmbunătăţească metodele de
mitetul regional şi pînă la organizaţiile de Dacă am obţinut rezultate pozitive în ce selor. Considerăm că această muncă va tre muncă în conducerea organizaţiilor de masă,
Datoria organizaţiilor de partid este de a bui să aibă în viitor un caracter mai- larg să lupte pentru întărirea autorităţii şi pres
acorda şi pe mai departe toată atenţia edu şi mai organizat. Institutul de mine din Pe tigiului acestora în rîndul oamenilor muncii.
cării candidaţilor, antrenării lor în activitatea
politică pe bază de sarcini concrete. Membrii bază. Tn educarea membrilor de partid în spi priveşte studiul cadrelor de partid şi de troşani trebuie să pună un accent mai mare
de partid cu mai multă experienţă să se ocupe
mai îndeaproape de educarea candidaţilor, de ritul disciplinei liber consimţite, Comitetul stat, trebuie să arătăm că mai sînt încă unii în lucrările sale ştiinţifice pe acele probleme Ne găsim la începutul unei noi perioade de
pregătirea lor în vederea primirii în rîndu regional a orientat organele de partid să cul activişti îndeosebi în raioanele Haţeg, Brad care frămîntă toate întreprinderile miniere muncă — se spune în încheierea dării de
rile membrilor de partid. tive în rîndul membrilor şi candidaţilor de şi Orăştie, care studiază nesistematic, fără din regiune. De asemenea, filiala regională seamă. Plenara G.G. al P.M.R. din noiembrie
A.S.I.T. trebuie să asigure o mai bună coor 1958 a trasat pentru anul 1959 un program
In perioada la care se referă darea de sea partid devotamentul faţă de partid şi h'nia continuitate, teoria marxist-leninistă şi do donare a cercurilor şi muncii de cercetări concret de măsuri menite să ducă la îndepli
mă, Comitetul regional a desfăşurat o susţi
nută muncă organizatorică pentru îndeplini sa politică, să dezvolte răspunderea faţă de cumentele de partid. Neglijarea ridicării ni ştiinţifice, să desfăşoare o activitate mai sus nirea sarcinilor puse de cel de-al Il-lea Con
rea hotărîrilor Comitetului Central şi a pro
priilor sale hotărîri. t soarta hotărîrilor partidului, să-i educe pentru velului politic-ideologic, a însuşirii cunoş ţinută de creştere a conştiinţei şi nivelului gres al partidului, la creşterea şi mai accen
In activitatea Comitetului regional de par a pune interesele partidului mai presus de tinţelor tehnice şi economice generează prac tehnic al inginerilor tineri.’
tid a existat iniţiativă şi mult simţ de răs
pundere în aprofundarea problemelor, în ela interesele personale. ticismul, metodele meşteşugăreşti în muncă. tuată a avîntului dezvoltării patriei noastre
borarea hotărîrilor şi controlul executării lor.
Multe din hotărîrile luate, cum sînt cele pri Sarcina organelor şi organizaţiilor de par Una din lipsurile serioase in conducerea Datoria organelor de partid este de a pe calea socialismului. Traducerea în viaţă a
vitoare la situaţia construcţiilor şi exploată asigura .şi pe viitor o activitate propagan marilor obiective stabilite de conducerea par
rilor miniere din Valea Jiului, la transforma tid este de a desfăşura o temeinică muncă muncii de propagandă — se subliniază în distică bine organizată pe baza -studierii, tid,ului,-va ridica şi mai mult ponderea regiu
rea socialistă a agriculturii în raionul Alba,
şi altele, s-au bazat pe studii- şi analize con politică de educare pentru întărirea continuă darea de seamă — constă în slaba preocu cunoaşterii şi dezvoltării în perspectivă a fe nii’ noastre într,-o serie de ramuri conducătoare
crete făcute la faţa locului de către membrii
biroului regional şi activişti ai Comitetului re a disciplinei de partid, de a dezvolta legăturile pare a unor organizaţii de partid pentru îm nomenelor mersului nostru înainte, să..im ale economiei naţionale, cum sînt industria
gional.: principiale, tovărăşeşti, de a întări răspunde bunătăţirea conţinutului şi creşterea efica prime acesteia un caracter o'perativ. comba siderurgică şi extractivă.
Aparatul Comitetului regional a fost in
rea şi lupta pentru traducerea în viaţă a li cităţii ei. Aşa se explică faptul că deşi in tiv şi un conţinut bogat de idei. Studierea
struit mai sistematic şi calificat spre a efec şi sezisarea elementelor determinante ale ac
tua o muncă la un nivel mai ridicat, dezvol- niei partidului, de a apăra unitatea şi purita tr-o serie de locuri avem multe cercuri de tivităţii economice, c a : utilizarea întregii Aşa după cum subliniază plenara C.C. al
tîndu-i totodată spiritul de răspundere asu capacităţi a agregatelor, reducerea consumu
pra sarcinilor primite. tea rîndurilor partidului. Trebuie să facem ca invăţămînt cu un număr mare de cursanţi, lui specific, şi îmbunătăţirea calităţii cocsu P.M.R. din noiembrie 1958, reducerea preţu
lui, mărirea randamentelor şi reducerea pre: lui. de cost constituie sarcina economică
Membrii biroului regional au stat mai mult fiecare comunist să fie pătruns de înţelegerea eficacitatea învăţămintului se oglindeşte ţului de cost pe tona de cărbune în Valea
în teren, ajutînd practic organizaţiile de par Jiului, ridicarea’ producţiei agricole vegeta centrală. Considerăm că în regiunea noastră
tid în activitatea lor. De asemenea, pe lîngă că încălcarea disciplinei de partid, abaterile încă slab în atitudinea acestora. le şi animale, in transformarea socialistă există toate condiţiile pentru a face un im
Comitetul regional a fost antrenat un larg a agriculturii etc., indicarea căilor concrete portant pas în reducerea substanţială a pre
activ de partid care a adus un aport preţios de la normele leniniste ale vieţii interne de In continuarea dării de seamă se arată pentru atingerea obiectivelor stabilite de ple ţului. de cost prin creşterea şi mai rapidă a
în studierea şi rezolvarea unor probleme im nara CC. al P.M.R. din noiembrie 1958, productivităţii muncii şi aplicarea unui regim
partid, aduc grave prejudicii unităţii parti că în conducerea muncii politice de masă, trebuie să constituie o preocupare de fiecare sever de,economii. Cît de importante sînt re
zi a propagandei de partid şi a muncii. pOj,
dului, slăbesc capacitatea sa de juptă, creează organizaţiile de partid au fost orientate să zervele noastre în această direcţie ne-o arată
litice de masă. faptul că prin reducerea preţului de cost în
pericolul pătrunderii duşmanului şi a ideolo cultive în rîndul maselor atitudinea conştien industr-ie şi lucrările-de investiţii din regiune
numai cu \ la sută se poate obţine o econo
giei lui în partid. . tă faţă de muncă şi avutul obştesc, să com mie anuală ide- 40 milioane lei — valoarea a
1.000 apartamente. îndeplinirea acestor sar
Un mijloc important de .afirmare a demo bată-cu fermitate orice manifestări ale duş
craţiei interne de partid îl constituie alegerile manului de clasă, să cultive dragostea de
organelor de partid. Adunările şi conferinţele patrie şi faţă de întregul lagăr socialist, în
pentru dări de seamă şi alegerea organelor frunte cu Uniunea Sovietică. •
locale de partid, care au avut loc în această Dacă hotărîrile luate de Comitetul regio
perioadă, au contribuit în mare măsură la nal privind problemele industriei siderur In momentul de faţă, cînd lupta de clasă cini de importanţă ’covîrşitoare pentru eco
activizarea masei membrilor de partid, la dez gice, miniere, de construcţii şi agriculturii, pe plan ideologic îmbracă-diverse forme, sar
cina noastră este de a întări în permanenţă
voltarea autocriticii şi îndeosebi a criticii de au găsit un larg ecou în rîndul maselor, nomia naţională, pentru ridicarea nivelului de
trai al poporului, depinde de felul cum vom
jos, la stimularea iniţiativei membrilor de aceasta este şi o consecinţă a faptului că vigilenţa politică, să înarmpm cît mai temei şti să conducem şi să gospodărim întreprin
partid. O parte pozitivă a alegerilor din anul munca politică a fost axată pe sarcinile con nic cadrele noastre, membrii de partid şi oa
menii muncii, cu cunoaşterea marxism-lenî-
1958 o constituie faptul că la discuţii au par crete izvorîte din aceste hotărîri, că ea a nismuiui şi să combatem orice tendinţă de derile,, de felul cum vom reuşi să ridicăm în
denaturare a ideologiei noastre socialiste. treaga masă de muncitori, ingineri şi tehni
ticipat un număr mai mare de membri şi can devenit mai operativă şi mai legată de viaţă cieni la lupta pentru descoperirea şi valorifi
carea tuturor rezervelor interne.
didaţi de partid, muncitori şi ţărani munci A crescut iniţiativa şi operativitatea or
tori legaţi direct de producţie, ceea ce dove ganizaţiilor de partid în informarea politi Un loc important în darea de seamă îl
ocupă analizarea muncii desfăşurate în di
deşte creşterea maturităţii politice a elemen că a oamenilor muncii. Majoritatea hotărî Viaţa, mersul nostru înainte, impun sarcini
tului muncitoresc în partid. rilor partidului şi guvernului, a evenimen importante şi în agricultura regiunii. In pre
zent, obţinerea unui belşug de cereale-marfă
Comitetul regional de partid a vegheat ca telor internaţionale, au fost aduse la cunoş recţia întăririi legăturilor organizaţiilor de este frînată încă în mare măsură de vechile
partid cu masele, pentru conducerea de către relaţii existente la sate. Trebuie să continuăm
încrederea acordată de masa membrilor de tinţa maselor imediat după apariţia lor, or partid a organizaţiilor de masă. şi pe mai departe o muncă răbdătoare de
atragere a ţărănimii muncitoare pe făgaşul
partid conducătorilor lor să fie controlată în ganizîndu-se în acest scop citirea în colec Bucurîndu-se de îndrumarea şi sprijinul or socialismului, respectînd cu stricteţe liberul
ganizaţiilor de partid, organizaţiile sindicale consimţămînt. Rezultatele obţinute în trans
mod organizat, asigurînd ca, periodic, orga tiv, convorbiri ale agitatorilor, expuneri etc din regiunea noastră s-au întărit, îmbogăţin- formarea socialistă a agriculturii trebuie con
solidate prin întărirea economico-organizato-
nele alese să prezinte dări de seamă în faţa Se poate aprecia că în urma intensificări du-şi în acelaşi timp experienţa în muncă. A rică a fiecărei unităţi socialiste.
crescut simţitor nivelul aparatului lor în or
lor. Astfel, s-a reuşit ca răspunderea orga muncii de educare politică a maselor, ma ganizarea şi mobilizarea maselor de munci
nelor de partid faţă de cei care i-au ales, joritatea covîrşitoare a populaţiei munci tori la conducerea problemelor de producţie,
în organizarea activităţii cultural-educative
faţă de hotărîrile conferinţelor şi adunărilor toare manifestă o atitudine de încredere şi
de alegeri să crească. răspundere faţă de transformările socialisie
Este de datoria noului Comitet regional ales care se petrec în ţara noastră, participînd
să lupte pentru respectarea şi în viitor a aces activ la înfăptuirea politicii partidului de pentru dezvoltarea conştiinţei de clasă a oa Conferinţa regională de partid constituie
tor sarcini statutare, să ia toate măsurile pen construire a socialismului şi apărare a păcii. menilor muncii şi în îmbunătăţirea condiţiilor un prilej de. analizare profundă a succeselor
tru asigurarea îndeplinirii hotărîrilor adoptate Succesele obţinute în munca politică de de muncă şi de viaţă ale celor ce muncesc. şi lipsurilor noastre şi de a găsi noi căi de
de conferinţele şi adunările de alegeri. Trebuie masă puteau fi mult mai mari dacă din par Trebuie să subliniem aportul adus de orga îmbunătăţire a muncfi., pentru asigurarea în
acordată toată atenţia instruirii temeinice şi tea tuturor organizaţiilor de partid s-ar fi nizaţiile sindicale în consultarea maselor în deplinirii sarcinilor trasate de partid.
ajutorării permanente a noilor organele alese acordat mat multă atenţie acestei activităţi. legătură cu aplicarea sistemului îmbunătăţit Avem marea răspundere de a întări conti
îndeosebi a birourilor organizaţiilor de bază. Mai avem încă organizaţii care nu folosesc de salarizare şi normare a muncii, în proble nuu organizaţiile noastre de partid, de a rb
Munca de educare cu destulă pricepere forţele şi mijloacele agi mele organizării procesului de producţie, des dica pe o treaptă mai înaltă rolul lor politic
taţiei şi orientează încă slab conţinutul aces
coperirea şi folosirea rezervelor interne ale
marxist-leninisfă teia înspre sarcinile esenţiale de a căror conducător, de a strînge şi mai puternic rîn
îndeplinire depinde îmbunătăţirea întregii întreprinderilor eto. durile partidului în jurul Comitetului Cen
Sindicatele şi-au îmbunătăţit munca şi în tral, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheor-
In continuare, darea de seamă subliniază munci. Intr-o serie de întreprinderi ca Trus ghiU:Dej.
ceea ce priveşte organizarea întrecerii socia
faptul că de la Conferinţa regională din tul 7 construcţii, exploatările miniere I.upeni, liste. Numărul salariaţilor din regiunea noas-
1956 au apărut documente de mare im por Teliuc şi Ghelar, I.C.S.H. şi altele deşi exis*