Page 33 - 1959-01

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE,'UNIŢI-VA l
Anul Xî Nr. 1263
C O N F E R IN Ţ A REGIONALA de PARTID
OCOOOCOeCOOOOCOSGCOOOCOOOCKXX>DCO»GGOCCSCXXÎCiXX5CGOCGOCC O » 0 i,XX >0000000CX»00(X X K X 5000000L3O 000000000000000CX .
SI-A ÎNCHEIAT l u c r ă r il e
/ ţie pe ziua respectivă cu 27 Ia
cocm xxxxxxxxx»ooooooooo(xm m xm m m >xooaoorm xx»oooooooo«}ooo(xxm xm xxxxxxxm m m xm }o
Conferinţa regională de partid
care, după cum am anunţat, s-a
deschis sîmbătă 10 ianuarie a.c.
în sala Teatrului nou din Hu­
nedoara, şi-a continuat lucrările
în cursul zilei de duminică.
In cadrul discuţiilor purtate
pe marginea dării de seamă asu­
pra activităţii desfăşurate de
Comitetul regional de partid în
ultimii doi ani şi a raportului
Comisiei de revizie, au luat cu-
vîntul numeroşi participanţi —
delegaţi din rîndul activiştilor
de partid, lucrătorilor din apara­
tul de stat şi din economie, mi­
nerilor, siderurgiştHor, ţăranilor
muncitori şi intelectualilor.
In cuvîntul lor, delegaţii au
subliniat cu mîndrie succesele
obţinute de organizaţiile de par­
tid în ultimii doi ani în mobili­
zarea oamenilor muncii din re­
giune la îndeplinirea sarcinilor
privind sporirea producţiei in­
dustriale, consolidarea şi dezvol­
tarea sectorului socialist al a-
griculturii, ridicarea nivelului de stat pe 1959, la înfăptuirea po­
trai material şi cultural al ma­
selor muncitoare. In acelaşi timp,
delegaţii au criticat cu îndrăz­
neală şi principialitate o serie
de lipsuri care au existat în ceea
ce priveşte metodele şi stilul de
muncă al vechiului Comitet re­
gional şi al celorlalte organe de
partid din regiune, precum şi în
ceea ce priveşte activitatea eco­
Intr-una din pauzele Conferinţei fEgidnăte de partid iov. Traiân Birled, 1. Balazs Rudolf
prim-topitor olclar la C. S. Hunedoara, Ioan Tăuşan, preşedintele G. A. C.
„Steagul roşu“ din comuna Miercurea raionul Sebeş şi Iuliti Hajdu, şef de
brigadă la mina Peirila, discută.
Rezultate bune într-o gospodărie
colectivă
Deşi înfiinţată ou numai 2
ani în urmă, gospodăria colecti­
vă „Dezrobirea“ din Draşov, ra­
ionul Sebeş, fiind sprijinită de
sfatul popular şi comitetul comu­
nal de partid, a înregistrat re­
zultate tot mai bune.
De pildă, in anul trecut, cu
toată seceta, colectiviştii din
Draşov au obţinut recolte spo­
rite la hectar: in medie ei. au
recoltat 1.600 kg. grîu, 1.700 kg.
porumb boabe, 27.000 kg. cartofi
şi 18.290 kg. sfeclă de zahăr la
hectar.
Recent, cind s-au împărţit ve­
niturile, pentru fiecare zi-mun-
că, a revenit cite 6,370 kg. grîu,
4,300 kg. porumb, 5 kg. cartofi,
însemnate cantităţi de fasole,
floarea-soarelui, zahăr, brinză,
lină, furaje şi 8 lei în numerar.
Aşa se face că pentru cele
300 zile-muncă efectuate anul
trecut în gospodărie, colectivistul
Gheorghe Bozclog a primit 1.911
kg. grîu, 1.290 kg. porumb, 1.500
kg. cartofi, 60 kg. fasole, 30 kg.
Marţi 13 ianuarie 1959
nomică şi de stat, făcînd nume­
roase propuneri în vederea ridi­
cării nivelului muncii în toate
compartimentele, la nivelul noi­
lor sarcini.
In încheierea dezbaterilor pur­
tate pe marginea dării de sea­
mă şi a Raportului Comisiei de
revizie a luat cuvîntul tovarăşul
Gheorghe Apostol, membru al
Biroului Politic al C. C. al
P.M.R., preşedintele Consiliului
Central al Sindicatelor din
R.P.R.
Trecîndu-se la cel de-a! trei­
lea punct din ordinea de zi,
Conferinţa a ales noul Comitet
regional de partid şi membrii
Comisiei de revizie.
Ca prim-secretar al Comitetu­
lui regional de partid a fost ales
tovarăşul Petru Furdui.
, Conferinţa regională de partid
a constituit o puternică expresie
a hotărîrii organizaţiilor de par­
tid, a comuniştilor din regiunea
Hunedoara, de a lupta pentru
mobilizarea oamenilor muncii
la îndeplinirea şi depăşirea sar­
cinilor trasate de plenara C. C.
aFP.M.R. din noiembrie anul
trecut, concretizate în planul de
liticii partidului de construire a
socialismului şi apărare a păcii.
Intr-unui din numerele viitoa­
re ale ziarului nostru vom pu­
blica un material mai amplu a-
supra lucrărilor Conferinţei re­
gionale de partid.
brinză, 18 kg. lină, 30 kg. floa-
rea-soarelui, peste 3.000 kg. fu­
raje, şi alte produse, precum şi
2.400 lei. Venituri similare in
natură şi bani au primit şi alţi
colectivişti cum sînt Ioan Popa
şi Ana Cornşa.
Aspect din sală
din timpul lucrări­
lor Conferinţei re­
gionale de ¦partid
Hunedoara.
Schimburi LA LONEA
de onoare în prima zi a Conferinţei
regionale de partid
"'A ¦
Era încă întuneric. Zorile n-apuca­ - - Dăm azi cărbune mai mult cu­
C olectivul de muncă de la
Atelierul L regional C.F.R. seră să mijească, dar becurile ardem ba ? — uitreabă cu înţeles şeful bri­
din Alba Iulia a organizat un
schimb de onoare in cinstea aproape in fiecare casă din Lonea. găzii de tineret Ştefan Toacă, pe
Conferinţei regionale de partid.
In cadrul schimbului, muncito­ Ici-colo se auzea cile un scirţUt de Gheorghe Cuzulov, şeful de schimb,
rii acestei unităţi au reuşit să
obţină depăşiri ale planului de poartă, un „noroc bun“ şi în stradă care s-a oprit pentru un momeai cu
producţie între 5—35 la sută.
apărea silueta urni om îmbrăcat în lopaia în mină.
Astfel, comunistul Vasile A-
polzam, împreună cu echipa sa, haine de şut, cu un topor pe umăr — Păi cum, nu vezi ce-i, aici? Şi
şi-a depăşit planul de producţie
4 pagini 20 bani pe ziua respectivă cu 30 la su­ şi cu paşi grăbiţi. Pe la răscruci se amîndoi îşi aruncară privirile pline de
tă, echipa rabotorului Ştefan
Socaci cu 26 la sută, iar echipa întUneau cile doi, trei şi recunoscui, bucurie asupra craţerului care se o-
de şarjare a fierului vechi con­
dusă de Gheorghe Tisan cu 24 du-se, se salutau, schimbau cîteva Pintea scîrţund şi pocnind ’sub greu­
la sută.
cuvinte în grabă şi porneau mai de­ tatea încărcăturii.
?
parte. Grupurile se măreau mereu. Im — Vom cinsti ziua de azi, ziua
Ş i la atelierul de zonă C.F.R.
din Alba Iulia a avut loc ieşirea din sat, cei care mergeau spre in care au început lucrările Confe­
un însufleţit schimb de onoare.
V/ Cu această ocazie s-au reparat lie ţ se înşirau pe calea ferată ce rinţei regionale' de partid aşa cum se
un număr de 14 vagoane R.C.,
depăşindu-se planul de produc­ duce pină ta puţ, tar ceilalţi, de la cuvine.
sută. blocuri, o luau spre dreapta, pe că­ La sfîrşitul zilei, un mic calcul iui
In mod deosebit s-au eviden­ rare, tndreptiadu-se către minele I şi făcut pe ortacii lui Ştefan Toacă, să
ţiat muncitori ca Petru Piesa,
Gheorghe Curuţ, Nicolae Rusu, II. Mersul, vorbele, voioşia, arătau plece acasă mai bucuroşi ca oriclnd.
Artenie Drăghici şi alţii.
că-i preocupă ceva deosebit, că pen­ Ei au scos la suprafaţă mai mult de
?
tru ei, ziua aceea na era o zi ca 30 ione de Cftrbune peste plan.
Y a întreprinderea „Horia“ din
-®-1 localitate s-au obţinut de toate celelalte... ?
asemenea frumoase depăşiri ale
planului cu ocazia schimbului La puţ, aşteptară cu nerăbdare să Brigada condusă de comunistul Şte­
de onoare. Astfel, secţia de lă-
Membrii Comitetului regional de partid cătuşerie nr. 2 şi-a depăşit pla­ intre în colivie. Minutele li se părură fan Boacă de la sectorul IV, iocmai
nul cu 28 la sută, secţia elec­
trotehnică cu 20 la sută, tipogra­ lUngi, mai lungi ca de obicei... term ina,cu lucrările de pregătire. A-
fia cu 12 la sută, panificaţia cu
1. Achim loan 37. Homoştean Gheorghe 11 la sută, iar secţia mecanică In sfîrşit, coliviile porniră spre a- junseseră deja în coperişul straiului.
2 ; Ardeleanu loan 38. cu 9 la sută. dîncuri. După cileva minute schimbul — Azi va trebui să dăm cărbune.
3. Andreev Florica 39.
4. Alma$an Nicolae 40. Aceste realizări au fost posi­ de noapte a părăsit mina şi Ia supra- — le-a spus el ortacilor. De asia
5. Anitei Petru 4!. bile datorită însufleţirii cu care jaţă fotul s-a liniştit...
G. Ardeleanu loan 42. au muncit colectivele de munci­ ne-am grăbit cu pregătirile...
7. Bulgarea Aurel 43. tori în frunte cu comuniştii Teo­
8. Balazs Rudolf 44. dor Sintimbrean, Ioan Crişam, ? Membrii brigăzii l-au înţeles. Au
9. Barna loan 45. Gheorghe Popa, Ioan Groza, Ni­ — Să-i dăm zor, fraţilor. Ştiţi ce înţeles că pentru el ca şi pentru ei,
10. Oalan Vichente 46. colae Făgădaru, Alexandru Co­ neja spus şeful de brigadă clnd a ziua aceea are o semnificaţie deose­
11. Boureanu Stefan 47. maţi şi alţii. plecat...
12. Butuleseu Gavrila 48. bită. De aceea, au zorit cu lucrul
13. Balogh Iosif 49. * — Ce?
14. Bogdan Petru 50. mai mult ca oriclnd.
15. Birlea Traian 51. Ş i muncitorii, tehnicienii şi — Cum ce? / Doar n-ai uilat?, i-a Strădania lor n-a fost zadarnică.
10. Blajan Leontin 52. inginerii de ia Atelierul spus şeful de schimb losif Batea u- Pină ta sfîrşitul zilei au dat 25 ione
17. Botici Sabin 53. central al întreprinderii „Ardea­ nuia dintre ortaci. Să lucrăm In zi­ de cărbune. Primele 25 de tone dr
18. Cervencovici Andrei 54. lul" din Alba Iulia au obţinut lele acestea ca şi cind ar fi brigada cărbune din noul toc de, muncă.
19. Ciuceartn Alexandra ó5. in schimbul de onoare însemnate complectă.
20. Colceriu Aron 56. depăşiri de plan. Printre furntaşi — Asta da, credeam că-i vorba ?
21. Cotot Iosif 57. se numără tovarăşii Kurth Zal-
22. Caiana Nicolae 58. bert, Traîan Banciu, Manole Jo- de altceva. Păi n-o să-l facem noi pe La suprafaţă, liniştea nu a durai
59. san, Augustin Moldovan şi alţii.
23. Cogan Alexandru 60. Konpody-baci de ruşine. Să avem mult. Semnalele repetate de la puţ,
24. Cacoveanu Elisabeta 61. PETRU TOMA
25. Costea Ana 62. numai goale... vesteau sosirea coliviei cil vagoneie
2G. Costea Alexandru corespondent
27. Crişan David 63. Apoi, ca la comandă, au scuipai în pline şi maşina de extracţie lucra
28. Dejen Dumitru
29. Druker Adolf 64. palme şi şi-a văzul fiecare de lucru. fără întrerupere.
30. Furdui Petru
31. Fărău loan 65. Unii încărcau de zor pe craţer din Vagonctele încărcate cu cărbune
32.' Fetic Constantin
33. Gherman Catiţa 6t». cele două aripi ale abatajului, alţii îşi făceau apariţia, unul după altul,
34. Galii Etelca 67. ca pichamereie in mină făceau ca pe rampa puţului. Cei de la supra­
35. •Hî ari1d'u- \ Iu¦¦liu ţ ,•> .; 68. grămezile de cărbune să crească, iar faţă, de la transport, îşi făceau cu
36. Haneş María
69. alţii cărau lemne. Toţi lucrau repede, ochiul la vederea lor, zîmbind cu în­
70. cu grijă. Şi din abatajul lor, craţerul ţeles. Şi cum să nu zîtnbeşii cind vezi
71. ducea spre vagoneie, cărbune toi aiîia cărbune I
mai mult. — Minerii se întrec astăzi ou ei
La fel s-a lucrat şi în celelalte înşişi — îşi ziceau ei.
două schimburi. Ortacii nu Imu făcut In ziua aceea, ioaie brigăzile au
de ruşine pe iov. Ioan Kompody, şe­ lucrat' bine. Au dai mult cărbune şi
ful tor de brigadă, delegai la Confe­ brigăzile conduse de Gheorghe Ti.
rinţa regională de partid. Din abata­ mar, Petru Pilea, Sirnion Petric şi
j u l'605 de la sectorul III, au fost altele.
scoase la suprafaţă în ziinuaceea peste Pină la sfîrşitul zilei, la mina Lo­
C‘ 150 tone de cărbune. ' nea s-au sqqs la suprafaţă peste 250
tone de cărbune, mai mult decit pre­
In abatajul 102 B se lucra cu en­ vedea planul.
Membrii supleanţi tuziasm. Aici toţi sînt tineri. GH. COMŞUŢA
ai Comitetului regional de partid
si»:»:
!. Avram Ilie 8. Moldovan Ana 24 Ianuarie 1859 — 24 Ianuarie 1959
2. Bud Vasile 9. Nistor Gheorghr
3. Chişărău Ilie 0 mare sărbătoare a poporului m ia :
1. Fehervarl Dezideriu 10. Nistor Ana
5. îacob Alexandru 11. Pîţan Vasile C EN T EN A R U L UNIRII
G. Moldovan Maria 12. Rusu Romulus
7. Manole Constantin 13. Sonoc Iustina
14. Uttö Ludovic
in prima sa plenară Comitetul regional de partid a ales Bi Poporul romîn va sărbători la 21 ia­ ale secolului al XlX-lea, capitalismul tru Bălcescu, un conţinut mult mai
roul şi .secretariatul Comitetului regional de partid nuarie, anul acesta, împlinirea a 100 începuse să se dezvolte mai rapid. In­ larg, însemnînd totodată — după cum
de ani de la înfăptuirea unirii Ţării tensificarea schimbului de mărfuri folo­ arăta el în articolul său „Mersul revo­
Membrii Biroului Comitetului regiona' Romîneşti cu Moldova şi crearea statu­ sirea tot mai largă a muncii salariate luţiei în istoria romînilor" — şi „uni­
de partid lui naţional — eveniment de mare în­ în manufacturi, creşterea numărului lu­ tatea socială“, „domnirea democraţiei“
semnătate istorică în viaţa poporului crătorilor prin refugierea clăcaşilor la sau „domnirea poporului prin popor“.
1. Furdui Petru 7. Dejen Dumitru nostru, în procesul de făurire a statului oraşe au dus la dczvoliarea industriei. Opera sa principală, „Romînii sub Mi-
romîn de sine stătător, în dezvoltarea Creşterea forţelor de producţie, lărgirea hai-Vodă Viteazul", era tnenită să con­
2. Lazar David 8. Barna loan socială a Romîniei. Amintirea luptei relaţiilor capitaliste, dezvoltarea eco­ stituie un imbold pentru popor în lupta
3. Mometí Samoilă 9. Szabo Carol pline de avînt duse de masele popu­ nomică şi socială se izbeau de obsta­ sa pentru unitatea naţională.
4. Bulgărea Aurei 10. Catana Nicolae lare de la sate şi oraşe, amintirea chi­ colul pe care-l reprezentau domnia re­
5. Cervencovici Andrei 11. Colceriu Aron purilor luminoase ale patrioţilor care laţiilor de producţie feudale, deosebit Unirea Moldovei şi a Ţării Romî­
G. Ardelean loan legau de idealul înfăptuirii unirii aspi­ de apăsătoare pentru masele populare neşti a fost înscrisă ca o revendicare
raţiile fierbinţi ale poporului de lichi­ de la safe, fărîmiţarea statală feudală în programul redactat în mai 1848 de
'6»o)l Jl \ . .— dare a robiei feudale şi de eliberare a şi îndeosebi jugul otoman. un grup de progresişti moldoveni la
ţării din jugul turcesc, umplu de mîn- Braşov, unde se refugiaseră în urma
Membrii supleanţi ai drle inimile oamenilor muncii din pa­ încă în 1821, Tudor Vladîmirescu fă- prăbuşirii mişcării revoluţionare de la
tria noastră şi „constituie un imbold cîndu-se exponentul năzuinţelor mase­ Iaşi. Aceeaşi revendicare a fost susţi­
Biroului Comitetului regional de partid însufleţitor în munca lor pentru înflo­ lor spre unitate naţională, scrisese di­ nută de M. Kogălniceanu în broşura
rirea patriei noastre libere, socialiste, vanului Ţării Romîneşli, cerîndu-i să „Dorinţele partidei naţionale in Moldo­
4. Ciuceanu Alexandra pentru făurirea unei vieţi îmbelşugate, intre în strînsă legătură cu cel din va", publicată în 1848.
2. Kassa Ştefan, 5. iiotici Sabin luminoase, Moldova, „ca unii ce sîntem de un
3. Marinescu loan neam, de o lege şi sub aceeaşi stăpî- Ii.
I. nire". In anul 1838, gruparea progre­
Condiţiile în care s-a dezvoltat po­ sistă din jurul lui Ion Cîmpineanu, în In perioada care a urmat revoluţiei
Secretariatul Comitetului regional porul romîn au tăcut ca Ţara Romî- Ţara Romînească, înscrisese în planul din 1848, chestiunea unirii a devenit
de partid nească şi Afoldova să se închege şi să ei, printre altele, unirea Ţării Romî­ problema centrală în viaţa social-poli-
existe veacuri în şir ca formaţiuni sta­ neşti şi a Moldovei. tică a ţărilor romîneşti. Conţinutul şi
1. Furdui Petru, prim-secretar 4. Bulgărea Aurel, secretar tale deosebite. Aceasta a slăbit forţele caracterul unirii erau înţelese însă în
2. Lazär David, secretar 5. Cervencovici Andrei, secretar poporului în lupta împotriva cotropito­ Ideea unirii ţărilor romîne se afirmă mod deosebit de diferitele forţe sociale,
3. Monieu Samoilă, secretar rilor străini, a înlesnit subjugarea ţă­ din ce în ce mai puternic în literatura in funcţie de interesele lor de clasă.
rilor romîne de către imperiul otoman. vremii, în scrierile istoricilor, publiciş­
Comisia de revizie . .i, Din timpuri foarte vechi însă, în sinul tilor. M. Kogălniceanu editează „Dacia Ţărănimea, care de-a lungul veacu­
?¦ poporului s-a dezvoltat atît în Ţara Ro- literară“, publicaţie cu un titlu semnifi­ rilor dusese greul luptelor pentru inde­
1. Ardeleanu Arcadie mînească şi Moldova, cît şi în Ardeal, cativ, după cum Nicolae Bălcescu şi T. pendenţa ţărilor romîne, aspira puternic
2. v^odrea loan 5. Fieşeru Olimpia conştiinţa unităţii de neam şi de limbă. I.aurian scot în anii de pregătire a spre unirea naţională. Reprezentînd cea
3. Cristea Aron Ea a fost exprimată cu multă vigoare revoluţiei din 1848 „Magazinul istoric mai mare parte a poporului, ea era
4. Caşotă llie G. Geambaşu Gheorghe încă de cronicari. Aspiraţiile maselor pentru Dacia". însă şi cea mai oropsită, aflîndti-se sub
spre unire erau strîns legate de idealul dublul jug al turcilor şi a! boierimii,
7. Popa Cornel spre care năzuiau fierbinte, al înlătu­ Deşi năzuinţa spre unire n-a fost care o exploata în mod sîngeros. In
rării iobăglei, al eliberării din jugul înscrisă oficial în programul revoluţiei urma înfrîngerii revoluţiei din 1848.
= -------------:— >:¦ turcesc. din 1848 din Ţara Romînească, ea a situaţia ţărănimii se înrăutăţise şi
Ideea înfăptuirii unităţii naţionale s-a fost adesea exprimată în timpul revo­ mai mult. In anii premergători uni­
cristalizat însă în conştiinţa poporului luţiei în cuvîntări şi în articole publi­ rii, nemulţumirile ţărănimii crescuseră
abia la începutul secolului al XlX-lea. cate în presă. Ideea de unire a fost într-atît, încit boierii, in multe locuri,
Ea a cuprins masele cele mai largi şi susţinută de tendinţele cele mai pro­ luau măsuri pentru preîntâmpinarea u-
s-a transformat într-o uriaşă forţă de gresiste ale mişcării revoluţionare din nei răscoale. Contemporanul Radu Ro-
progres tocmai pentru că corespundea 1848, iar ideile înaintate paşoptiste au setti notează, în amintirile sale că, în
necesităţilor vitale ale dezvoltării so­ înriurit direct pe luptătorii pentru uni­ ajunul dîvanurilor ad-hoc, ţăranii din
cietăţii, legilor obiective ale trecerii de rea din 1859. Democratul revoluţionar Moldova erau „foarte agitaţi", ceea ce
la feudalism la capitalism. N. Bălcescu, activînd în emigraţie, după a făcut pe „vătăjii“ (vătafii) de ps
V. I. Lenin, referindu-se la formarea infrîngerea revoluţiei din 1848, pentru moşiile boiereşti să ia măsuri de apă­
statelor naţionale în perioada de dez­ organizarea unei revoluţii viitoare, a- rare, pregătind în acest scop „tunuri
voltare a capitalismului, explica aceas­ răta că această revoluţie „nu se mai de lemn de cireş, de nuc sau de stejar,
ta prin faptul că „larga şi rapida dez­ poate mărgini a voi ca romînii să fie legate cu cercuri de fier“.
voltare a forţelor de producţie ale ca­ liberi, egali, proprietari de pămîut... şi
pitalismului necesită teritorii întinse, fraţi asociaţi la fapta unui progres co­ Toate acestea explică de ce unirea —
unite şi centralizate din punctul de ve­ mun. Ea nu se va mărgini a după cum spunea M. Kogălniceanu —
dere al organizaţiei de stat“.,. cere libertatea dinafară, libertatea însemna în gura ţărănimii ceva mai
In ţările ro'mîne, în primele decenii de sub doninirea străină, :i va inuit decît singura întrunire a principa­
cere unitatea şi libertatea naţională“. telor. In mod firesc şi indisolubil, ţă-
Iţleea de „unitate naţională" avea, pe*-
(Continuare ta gag. 2-a)