Page 34 - 1959-01

Pag. 2
La 13 ianuarie 1949 Marea Adunare Naţională a votat legea Sfaturilor populare
Stalurile populare — L a c e r e r e a ş i c u s p r i jin u l
CEA MAI LAR0A ORGANIZAŢIE DE MASĂ
La 13 ianuarie se împlinesc
10 ani de cînd Marea Adunare
Naţională a R.P.R. a votat le­
gea sfaturilor populare. Acum 10
ani ş-au pus bazele uneia din
cele mai democratice forme de
organizare a puterii de stat, cu­
noscută în viaţa poporului nos­
tru. Sfaturile populare reprezin­
tă cea mai largă organizaţie de
masă, ele reunesc pe toţi oame­
nii muncii, indiferent de naţio­
nalitate, rasă, grad de cultură,
exprimînd astfel oaracterul lor
adîno democratic. Ga organe lo­
cale ale puterii de stat, sfaturi­
le populare conduc întreaga ac­
tivitate economică-organizatorică
şi social-culturală pe teritoriul
unde funcţionează. Ele sînt che­
mate să aplice în viaţă politica
partidului şl guvernului în ce
priveşte consolidarea' puterii
populare şi construirea noii o-
rînduirî în ţara noastră.
Ani de-a rîndul vechile orga­
ne administrative burghezo-mo-
şiereşti — primăriile şi prefec­
turile — au servit interesele cla­
selor exploatatoare. Ele erau or­
gane rupte de popor şi potrivni­
ce intereselor acestuia. Conducă­
torii acestor organe erau repre­
zentanţi ai claselor exploatatoa­
re, moşieri şi chiaburi, care fă­
ceau din primării şi prefecturi
organe de asuprire şi oprimare
a maselor de oameni ai muncii.
In contrast izbitor cu aceste
vechi forme, sfaturile populare
au ridicat Ia conducerea trebu­
rilor de stat şi obşteşti sute de
mii de oameni ai muncii din
cele mai diferite pături şi clase
sociale, oameni din rîndul tutu­
ror naţionalităţilor conlocuitoa­
re.
In cei 10 ani de activité, sfa­
turile populare au acumulat o
bogată experienţă în conducerea
vieţii locale, dovedindu-se orga­
ne capabile să desfăşoare o lar­
gă muncă organizatorică de
masă şi să aducă o importantă
contribuţie la întărirea şi dez­
voltarea economiei naţionale şi
culturii socialiste. Bilanţul celor
10 ani de activitate este bogat
în fapte şi realizări. Astăzi nu
există sat în care viaţa să nu fi
suferit schimbări radicale.
Măsurile luate de partid şi
guvern cu privire la lărgirea
sferei de activitate a sfaturilor
populare, au pus în faţa aces­
tora noi sarcini privind condu­
cerea economiei locale. Printre
altele s-au luat măsuri de con­
ducere directă de către comite­
tele executive a întreprinderilor
de industrie locală şi gospodărie
comunală. Aceste măsuri au dat
posibilitatea dezvoltării între­
prinderilor respective conform
CXXXXXX/^DOOOCXXXXXXXXXXXXXXXXiOOCCOCOOOOCOCCODOtXXXXXXXi XXXXXXXXXJCOOCXXXX;<XXXXXX3COCOOCXXîOOCXXXXX3 'XXXXJOOCXXJOOOOOOCXXXXXXXXXXXXSOOOOCOOCXXXXXXXXXXXXXJQCiOOCXXJOOCOOOSOOOOCOOOOO 3COOOOCOOOCQC
24 Ianuarie 1859 - 24 Ianuarie 1959
0 mare sărbătoare a poporului rumio:
CENTENARUL UNIRI
(Urmare din pag. f-a)
rănknea lega de unire nădejdile ei de
a se elibera din jugul strivitor al io-
băgiei, de a se ridica la o viaţă ome­
nească. Ca o expresie a poziţiei ţără­
nimii faţă de unire, s-a păstrat în po­
por admirabila replică dată de Moş
Ion Roată boierului care încercase să-i
„explice" lui şi altor ţărani foioasele
unirii, punîndu-i să ridice împreună un
bolovan uriaş — replică pe care a re­
dat-o mai tîrziu în povestirile sale Ion
Creangă,: „Dumneavoasfă, ca fiecare
boier, numai ne-aţi poruncit să adu­
cem bolovanul, dar n-aţi pus umărul
împreună cu noi la adus, cum ne spu­
neaţi dinioarea, că de acum toţi au să
ieie parte la sarcini: de la vlădică pînă lui... Vroîm să scăpăm, să ne răscum-
la opincă. Bine ar fi, dac-ar fi aşa, cu­ părăm de robia în care sîntem... să nu
coane, căci la război înapoi şi la po­
mană năvală, parcă nu prea vine la
socoteală... tar de la bolovanul dum­
neavoastră... am înţeles aşa: că pînă
acum noi ţăranii am dus fiecare cîte
o piatră mal mare sau mai mică pe
umere i însă acum suntem chemaţi a
purta împreună tot noi, opinca, o stîncă
pe umerele noastre... Să dea Domnul,
cucoane, să fie altfel, că mie unuia nu
mi-a păre rău...“.
In divanurile ad-hoc,*), reprezen­
tanţii ţăranilor, deşi în minoritate,
au exprimat foarte hotărit felul în care
vedeau unirea şi ce aşteptau de la ea
pentru îmbunătăţirea soartei lor. Ast-
*) divan ad-hoc ¦= denumire dată
adunărilor 'speciale convocate în anul
1857 la Iaşi şi la Bucureşti pentru a
se pronunţa în chestiunea unirii Ţărilor
Române. - -* •
SÔGJÂE1SMULUI
din Republica Populari Pomină
\ ')•y**:'V r #3® «Sg» - A-
a le g ă to rilo r
nevoilor locale ale raionului sau Din activitatea mea şi a altor treimi, trebuia complectată suma
oraşului, a valorificării pe scară 'deputaţi, am învăţat că prima de 30.000 lei. Cetăţenii însă s-au
mai largă a resurselor locale. condiţie a succesului, în înfăptu­ angajat să procure o parte din
Şi în ce priveşte gospodărirea irea acţiunilor de folos obştesc, materiale din resurse locale, iar
oraşelor s-au înregistrat succe­ !e legătura cu masele. In munca săparea gropilor şi montatul
se. Astăzi există în regiune un 1 unui deputat este foarte impor­ stîlpilor să se facă prin muncă
număr de 8 întreprinderi de gos­ tant ca în toate problemele să se voluntară. In fr-unte cu deputaţii
podărie orăşenească, care au o consulte cu cetăţenii, să asculte comunali loan Vîlcu, Virgil
activitate complexă. In munca părerea lor, propunerile lor, bu­ Stroie şi Stan Vîlcu, cetăţenii
lor de gospodărire a satelor şi curiile şi necazurile lor, şi nu­ au lucrat voluntar la tăiatul co­ Orăşelul copiilor
oraşelor, sfaturile populare au mai după aceea să pornească pacilor pentru stîlpi, la transpor­ din piaţa Republicii le brigada candidatele! dc partid
obţinut succese importante şi în practic la treabă. tul lor din pădurea Găstăului, din Capitală organi­ cresc nai cadre dc mineri
acţiunea de înfrumuseţare a a- In circumsripţia mea electora­ la săpatul gropilor şi montarea zat pentru perioada
cestora. Ca aceste acţiuni sfatu­ lă — comuna Şi-bot şi satul Ba- stîlpilor. Astfel s-a putut elec­ vacanţei de Iarnă a şcolarilor.
rile populare şi deputaţii au mo-1 lomir — am întreprins anul tre­ trifica în scurt timp întreg sa­
bilizat masele de oameni ai cut mai multe acţiuni menite să tul. Un rol important la realiza­ A fost analizată Cînd tînărul loan M. Popa, originar nerli. Se vede că ceea ce le spusese
muncii ca prin muncă volunta­ îmbunătăţească condiţiile de rea acestor obiective l-a avut şi munca inovatorilor din Oltenia, a venit la Teliuc, nu l-a Bălan nu I-a convins. Popa a simţit
ră să cdtltribuie la înfrumuseţa­ muncă şi de viaţă ale ţăranilor comitetul de cetăţeni de aci. primit nimeni cu flori. A întlinit feţe lucrul ăsta, şi într-o zi, pe nepregăi
rea cartierului, străzii, sau ora­ muncitori de aci. La întîlnirea Foarte activi în mobilizarea să­ Nu de mult organizaţia de bază a şi firi aspre de mineri ca minereul care tlte, încă în timpul şutului, el i-a in­
şului. Sfaturile populare se o- cu alegătorii, cetăţenii îşi spu­ tenilor au fost tovarăşii: Avilon reviziei de vagoane din Simeria-Triaf pleacă spre Hunedoara. I-a plăcut nu vitat ca după şut să meargă la el a-
cupă astăzi cu mai multă com­ neau părerea lor în legătură cu Balomiri, loan Iosif, membri în a analizat munca colectivului de inova­ numai firea, dar şi ocupaţia minerilor. casă. Au primit. Au fost vreo cinci
petenţă de problemele agrozo­ diferitele probleme ridicate. A- comitet, şi alţii. Cu concursul tori pe anul 1958. Referatul prezentai S-a legat de el. A rămas în mijlocul printre care Ion Boldea şi Marin Is­
otehnice. In fruntea muncii de ceste întîlniri erau adevărate a- lor, s-a realizat în anul 1958 a reuşit să oglindească munca depusă lor şl a învăţat meseria de miner. De pas. Aici lucrurile s-au lămurit. Popa
lămurire a ţăranilor muncitori nalize a căilor de rezolvare a peste 2.000 ore de muncă volun­ şi rezultatele obţinute in acest dome­ atunci pînă azi, Popa a devenit un mi­ n-avea decît cîţiva ani la mină, dar
de a intra în sectorul socialist obiectivelor după posibilităţile şi tară. niu. Acordind toată atenţia acestei pro­ ner destoinic. A devenit şei de briga­ In casa lui se găsesc multe lucruri noi.
al agriculturii, alături de comu­ specificul local. bleme, membri şi candidaţi de partid dă. Dar nu numai atît, în brigada lui El se hrăneşte bine, are tot ce-i tre­
nişti, se află şi deputaţii. Pentru anul acesta ne-am pro­ ca Ioan Păun, Avram Bedea, loan Ra- au început să crească noi cadre de mi­ buie. Poate că şi asta i-a făcut pe noii
Cetăţenii au cerut, de exemplu, pus de asemenea o serie de colţea şi alţii, au adus o însemnată neri. Numai anul trecut s-au calificat veniţi să se stabilească la mină. Gro­
Sarcinile care au fost puse în construirea unui pod peste Mu­ obiective. Cea mai actuală acţi­ contribuţie la munca de inovaţii. 8 mineri şi ajutori mineri. Tovarăşul nea este astăzi miner. Bălan nu mai
faţa oamenilor muncii de plena­ reş. Sătenii din Balomir aveau une este mobilizarea cetăţenilor Popa a devenit şi candidat de partid este miner. A fost trimis la Baia Mare,
ra C. C. al P.M.R. din 26—28 pămînt agricol dincolo, în satul la lucrările de desecare. Pînă Printre principalele inovaţii propuse şi în el s-a trezit interesul nu numai la şcoala de maiştri.
noiembrie 1958, cu privire la Acmar, iar cei din Acmar, în sa­ în luna martie se vor face şan­ şi aplicate se numără confecţionarea pentru locul său de muncă, ci pentru
proiectul de plan pe anul 1959, tul Balomir. Era cît se poate de ţuri de scurgere care vor salva unul redresor de transformare a cu­ întreaga mină. Aşa sînt comuniştii: nu Tinerii Pavel Bolovan şi Nicolae
au mobilizat şi mai mult sfatu­ clar că podul trebuia construit. ele la inundaţie peste 20 ha. te­ rentului alternativ de 24 W in curent pot trece cu uşurinţă pe lingă greută­ Tărîţă, au devenit mineri şi în cu-
rile populare. Luptînd pentru tra­ Posibilităţile locale însă nu pu­ ren agricol. S-au iniţiat de ase­ continuu, adaptarea unui robinet meca­ ţile colectivului în care muncesc. El rind vor conduce alte brigăzi. Cu a-
ducerea în viaţă a acestor sar­ teau acoperi nici pe departe chel­ menea lucrări de salvarea tere­ nic cu 3 poziţii la instalaţia fixă de a văzut că mina se dezvoltă mult şi ceasta însă nu se termină numărul
cini, sfaturile populare, deputaţii, tuielile unei astfel de construc­ nurilor supuse erodării şi de îm­ probă a !rinelor automate, dispozitivul nu are mineri destui. Simţea chemarea celor care se califică. In brigadă lu­
au mobilizat masele de oameni ţii. M-am sfătuit atunci cu de­ bunătăţire a calităţii păşunii co­ pentru alimentarea cu aer a două ire. să contribuie şi el la rezolvarea aces­ crează vagonetarii Adalbert Domocoş,
ai muncii la diferite acţiuni. putaţii comunali, cu cetăţenii munale. In acest scop vor fi nuri simultan. Doar această ultimă ino­ Carol Coşa, Constantin Vasiliu şi Va-
Astfel, în raioanele Ilia, Orăştie mai vîrstnici şi soluţia a fost gă­ plantaţi circa 5 ha. teren cu vaţie a adus reviziei de vagoane pînă tei probleme. A trimis o scrisoare în sile Popa. In curînd ei vor deveni
şi Alba au fost smulse de sub sită. Cu foarte mici cheltuieli, salcimi. In prezent economii în valoare de peste satul Puţuri, de unde venise, pe adresa ajutori mineri.
pericoHil inundaţiilor şi al mlaş- , din resurse locale şi prin muncă 14.000 lei, lui Marcu Bălan. In scrisoare i-a vor­
tinilor sute de hectare prin con-/ voluntară s-a construit între cele Tot în acest an vom începe bit în cuvinte simple, pornite din ini­ Aceasta este contribuţia brigăzii lui
struirea de diguri şi drenări de două sate un pod plutitor (brod). construcţia unui cămin cultural. Discuţiile partale pe marginea refe­ mă, despre viaţa minerilor. I-a spus Ioan Popa la rezolvarea uneia dm
El va fi făcut prin contribuţie ratului au scos Ia iveală şi o serie de că nu-i uşoară meseria, dar... oltenii nu cele mai importante probleme legată de
terenuri. Sute şi mii de ţărani Cam în acelaşi fel au decurs şi muncă voluntară a cetăţenilor, lipsuri. Adunarea generală a adoptat o se dau bătuţi. La mai puţin de o lună, creşterea producţiei de minereu — cali­
muncitori au muncit în mod vo­ lucrurile şi în acţiunea de elec­ valoarea lucrării trecînd de seamă de măsuri menite să ducă la din satul Puţuri vreo 10 tineri, în ficarea unui număr cît mai mare de
130.000 lei. lichidarea lipsurilor şi îmbunătăţirea frunte cu Bălan, au venit la Teliuc. Au cadre de mineri. Pe lingă faptul că dă
luntar, la îndemnul deputaţilor, ' trificare a satului. La 2 martie pe viitor a muncii colectivului de ino­ venit Nicolae Gronea, fraţii Ilie şi un însemnat număr de mineri în ve­
la aceste acţiuni. De asemenea, ŞTEFAN HOMORODEANU vatori. Traían Merinţan şi alţii. Toţi s-au an­ derea formării de noi brigăzi, brigada
sfaturile populare se preocupă 1958 era electrificat numai o tre­ gajat la mină. Unii din ei au vrut să lui Popa realizează lună de lună de­
cu mult interes de creşterea în ime. Pentru a continua lucrările deputat raional, circumscripţia ALEX. PĂDURARI) ştie mai îndeaproape cum trăiesc mi- păşiri de normă de 40—50 Ia sută.
corespondent
acest an a suprafeţelor cultívale de instalare şi pe restul de două electorală Balomir—Şibot A. CERBU
cu sfeclă de zahăr, floarea-soa- 96.000 lei eco n o m ii
relui, cit şi a producţiei medii la
hectar de cereale. In satul Cioara, din raionul de 500 cetăţeni au efectuat cu MASURI IMPORTANTE
In munca lor de zi cu zi sfa­
turile populare au acumulat o Orăştie, peste valea Drijmei se Pentru îndeplinirea ritmică abraţele şi atelajele, peste 10.000 planului anual
bogată experienţă. De un real afla un pod de lemn care prtle- ore de muncă -voluntară. ceau la turnarea oţelului calmat. La
folos însă le-a fost şi exemplul juia multe necazuri cetăţenilor In ajutorul lor au venit mun- - f ţ i L»& . ,• • fabrica de aglomerare a minereurilr.i
luminos al Sovietelor de mun­ de aci. Era un pod vechi, stricat, a început experimentarea noii instala­
citori şi ţărani din Uniunea So­ ce nu mai putea rezista. Primă­ citoriî de la uzina metalurgică Planul pentru anul 1959 a l Combina­ du-se astfel durata de elaborare a şar­ ţii prin care se concasează siderita la
vietică. Invâţînd zi de zi din ex­ tului siderurgic Hunedoara prevede un jei. Prim-topitorul Dumitru Brînzei a dimensiuni sub 6 mm. Aceasta va duca
din Cugir şi sfatul popular raio­ spor de producţie faţă de planul anu­ propus să se organizeze cursuri de mi­ la îmbunătăţirea calităţii aglomeraiu
lui, iar ca urmare a acestui faDt sa
perienţa sovietelor, sfaturile vara şi toamna, cînd apele se nal care a procurat o serie de lui trecut de 64 la sută la I oţel Sie­ nim tehnic pentru ridicarea nivelului vor obţine indici mai mari de utili
zare la furnalele care funcţionează cu
populare vor putea obţine succe­ adunau, legătura între cele două materiale, ca ciment, fier-beton mens Martin, 23 la sută la cocs me­ profesional al oţelarilor, mai ales al ce­ minereu aglomerat.
se tot mai mari. ' . părţi ale satului era întreruptă etc. Astfel s-a reuşit ca podul să talurgic, 8,5 la sută la fontă etc. lor tineri. Oţelarii au arătat de ase­ Pe seama unor măsuri tehnico-orga­
Acum, cînd se sărbătoresc 10 de podul devenit impracticabil. se construiască repede şi numai Pentru realizarea acestor sarcini menea, că prin reducerea rebuturilor se nizatorice aplicate la cuptoarele oţelă-
cu 82.000 lei, economisindu-se poate obţine un spor de oţel de circa rici, echipele de oţelari conduse dc
ani 'de la votarea legii sfaturi­ Im primăvara lui ’58, la pro­ deci 96.000 lei. La 7 Noiembrie sporite siderurgiştii vor îmbunătăţi pe 160 de tone lunar prim-topitorii Traian Bîrlea şi Şerban
lor populare, este de datoria punerea cetăţenilor şi prin con- toate căile indicii de utilizare a agre­ Dumitru au dat în primele zile ale a-
tuturor comitetelor executive, a gatelor. Gu prilejul discutării cifrelor Din primele zile ale anului, siderur­ nului, în medie zilnic cîte 400—500 kg.
oţel pe fiecare metru pătrat vatră de
deputaţilor, să-şi mobilizeze toa­ 1tribuţia lor voluntară, s-a început 1958, la cîteva luni de la înce­ de plan, muncitorii, inginerii şi tehni­ giştii combinatului din Hunedoara au cuptor peste indicele planificai
te forţele pentru a munci la tra­ construcţia unui pod nou de be­ putul acţiunii, podul a fost gata cienii au făcut o serie de propuneri trecut la aplicarea în practică a mă­
datorită muncii deputaţilor şi a pentru descoperirea şi valorificarea de surilor tehnico-organizatorice propuse
ducerea în viaţă a sarcinilor ce ton de aproape 50 metri lungime. cetăţenilor. noi resurse interne. Astfel mg. Veme- de ei. A început să se experimenteze
le stau în faţă. Valoarea lui era de 178.000 lei. lian Văduva a arătat că se pot obţine la oţelăria nouă turnarea oţelului cal­
In frunte cu deputaţii comunali
Sfaturile populare, deputaţii, PRALEA IOAN, indici mai înalţi de utilizare a furna­ mat în lingotiere direct conice cu nw-
să dovedească şi de acum îna­
inte că sînt adevăraţi conducă­ loan Ursu, Ioan Cugirean, loan deputat raional, lelor şi a cuptoarelor prin evacuarea selotă fixă, prin care sa reduc cu 8— 10
tori ai treburilor obşteşti. Zafiu şi Maria Suoiu, mai mult circumscripţia electorală Cioara producţiei într-un mod ritmic, reducln- la sută pierderile de oţel ce se produ­
unirea în aoelaşi fel. In cadrul parti­ anume, emanciparea clăcaşilor fără îm­ de Anglia, interesată în menţinerea lltăţl progresiste din Franţa, a lup­
dului burgheziei, partida naţională, se proprietărire, se va împotrivi cu îndîr- imperiului otoman, care-i era sub­ tătorilor pentru unitatea naţională a
ciocneau diferite tendinţe şi grupări. jire legii rurale propuse de M. Kogăl­ ordonat. Lordul Palmerston, primul Italiei, Germaniei, etc.
niceanu. ei ministru, nu s-a sfiit să de­
Elemente mai avansate ale burghe­ dare că „Unirea constituie o pri­ Lupta poporului romîn, solidarita­
ziei, mal apropiate de năzuinţele ma­ Căutînd să joace un rol conducător mejdie", deoarece ţările romîneşti o tea şl presiunea opiniei publice pro­
fel, în Moldova, depulaţii pontaşi*) au suferit şi suferim în chip tot tnai du­ selor, exprimînd tendinţele obiective de în înfăptuirea unirii, şi nădăjduind că dată unite, „să nu ajungă destul de gresiste internaţionale, poziţia favo­
prezentat în numele a „douăsprezece reros din pricina nedreptăţii legilor şi progres social, legau de unire înfăp­ nu le va ştirbi interesele, mulţi din­ puternice pentru a se descătuşa de rabilă unirii a unora din puterile
sute de mii de suflete“ care-i trimi­ a aşezămintelor care stăpînese astăzi tuirea unui şir întreg de reforme bur- tre boieri au acceptat la început ideea Turcia... Aş îndina să las principa­ europene, au făcut ca Ia Congresul de
seseră să fie „răsunetul geamătului ţara noastră". ghezo-democratice, între care reforma unirii şi au aderat la comitetele unio­ tele, întrucît priveşte raporturile lor la Paris, convocat pentru încheierea
lor", o impresionantă „Propunere“ prin agrară. Astfel, M. Kogălniceanu conce­ niste. Dîndu-şi seama însă, pe măsura politice, cît mai mult cu putinţă în păcii în urma războiului din Crimeea,
care au cerut ca pe viitorime „săteanul O altă categorie socială care era cu pea „partida unirii" ca „partida progre­ desfăşurării evenimentelor, că făurirea starea în care se află, după d t se să se hotărască, între altele „convoca­
să fie şi el pus în rîndul oamenilor, tot sufletul pentru unire au fost tîrgo- sului", care — declara el — „doreşte unirii nu putea să nu ameninţe într-un spune, de zece secole". rea de îndată, în fiecare din cele două
să nu mai fie ca pînă acum asămăluit veţii, lucrătorii şi meşteşugarii exploa­ a vedea introduse în ţara noastră şi fel sau altul relaţiile feudale existente provincii, a unui divan ad-hoc, compus
cu dobitoacele necuvîntătoare... Toate taţi ai oraşelor, din care mai tîrziu toate reformele care sînt în stare a pînă atunci în cele două ţări, o mare Austria se împotrivea şi ea unirii în aşa fel ca să constituie reprezen­
beilicurile scrise şi nescrise în legi, avea să se formeze clasa muncitoare, ne civiliza societatea şi a ne întări parte a boierilor au devenit adversarii temîndu-se că constituirea în această tarea cea mai exactă a intereselor
toate havalele, precum şi birul pe cap însufleţiţi de patriotism, interesaţi în naţia". Boierilor care se împotriveau ei înverşunaţi grupîndu-se, chiar, în parte a Europei a unui stat mai pu­ tuturor olaselor societăţii". Aceste di­
să fie pentru totdeauna oborîte... să se reforme sociale şi politice, tlrgoveţii cu înverşunare transformărilor sociale Moldova într-un partid făţiş antlunîo- ternic ar fi putut frîna expansiunea vanuri urmau să exprime dorinţele
puie un singur bir pe averea fiecgi, participaseră cu avînt la evenimentele şi în primul rind reformei agrare, el Ie nist. După eşuarea încercărilor de a ei spre răsărit. populaţiilor cu privire la organizarea
făr osebire în ţeară... satele să-şi aibă revoluţionare de la 1848 şi aveau să răspunde că „...două mii de boieri nu zădărnici unirea prin falsificarea în definitivă a principatelor.
de acum înainte dregătorii aleşi chiar joace un rol important în înfăptuirea fac o naţie“, că „boierismul şi-a trăit Moldova a alegerilor pentru divanul Sprijinitoare a unirii a fost Rusia,
din sinul lor însuşi... Apoi, suspinul, unirii. timpul", susţinînd că dezrobirea ţăra­ ad-hoc, în divanuri cu o majoritate — interesele guvernului ţarist de slă­ Manevrele Turciei, Angliei, Austriei
durerea noastră de toate zilele, dorinţa nilor şi împroprietărirea lor, nu mai prounionistă boierimea a fost nevoită bire a Turciei şi de sporire a in­ au determinat însă amînarea mereu
cea mai mare... este căderea boierescu­ Burghezia, era în generai pentru poate fi amînată. să se pronunţe pentru unire, respingînd fluenţei Rusiei în sud estul Europei timp de un an şi jumătate a convocării
unirea principatelor, fiind interesată în însă cu înverşunare orice încercare de coincizînd în mod obiectiv cu nă­ divanurilor ad-hoc.
dezvoltarea industriei şi comerţului, In primele rîndurl ale luptătorilor a se aduce în discuţie problema des­ zuinţele poporului romîn de a-şi făuri
mai fim ai nimănui, să fim care la rîndul lor erau condiţionate de pentru unire au fost, alături de Kogăl- fiinţării clădi, a împroprietăririi ţăra­ statul său naţional. IV.
numai ai ţării şi să avem şi noi o dezvoltarea pieţii interne. Infăţişînd niceanu, elementele înaintate ale vre­ nilor. Votând împotriva unirii, marele
ţeară: am îngenunchiai, am îmbrincit foloasele pe care burghezia le aştepta mii, literaţi, publicişti, însufleţiţi de pa­ proprietar Alecu Balş, stăpînltor a Năzuinţa de libertate şi unitate na­ Desfăşurarea evenimentelor a ară­
cu to ţii; cum sîntem, nu o tnai putem de pe urma unirii, broşura „O arun­ triotism, receptivi la ideile noi ca Va- 80.000 fălci de pămînt i), a arătat în ţională a poporului romîn se bucura tat că poporul romîn era hotărit să
duce îndelung...". cătură de ochiii asupra unirii principa­ siie Aiecsandri, Costache Negri, Ale­ declaraţia pe care a făcut-o în divanul de sprijinul cald al democraţilor revo­ ia cauza unirii în propriile lui milni.
telor romîne de un romîn din Bucu­ xandru Cuza, Vasile MătLnescu, C. A. ad-hoc al Moldovei, că asemenea fu- luţionari ruşi, în frunte cu Cernîşevski,
In declaraţia făcută în divanul ad- reşti“, scrisă în anul 1857, arăta că Rosetti, Dimltrie Botintlneanu, Cezar z ie2) nu ar produce decît elemente de Dobroliubov, care luptau pentru liber­ S-a confirmat aprecierea Iui Marx
hoc al Ţării Romîneşti în numele ţăra­ unirea este aceea care „dezamorţeşte şi Boliac etc. discordie, lupte, vrăjmăşie şi neprevă­ tatea propriului lor popor împotriva şi Engels care, referindu-se la forma­
nilor clăcaşi dfe deputatul Tănase Con­ înviază negoţul şi meşteşugurile, pen­ zute ameninţătoare intervenţii de-a pu­ autocraţiei ţariste. „Rusia simpatizează rea conştiinţei naţionale şi creşterea
stantin, se arăta printre altele: „Noi tru că încurajează la întreprinderi Cea mai mare parte a burgheziei în­ rurea vătămătoare“. cu dorinţa poporului romîn de a se uni luptei de eliberare a popoarelor subju­
vedem cu adîncă durere că cu cît ţara mari", că ea ar înlesni „formarea unei să, legată prin interese economice de într-un singur stat — scrisese Cernî- gate de imperiul otoman, arătaseră
se îndreaptă prin munca noastră şi prin bănci naţionale“, care ar crea posibili­ moşierime, şi temîndu-se de mase, ve­ IU . şeVski în editorialul revistei „Sovreme- că poporul romîn poate juca un rol
sudoarea noastră, cu atît soarta noa­ tatea deschiderii de „căi de comuni­ dea în unire doar o cale pentru satis­ nife“ din ianuarie 1859. Simpatia se deosebit de important în această lup­
stră, a ţăranilor, ajunge de plîns şi de care, care sînt adevăratele... aripi", facerea intereselor ei înguste de clasă, Unirea a îritîmpinat împotrivirea u- preface în speranţă. In timpul confe­ tă.
nesuferit. Astăzi să se ştie nu numai pentru negoţ şi meşteşuguri „pentru că alunecînd tot mai mult pe calea înţe­ nora dintre marile puteri. rinţelor de la Paris, publicul nostru
de către romîni, dar şi de lumea în­ Ie întinde, ie lărgeşte sfera de vîn- legerii şl compromisurilor cu moşieri- a căpătat siguranţa că, prin convor­ In primăvara anului 1856, atît In
treagă, cît este de rău organizată a- zare... le deschide nouă vine de avu­ mea. Dcsîăşurînd o frazeologie dema­ Adversarul cel mai înverşunat al biri diplomatice, dorinţa romînilor Moldova, cît şi în Ţara Rotniuească,
ceastă ţară şi cît de asuprit e aici po­ ţie...“. gogică în jurul problemei libertăţii, e- unirii era Turcia, care spera că de a forma un stat unic se va rea­ au luat fiinţă comitete centrale ale
porul... Noi ţăranii plugari rosnini am galităţii, exponenţii acestei părţi a bur­ menţinerea separaţiei principatelor liza". unirii, formate din luptători unionişti,
Burghezia era interesată să scape de gheziei ocoleau problema vitală pentru va prelungi situaţia de dependenţă care au desfăşurat o activitate e-
*) deputaţi pontaşi «= deputaţii ţă- jugul otoman, de plata tributului şi ad­ poporul romîn în acea perioadă, pro­ a acestora faţă de imperiul otoman. Unirea a fost sprijinită şi de Franţa, nergică de mobilizare şi organizare a
găfiiieiţ ?3ă§ajţi.- ministraţia mixtă. blema agrară. După 1856, Turcia a fost sprijinită care urmărea să-şi asigure în ţările maselor, ţinînd o strînsă legătură cu
romîne un debuşeu economic şi o in­ comitetele unioniste înfiinţate ulterior
Nu întreagă burghezie gjrlvp însă După unire, cînd înfăptuirea reformei f j b falce = veche măsură ’de su­ fluenţă politică primordială.
agrare se va pune ca 6 chestiune prafaţă pentru pămînt, echivalentă a- în toate judeţele ţării. Infruntind te­
practică, nemijlocită, această parte a proximate U /3 f e Lupta poporului romîn pentru roarea şi persecuţiile oficialităţilor, u-
burgheziei va adopta formulă moşieri* unire s-a bucurat de simpatie şi so­
mii în rezolvarea problemei agrare, şi 2) fuzie = unire. lidaritate din partea forţelor demo­ nioniştii din ambele principate desfă­
cratice înaintate şi a unor persona-
şurau o intensă propagandă în favoa­
rea unirii, ştrîngeau adeziuni, răspîn-